BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Dragoş Damian, Terapia-Ranbaxy: Trebuie iniţiat programul naţional de educaţie „Cumpără fabricat în România“

    1. O creştere economică de asemenea natură se poate, având ca obiective primare:
    a) refacerea populaţiei active; b) stimularea investiţiilor industriale; c) planuri de reformă structurală în zona rurală; d) asistarea sistematică a exporturilor; c) creşterea consumului.

    2. Este obligatorie o regândire administrativă a ţării, altfel structura de 42 de judeţe este prea granulară şi greu de gestionat. Un obiectiv de creştere proiectat de 5% trebuie asumat de guvern ca indicator de performanţă. Creşterea trebuie să fie profitabilă, aducând un surplus corespunzător de venituri care să fie utilizate în dezvoltare.

    3. Conceperea bugetului de stat trebuie reformată în mod adecvat.

    Măsuri efective: Măsuri de defiscalizare / raţionalizare fiscală / control al colectării; reducerea cu câte un punct procentual pe an a TVA şi două puncte procentuale pe an a CAS în următorii 5 ani; reducerea cu câte un punct procentual pe an a contribuţiei angajatorului la sănătate în următorii doi ani; scutirea fiscală completă a oricărei firme cu cel puţin zece angajaţi cu activităţi de producţie timp de 18 luni de la înfiinţare; controlul colectărilor fiscale în agricultură şi turism; reactivarea planului de stimulente fiscale pentru repatrierea românilor care lucrează în străinatate; investiţii de 2% din PIB în reforma structurală la sate – „nu susţinem agricultură, ci viaţa la ţară“  (drumuri, agricultură, irigaţii, funciare etc.); amânarea sau chiar boicotarea transpunerii în legislaţie a unor directive europene care pot leza interesul economic naţional; iniţierea unui program naţional de educaţie, „Cumpără fabricat în România“.

    Dragoş Damian este CEO al Terapia-Ranbaxy.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognozele economice pentru România, la 2,8% pentru acest an şi 3,2% anul următor

     În 2016, PIB al României va creşte cu 2,9%, se arată în raport.

    “În Ungaria şi România sunt semne clare că cererea externă mai puternică conduce la îmbunătăţiri pe piaţa muncii şi recuperare a cererii de consum. În general, la nivelul regiunii, inflaţia redusă va permite băncilor centrale să menţină politici monetare de sprijinire a recuperării economiei şi consumului”, se arată în raport.

    Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful BCR: Curăţenia în sistemul bancar va avea rezultate în 2015-2016, trebuie să fim optimişti

     “Trebuie făcută curăţenie în sistem. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării, însă cred că rezultatele se vor vedea abia în 2015-2016. România este o ţară unică din cauza creditelor neperformante la nivel foarte ridicat, însă este o rază de lumină pentru că avem o creştere economică bună, deci trebuie să fim optimişti”, a afirmat Spurny la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că situaţia creditelor neperformante se va îmbunătăţi într-un an, considerând că este nevoie de curăţarea portofoliilor întrucât calitatea bilanţurilor se va aprecia.

    Spurny a menţionat că unele bănci intenţionează să creeze un fond mutual privat care să adune toate creditele neperformante, însă nu crede că această idee că se va realiza în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CREŞTERE ECONOMICĂ de 3,8% în primul trimestru, susţinută de industrie şi impozitele nete

     Potrivit INS, la creşterea PIB, în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul I 2013, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, activităţilor de intermediere financiară şi asigurări şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport care, împreună, au avut o contribuţie negativă (-0,4%).

    INS a reconfirmat miercuri datele semnal transmise în urmă cu două săptămâni, anunţând că Produsul Intern Brut serie brută estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 127,62 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013.

    PIB – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 162,66 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul IV 2013 şi cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013.

    Contribuţie pozitivă mai importantă a avut Industria (+2,3%), cu o pondere de 29,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O escaladare în Ucraina poate ameninţa creşterea economică a SUA, apreciază Fed

     Mai mulţi membri ai Comitetului Monetar Fed (FOMC) au subliniat că o eventuală “creştere a tensiunilor geopolitice privind Rusia şi Ucraina” în străinătate sau o nouă încetinire a economiei Chinei, ar putea prezenta unele riscuri pentru economia americană, potrivit unui rezumat al acestei reuniuni, care s-a desfăşurat pe 29 şi 30 aprilie.

    După o perioadă de relativă acalmie, Ucraina organizează duminică alegeri prezidenţiale pe care separatiştii proruşi ameninţă să le perturbe, sub privirile binevoitoare ale Moscovei.

    În ceea ce priveşte economia americană, indicatori recenţi “relevă o revenire şi sugerează că economia se află pe traiectoria unei creşteri moderate”, se arată în acest rezumat al discuţiilor în cadrul reuniunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • Isărescu: Nivelul de trai va creşte dacă se refinanţează datoria şi se face deficit extern

     “Nivelul de trai este legat de altceva şi trebuie să înţelegeţi că a face o corelaţie – avem creştere economică trebuie să crească şi nivelul de trai, această corelaţi nu este valabilă decât dacă toată creşterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitaţi-vă tot la cifre, a redus substanţial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creştere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăieşti mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior.

    Soseşte însă momentul, exact ca un credit, creşti cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (…) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producţia, şi atunci scade şi nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuţi din altă parte şi aşa mai departe”, a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflaţie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai şi cum de nu se simte creşterea economică la nivelul populaţiei.

    Şeful băncii centrale a ţinut să spună că lucrurile au fost aşezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro şi se aşteaptă la inflaţie scăzută

     CE a urcat prognoza pentru avansul Produsului Intern Brut (PIB) al UE la 1,6%, de la 1,5% cât anticipa în februarie, în timp ce pentru anul următor a menţinut estimarea la 2%.

    Zona euro va înregistra în acest an un avans economic de 1,2%, estimare neschimbată faţă de cea din luna februarie, potrivit Comisiei, care a redus, însă, creşterea economică preconizată pentru anul următor de la 1,8% la 1,7%, transmite Bloomberg.

    Inflaţia din zona euro se va situa la 0,8% în acest an şi la 1,2% anul următor, ambele rate sub pragul de aproape 2% ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE).

    “Pe ansamblu, perspectiva s-a îmbunătăţit, dar rămâne condiţionată de continuarea acţiunilor credibile pe mai multe fronturi la nivel naţional şi UE. Ajustările de competitivitate şi reducerea datoriilor necesare în ţările vulnerabile sunt mai greu de realizat cu o inflaţie foarte redusă la nivelul UE, mai ales dacă se va menţine pe o perioadă prea lungă”, a declarat Marco Buti, şeful departamentului de economie al Comisiei, potrivit unui comunicat care a însoţit prognoza economică de primăvară a CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a îmbunătăţit din nou prognoza de creştere economică a României pentru 2014 şi 2015

     Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles.

    Anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, CE estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie.

    CE reiterează că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile “vor prinde viteză” în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de “marile proiecte de infrastructură”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro