BusinessMagazin

Tag: romania

  • La Fântâna contracteză un împrumut de 70 mil. euro de la ING Bank şi Raiffeisen Bank pentru dezvoltarea businessului

    La Fântâna, principalul jucător de pe segmentul de îmbuteliere şi furnizare a apei în sistem de watercoolere, a contractat un împrumut în valoare totală de 70 de milioane euro de la ING Bank România,  ING Bank N.V.  şi Raiffeisen Bank S.A. pentru susţinerea activităţilor curente şi dezvoltarea businessului, a anunţat miercuri casa de avocatură Filip & Company, care a asistat băncile în această tranzacţie.

    ING Bank România a acţionat în calitate de Aranjor Principal Mandatat, Bookrunner,  Coordonator şi Împrumutător Iniţial, Raiffeisen Bank a acţionat în calitate de Împrumutător Iniţial, iar ING Bank N.V. a acţionat în calitate de Agent şi Agent de Garanţii.

    Din echipa ING Bank au făcut parte Alina Voicu (Sector Head Commodities, Food & Agri) şi Raluca Kubinschi (Sector Execution Lead).

    “Refinanţarea reprezintă un pas strategic important pentru companie, iar noi ne bucurăm să le fim alături într-o nouă etapă de consolidare a structurii de finanţare.”, spune Alina Voicu, Sector Head Commodities, Food & Agri ING Bank România.

    Jasmine Katz (Senior Relationship Manager, Pharma and Consumer Department) şi Andreea Pistrui (Product Senior Banker, Finanţări Proiecte Achiziţii şi Infrastructură Publică) au coordonat tranzacţia în numele echipei Raiffeisen Bank România.

    “Prin această tranzacţie, confirmăm încă o dată capacitatea noastră de a oferi soluţii personalizate pentru clienţi, în oricare din etapele de dezvoltare se află aceştia şi de a-i ajuta să îşi dezvolte afacerile.”, adaugă Alin Neacşu, Executive Director Large Corporate Raiffeisen Bank România.

    Echipa Filip & Company a fost coordonată de Alexandra Manciulea (partener) şi Rebecca Marina (counsel) şi le-a inclus pe Camelia Ianţuc (senior associate), Raluca Biţă (associate) şi Sandra Danciu (associate).

    “Este un proiect în care de-a lungul timpului am asistat băncile în diverse etape de finanţare şi refinanţare şi suntem încântaţi să vedem acest business crescând. Tranzacţia a fost  complexă, multijurisdicţională şi finalizată într-un termen scurt datorită colaborării excelente între părţile implicate.”, a concluzionat Alexandra Manciulea, partener şi coordonator al departamentului de Banking & Finance din cadrul Filip & Company.

    În 2024, grupul Axel Johnson Inc. (AJI), cu o istorie de 150 de ani, ce cuprinde peste 200 de com­panii în 34 de ţări, a cumpărat La Fântâna de la biroul de investiţii Oresa şi de la antre­prenorul Cristian Amza, care a şi fondat compania în anul 2000. La Fântâna are sediu şi în Serbia.

    Afacerile La Fântâna s-au ridicat la 302 de milioane de lei (circa 60,7 mil. euro) în 2024, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

     

  • Nazare s-a răzgândit: cele 698.000 de firme fără cont bancar sunt de fapt 500.000, dar nu sunt firme active cum a zis iniţial, ci inactive, după cum spune acum

    Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, a reuşit, în doar câteva zile, să transmită două statistici care ridică semne de întrebare asupra coerenţei ministerului pe care îl conduce.
    Pe 13 august, Nazare declara că România are aproape 700.000 de companii active fără cont bancar. „Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă, iar multe dintre acestea au datorii cumulate de peste 1,7 miliarde lei către stat (…) „Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar.”, spunea atunci ministrul.”, spunea atunci ministrul.
     
    La doar câteva zile distanţă, acelaşi oficial vine cu o altă cifră: aproape 500.000 de firme inactive, dintre care 300.000 zac „în adormire” de peste cinci ani şi au datorii de miliarde de lei.
     
    „Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp aceste firme blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris ministrul pe Facebook.
     
    Pentru antreprenori, care se confruntă zilnic cu birocraţia fiscală şi bancară, mesajele contradictorii nu fac decât să întărească percepţia de haos instituţional. Există, simultan, sute de mii de firme inactive şi alte sute de mii de firme active fără cont bancar sau ministrul a băgat în aceeaşi oală firmele inactive cu cele active care nu au un cont bancar? 
     
    Declaraţiile lui Nazare lasă mai multe semne de întrebare decât răspunsuri: câte firme există, de fapt, în România? Câte sunt inactive, câte au cont bancar şi câte sunt înregistrate doar pe hârtie? Şi, mai ales, cum poate Ministerul Finanţelor construi politici fiscale coerente dacă nu are o imagine clară a realităţii economice?
     
    Potrivit Registrului Comerţului, în România există aproximativ 900.000 de firme (SRL şi SA) cu bilanţ depus, dintre care circa 200.000 au cifră de afaceri zero. Într-o altă statistică, RECOM vorbeşte despre „profesionişti activi din punct de vedere juridic”: 1,27 milioane de persoane juridice şi încă 434.000 de PFA-uri şi întreprinderi individuale sau familiale, ceea ce ridică totalul la 1,7 milioane de profesionişti.
     
    Dacă luăm de bună declaraţia ministrului, rezultă că aproape jumătate din companiile active din România nu au cont bancar, adică 698.000 de firme. Ceea ce ar însemna, în logica lui Nazare, că România ar avea circa 1,4 milioane de firme active.
     
    Problema este că bancherii, antreprenorii şi consultanţii se raportează, în mod real, la un univers de circa 700.000 de firme – cele care depun bilanţuri, raportează an de an şi creează locuri de muncă. Orice altă cifră vehiculată fără explicaţii suplimentare nu face decât să adâncească ceaţa din jurul economiei româneşti şi să arunce îndoieli asupra credibilităţii instituţiei care ar trebui să ofere cele mai clare statistici: Ministerul Finanţelor.
     
    Ziarul Financiar a scris încă de atunci despre această neclaritate din declaraţiile ministrului finanţelor chiar de pe 13 august, de prima dată când Alexandru Nazare a vorbit despre companiile care nu au un cont bancar sau un card, în acest articol.
     

  • Economia României evită încă o dată, la limită, căderea în prăpastie: Prestigioasa agenţie de rating Fitch menţine ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

    Agenţia de rating Fitch a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul BBB- cu perspectivă negativă.

    Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

    La capitolul riscuri care ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran, Fitch enumeră factorii fiscali, şi anume eşecul în implementarea unor măsuri adiţionale de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea deficitului bugetar pe termen mediu, dar şi riscuri sau incertitudini provenite din mediul politic sau extern.

    “Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice”, a spus Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

    Citiţi mai jos motivarea deciziei: 

    România a început consolidarea fiscală, deşi dintr-o poziţie de pornire foarte slabă în 2024, cu deficitul bugetar general la 9,3% din PIB. După măsurile implementate la finalul lui 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, principala măsură de creştere a veniturilor fiind majorarea TVA (cu 2 puncte procentuale a cotei standard şi 2–6 puncte procentuale a cotei reduse), care va intra în vigoare în august 2025. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de îngheţ nominal al salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”, cu o scădere a deficitului la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 şi 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare, cum ar fi impactul negativ asupra PIB al consolidării fiscale. Guvernul pregăteşte măsuri suplimentare de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar cum acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecţiile noastre fiscale.

    Creşterea economică a României s-a menţinut sub 1% pentru cea mai mare parte a perioadei de după T1 2024, evidenţiind compromisurile dificile de politică economică între consolidare fiscală şi creştere, anticipate pentru următorii doi-trei ani. Conform estimărilor noastre, creşterea PIB nu va atinge rata potenţială de 2% până cel puţin în 2027, însă riscurile negative sunt limitate, deoarece o claritate mai mare asupra direcţiei consolidării fiscale va sprijini încrederea şi finanţarea externă. Estimăm o creştere a PIB de 0,7% în acest an, practic aceeaşi ca în 2024. Proiectăm că creşterea se va stabiliza în jur de 1,2% în 2026 şi 2027, beneficiind de stimulul contraciclic al fondurilor UE şi de o uşoară revenire a creşterii în zona euro.

    Inflaţia ridicată reprezintă un punct slab în evaluarea României, amplificat de impactul inflaţionist al creşterilor de TVA. Inflaţia s-a menţinut peste ţinta Băncii Naţionale a României (2,5% ±1 pp) din mai 2021, iar media pe trei ani a inflaţiei pentru 2024–2026 este estimată la 6,5%, dublu faţă de media curentă a categoriei „BBB”. Inflaţia de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5–6% în 2024 şi în prima jumătate a lui 2025, după şocurile iniţiale de preţuri la energie şi alimente. O inflaţie persistent peste ţintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR, care îşi ancorează strategia pe un regim de curs de schimb administrat strict.

    Datoria publică generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, uşor sub media curentă „BBB” de 56%. Luând în calcul pachetul iniţial de consolidare al guvernului, estimăm că raportul datorie/PIB va continua să crească până la 63,4% în 2027 şi ar putea să se apropie de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parţial presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul foarte ridicat de la care se porneşte. În plus, creşterea economică reală modestă şi un deflator al PIB mai mic înseamnă că creşterea nominală a PIB va fi, în medie, de doar 4–5% pe orizontul de prognoză, faţă de o medie de 10% în perioada 2021–2024.

    Deficitul de cont curent (DCC) s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor şi a menţinerii unei dinamici puternice a importurilor, susţinând problema deficitului gemen. Media curentă „BBB” pentru DCC este de doar 1% din PIB, ceea ce face din România un caz atipic clar. Estimăm că DCC se va reduce la mai puţin de 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din sectorul public şi privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile reale disponibile. Preconizăm că datoria externă netă va creşte la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste proiecţia de 3% pentru media „BBB”.

    Deficitele gemene mari înseamnă că România depinde de un flux constant de finanţare externă. Tensiunile din pieţele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, evidenţiind vulnerabilitatea suveranului la schimbările de sentiment ale pieţei. Perspectiva unor intrări semnificative de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea cresc direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenţiilor valutare.

    România a accesat cu succes piaţa internaţională de obligaţiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunţarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele înregistrate la începutul lunii mai, când naţionalistul George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar rămân peste nivelurile din perioada de până la mijlocul lui noiembrie 2024. Costul mediu de emitere în prima jumătate a lui 2025 a fost de 7,2% în lei şi 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% şi 5,2% în 2024, respectiv. Estimăm că plăţile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor creşte la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), uşor sub proiecţia de 9,2% pentru media „BBB”.

    Fitch estimează că sectorul bancar din România va reuşi să navigheze în condiţiile riscurilor sporite de mediu operaţional generate de legătura strânsă suveran-bănci (titlurile de stat reprezintă aproximativ 20% din totalul activelor la finalul lui martie 2025), volatilitatea crescută a pieţei şi dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această rezilienţă este susţinută de ratele de capitalizare de obicei peste media regională, de o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în T1 2025 la 1,7%) şi de finanţarea stabilă bazată pe depozite locale diversificate. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la finalul lui martie 2025.

    România are un scor ESG de relevanţă (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitate Politică şi Drepturi, cât şi pentru Statul de Drept, Calitatea Instituţională şi Reglementară şi Controlul Corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul Proprietar de Rating Suveran (SRM). România are o clasare WBGI moderată, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei.

  • Zi de foc pentru România: Pe 15 august aflăm dacă Fitch va modifica sau nu ratingul de ţară. Economiştii sunt optimişti, dar avertizează că pericolul nu a trecut VIDEO

    România se află într-un moment crucial pentru stabilitatea sa economică şi financiară. Pe 15 august 2025, agenţia de rating Fitch va efectua următoarea evaluare a ratingului suveran al ţării. În prezent, România este cotată cu BBB- de către Fitch, fiind la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă . Această evaluare are implicaţii directe asupra costurilor de împrumut ale statului şi asupra încrederii investitorilor. Economiştii sunt relativ optimişti, având în vedere măsurile fiscale adoptate recent, dar avertizează că stabilitatea politică rămâne un factor esenţial. Implementarea acestor măsuri depinde în mare măsură de coeziunea guvernamentală şi de capacitatea de a menţine angajamentele fiscale asumate, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef BCR.

    „Pe 15 august este următoarea următorul review programat la Fitch. Nu ne aşteptăm la nicio modificare. Desigur, îngrijorările rămân. Pachetul sau implementare a acestor măsuri fiscale de ajustare fiscală depinde foarte mult de stabilitatea politică guvernului. Atâta timp cât există această ancoră a ajustării fiscale din partea Comisiei Europene, agenţiile de rating probabil nu vor reacţiona negativ” a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef BCR, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Chiar dacă pachetul fiscal adoptat este considerat foarte ambiţios, situaţia rămâne delicată. Prognozele indică că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% anul viitor, iar cu acest nivel datoria publică raportată la PIB s-ar situa în jur de 60%, peste media ţărilor cu rating similar. Impactul măsurilor fiscale asupra creşterii economice este greu de estimat, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară şi reacţia pieţelor, mai punctează economistul şef la BCR.

     „Dar dacă ne uităm la datoria publică raportată la PIB, chiar şi cu acest pachet fiscal foarte ambiţios. E destul de ambiţios să mergi spre 6,4 anul viitor şi cu acest 6,4 ne ducem cu datoria publică raportată la PIB undeva la 60% din PIB, ceea ce e cam mult sau este peste ţările cu care au un un calificativ de rating similar. Din nou, este greu de apreciat şi impactul negativ al al măsurilor fiscale asupra creşterii economice” a mai spus Ciprian Dascălu la ZF Live.

  • Probleme mari cu PNRR: Guvernul Bolojan, în OUG: România se confruntă cu un risc fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor finanţate prin PNRR. Ce se taie şi ce mai rămâne de finanţat prin PNRR

    Guvernul Bolojan a iniţiat o ordonanţă de urgenţă pentru suspendarea programului PNRR, argumentând că gestionarea acestuia a scăpat de sub control din cauza unei supracontractări care nu mai poate fi finanţată.

    În nota de fundamentare a OUG, circulată în presă, Guvernul Bolojan precizează că ”România se află în proces de renegociere al Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi se confruntă cu un risc fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).”

    De asemenea, Guvernul avertizează că supracontractarea poate genera presiune asupra bugetului de stat şi are ”potenţialul de a deveni o sursă de accentuare a crizei fiscale, în special în condiţiile în care este utilizată pentru a contracara efectele negative asupra absorbţiei fondurilor europene nerambursabile”.

    Printre proiectele de la care se taie finanţarea parţial sau total se numără:

    ♦ Proiect pilot pentru instalarea unei capacităţi de 20 MW aferente producţiei de energie electrică cu tehnologie fotovoltaică flotabilă pe infrastructura sistemelor hidroameliorative – finanţare de 17 mil. euro eliminată complet

    ♦ Cartea de identitate electronică şi semnătura digitală – grant de 150 mil. euro, tăiat 21 mil. euro – buget final 129 mil. euro.

    ♦ Instituirea unui fond pentru Valul Renovării care să finanţeze lucrări de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fondului construit – împrumut de 2,1 mld. euro din care se taie 256 mil. euro, iar 1,36 miliarde euro sunt transferate din împrumut în grant. Buget final 547 mil. euro

    ♦ Consolidarea capacităţii profesionale a specialiştilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor prin dezvoltarea de cursuri de pregătire în renovare energetică – împrumut 10 mil. euro, dispare complet.

    ♦ Mobilitate urbană durabilă- grant de 925 mil. euro din care se taie 21 mil. euro. Buget final, 904 mil. euro.

    ♦ Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii publice de către unităţile administrativ-teritoriale – împrumut de 575 mil. euro, din care 287,5 mil. euro transferate în grant. Buget final, 287,5 mil. euro.

    ♦ Implementarea a 2.404 km de piste pentru biciclete – împrumut de 247,5 mil. euro din care se taie 93 mil. euro. Buget final, 154 mil. euro.

    ♦ Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice – grant de 300 mil. euro eliminat complet.

    ♦ Dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale – grant 338 mil. euro, din care se taie 169 mil. euro. Buget final – 169 mil. euro

    ♦ Capacităţile de producţie a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice şi/sau pentru decarbonizarea industriei – împrumut de 115 mil. euro din care se taie 28,5 mil. euro

    ♦ Dezvoltarea unei producţii combinate de energie termică şi energie electrică (CHP) pe gaz flexibile şi de înaltă eficienţă în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci – împrumut de 300 mil. euro din care se taie 213,6 mil. euro

    ♦ Lanţ industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice – împrumut de 280 mil. euro din care se taie 150 mil. euro si mutare de 80 mil. euro în grant

     

     

  • Surse din piaţa e-commerce: „Giganţii din China se vor folosi de excepţia lăsată de Finanţe la plata taxei de 25 de lei pentru coletele vămuite direct în România şi nimeni nu va mai plăti de fapt taxa. Deja din iulie jucătorii din China au mutat masiv ruta coletelor din Budapesta spre Oradea. Nu s-a rezolvat nimic”

    Noua taxă de 25 de lei anunţată de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe coletele cu valori de sub 150 de euro provenind din afara Uniunii Europene, în special de la giganţi din China precum Temu, Shein sau AliExpress, nu va ajunge de fapt să fie plătită de nimeni, din cauza unor excepţii introduse în proiectul de impunere a taxei, acuză mai mulţi jucători din industria locală de e-commerce.

    „Nu s-a rezolvat nimic cu taxa de 25 de lei anunţată de Guvern. Nu va plăti nimeni această taxă. Proiectul spune că taxa nu se aplică taxa pentru coletele care vin direct în România, pentru care vama se face aici, şi deja de la jumătatea lunii iulie s-a văzut pe piaţă o mutare masivă a coletelor din China de pe aeroportul din Budapesta spre cel din Oradea de exemplu”, a declarat pentru ZF reprezentantul unui jucător din industria locală de ecommerce.

    „Din cauza acestei excepţii la plata taxei de 25 de lei / colet de fapt nu s-a rezolvat nimic, asaltul coletelor va continua, doar se va bifa de către retailerii din China sau Turcia condiţia că va fi un depozit aici, şi atât, jucătorii locali din e-commerce se vor confrunta cu aceeaşi concurenţă neloială”, susţine un alt jucător din industrie.
    De la un raport de 99% – 1% între coletele trimise de giganţii din China în Ungaria şi România, acum valorile aproape că sunt egale, susţine un jucător din industria de e-commerce. „De la jumătatea lunii iulie s-a văzut o schimbare masivă, o mutare a coletelor dinspre Ungaria spre România”, susţine sursa menţionată.

    Ministrul finanţelor Alexandru Nazare a menţionat într-adevăr în conferinţa de presă că taxa nu va fi achitată de companiile care creează pe plan local hub-uri logistice, dar nu este clar care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a evita plata celor 25 de lei pe colet. „Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România”.

    În aceste condiţii nu este clar pentru câte dintre cele 225.000 de colete care ajung în România din afara spaţiului comunitar se va achita până la urmă taxa de 25 de lei.

    Redăm în cotinuare declaraţiile făcute de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe această temă, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Guvern:

    ► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.

    ► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse – de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.

    ► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.

    ►
    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a atacat, printr-un comunicat transmis miercuri, ezitările Guvernului Bolojan de a ataca „specialii din e-commerce”, giganţii din China care folosindu-se de subvenţiile primite de la statul chinez abuzează de scutirile de taxe din UE pentru coletele de mică valoare (sub 150 de euro), inundând piaţa cu produse pentru care nu achită taxe şi punând presiune pe jucătorii locali care achită impozite pentru produsele importate pe plan local.

    Critici dure în trecut de la Asociaţia Magazinelor Online

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a criticat dur în trecut Guvernul pentru că nu taxează coletele trimise în special din China.

    „ARMO  îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenţei neloiale a platformelor de comerţ electronic asiatice şi pentru protejarea consumatorilor români”, a transmis ARMO în luna iulie.

    „În prezent, mii de comercianţi locali care îşi plătesc corect taxele şi respectă legislaţia de protecţie a consumatorului sunt penalizaţi, fiind obligaţi să concureze cu importuri masive de produse subevaluate şi subvenţionate, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene şi adesea de calitate îndoielnică. Lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investiţiile corecte şi dezvoltarea comerţului online românesc”, conform ARMO.

    „Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorităţi pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română şi fără respectarea reglementărilor privind siguranţa produselor. Practic, Guvernul sancţionează firmele corecte şi legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acţiune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

    „ARMO solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro,  introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranţă şi etichetare a produselor importate şi aplicarea tratamentului echitabil între comerţul online local şi platformele asiatice. În ciuda apelurilor repetate şi a soluţiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanţii preferă să sancţioneze şi taxeze companiile româneşti în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acţiune va duce la distrugerea companiilor româneşti şi la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependenţa faţă de platformele non-UE şi acumularea de către acestea a unei cote de piaţă din ce în ce mai mare.
    România nu îşi mai poate permite să piardă venituri bugetare şi să îşi expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianţii locali se confruntă cu o concurenţă neloială directă, sub privirea pasivă a autorităţilor. Comerţul electronic românesc are un potenţial major de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în faţa celor care nu respectă regulile”, conform ARMO.

  • Inflaţia anuală IPC şi dobânda de politică monetară în România, ţările din regiune, Marea Britanie, zona euro şi SUA

  • Chiriile din România au crescut în iunie cu 5,8% an/an, un ritm de peste două ori mai mare decât media UE. Care a fost tendinţa în iulie?

    România a înregistrat în iunie o creştere chiriilor de 5,8% comparativ cu perioada similară din 2024, marcând un ritm de peste două ori mai rapid decât media UE, care s-a situat la 2,3%.

    Estonia a fost singura altă ţară din Uniunea Europeană care a raportat o creştere a chiriilor de peste 5%, alături de România. Alte trei state din regiune – Ungaria, Slovacia şi Croaţia – au înregistrat majorări de peste 4%. Grecia a raportat o creştere de 3,56%, iar în Bulgaria chiriile au crescut cu puţin peste 3%, potrivit unei analize realizate de Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX, pe baza datelor Eurostat.

    La polul opus, principalele economii ale Uniunii Europene au înregistrat creşteri ale chiriilor sub media blocului comunitar. Astfel, chiriile au crescut cu 2,27% în Spania, 2,01% în Germania, 1,79% în Italia şi doar 0,86% în Franţa. Nicio ţară europeană nu a raportat scăderi, însă alte două state – Cipru (0,48%) şi Elveţia (0,2%) – au înregistrat creşteri de sub 1%, alături de Franţa.

    În iulie, preţurile chiriilor s-au menţinut relativ stabile faţă de luna precedentă, însă au înregistrat o creştere medie de 5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, pentru apartamentele cu una până la patru camere.

    Cele mai mari preţuri medii se înregistrează în Bucureşti, în special în Sectorul 1 (750 euro) şi Sectorul 2 (675 euro), potrivit anunţurilor publicate pe Storia.

    La polul opus, cele mai accesibile chirii se găsesc în Arad (360 euro) şi Timişoara (420 euro).

    „În luna iulie am înregistrat o creştere de 27% în numărul de contactări pentru apartamentele de închiriat, comparativ cu luna anterioară. Ne apropiem de perioada în care, în mod tradiţional, se intensifică cererea pe piaţa chiriilor, iar începutul lunii august confirmă această tendinţă comparând cu anul anterior”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în RO).

    Ea subliniază că dinamica mai bună observată pe segmentul chiriilor, comparativ cu cel al vânzărilor, poate fi pusă pe seama recentelor schimbări fiscale cu privire la majorarea TVA-ului pentru locuinţele noi, care ar putea determina o parte dintre potenţialii cumpărători să amâne achiziţia şi să rămână în chirie pe termen scurt sau mediu.

    Cum au evoluat chiriile în Bucureşti

    În Capitală, preţurile medii ale chiriilor s-au menţinut relativ constante de la o lună la alta, însă, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, diferenţele sunt semnificative. Cea mai mare creştere procentuală a fost înregistrată la apartamentele cu trei camere din Sectorul 2, unde chiria medie a crescut cu 19%, de la 750 la 895 de euro. În cazul garsonierelor, s-au observat creşteri de 14% în Sectoarele 3 şi 6, arată datele Storia.

    La garsoniere, cele mai mari chirii medii sunt în Sectorul 1 (450 de euro), urmat de Sectorul 6, unde chiria media este de 400 de euro pe lună. Cele mai accesibile garsoniere se găsesc în Sectorul 5 (350 de euro) şi Sectorul 2 (360 de euro).

    Pentru apartamentele cu două camere, cele mai ridicate valori se înregistrează în Sectorul 1, cu o medie de 670 de euro, urmat de Sectorul 2 (620 euro) şi Sectorul 5 (593 euro). Cele mai scăzute preţuri apar în Sectorul 4, unde chiria medie pentru două camere este de 500 de euro.

    În cazul apartamentelor cu trei camere, cea mai mare chirie medie este în Sectorul 1 (1.100 de euro), în scădere cu 8% faţă de luna precedentă, urmat de Sectorul 2, unde se atinge o medie de 895 de euro. În celelalte sectoare, preţurile rămân sub pragul de 700 de euro, cu cele mai mici valori în Sectoarele 4 şi 6, unde media este de 600 de euro.

    Preţurile medii ale chiriilor în oraşele mari din ţară (iulie 2025 vs. 2024)

    La nivel general, datele din luna iulie confirmă tendinţa de creştere moderată a chiriilor în marile oraşe, în special pentru apartamentele cu două şi trei camere. Cele mai mari scumpiri ale lunii s-au înregistrat la garsonierele din Timişoara (plus 14%) şi Oradea (plus 12%), în timp ce Cluj-Napoca se menţine în topul celor mai scumpe pieţe, cu chirii medii de 599 de euro pentru două camere şi 730 de euro pentru trei camere.

    În contrast, oraşe precum Braşov sau Sibiu au avut evoluţii mai temperate, iar în Constanţa s-au observat chiar uşoare scăderi în cazul garsonierelor.

    În Timişoara, chiriile la garsoniere au ajuns la un preţ mediu de 291 de euro. Chiriile pentru apartamentele cu două camere au crescut cu 7% (430 euro), iar cele pentru apartamentele cu trei camere au crescut uşor, cu doar 1%, ajungând la 500 de euro.

    În Oradea, garsonierele s-au scumpit în ultima lună, ajungând la 270 de euro (plus 12%). Apartamentele cu două camere au stagnat la 400 de euro, în timp ce cele cu trei camere au crescut uşor (plus 3%), până la 500 de euro.

    În Cluj-Napoca preţul garsonierelor s-a menţinut constant, la 400 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere s-au scumpit cu 5%, ajungând la 599 de euro. Pentru locuinţele cu trei camere, chiria medie a crescut tot cu 5%, până la 730 de euro.

    În Braşov, chiriile au rămas stabile pentru apartamentele cu două camere (500 euro), în timp ce garsonierele au înregistrat o uşoară creştere (plus+3%), ajungând la 360 de euro. Apartamentele cu trei camere s-au scumpit cu 8%, situându-se la 650 de euro.

    În Sibiu, chiria medie pentru garsoniere a rămas constantă, la 300 de euro. Aceeaşi tendinţă a fost observată şi în cazul apartamentelor cu două camere (400 euro). Apartamentele cu trei camere au înregistrat o uşoară scădere, ajungând la 500 de euro (minus 4%).

     

     

     

     

     


     

     

  • Băuturile energizante au revenit pe creştere în S1 şi au ţinut volumele îmbuteliatorului Coca-Cola din România pe linia de plutire

    ​Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a raportat în primul semestru volume mai mici cu low single digits (1-3%) faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele din ultimul raport al grupului Coca-Cola HBC.

    „Băuturile carbogazoase au scăzut cu low single digits, în timp ce băuturile necarbonatate şi cafeaua au scăzut cu mid-single digits (4-6%). Am observat o creştere de peste zece procente (high-teens) în sectorul energizantelor, susţinută de o revenire în trimestrul 2 pe baza datelor comparative slabe, datorită introducerii măsurilor de reglementare  (interzicerea vânzării de energizante către minori n-red) în martie 2024”, se arată în raport.

    Per total, la nivelul grupului, volumele au urcat cu 2,6%, susţinute de categoriile de băuturi carbogazoase şi energizante.

    Coca-Cola HBC este liderul pieţei de băuturi răcoritoare din România, cu o cifră de afaceri de 4 mld. lei în 2024, dupa cum arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România. Coca-Cola HBC are în România trei fabrici, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei.

     

  • Cum ieşim la lumină. Care sunt sectoarele economice ale viitorului care pot scoate România din impas VIDEO

    Economia României se află într-un moment de dezechilibru structural. Consumul încetineşte, investiţiile private sunt în aşteptare, iar deficitul bugetar se adânceşte într-un ritm care nu de mult a pus pe jar investitorii şi agenţiile de rating. Deşi fondurile europene şi PNRR-ul pot aduce un suflu nou, eficienţa utilizării acestora este sub aşteptări. În acest peisaj, este tot mai clar că soluţia nu poate veni doar din măsuri fiscale sau stimulente punctuale, ci dintr-o schimbare de paradigmă: o economie ancorată în industrii competitive, care produc, inovează şi exportă, explică antreprenor şi fondator, Neotronik Automation SRL.

    „Trebuie să ne uităm la orice sectoare care sunt generatoare de produse care pot fi exportate. Aveam anumite trenduri globale, independent de industria de apărare – că vorbim tot timpul sau vorbim foarte mult în situaţia geopolitică actuală de industria defence. Dar industria de apărare este o industrie finită, adică ea, dacă nu au loc războaie, să spun aşa, la un moment dat se înfundă şi nu este o industrie care sau nu ar trebui să fie una funcţională pe termen lung, în volumul în care vorbim momentan. Dar sunt mai multe direcţii. Adică este tehnologia, este partea de electronică, dispozitive smart, inteligenţa artificială, unde acolo se pot genera anumite direcţii în care să mutăm puţin din nou, know-how-ul acumulat în IT, în mare parte pe servicii.”  a spus Florin Sabou în cadrul ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Pe lângă industriile high-tech, România are deja exemple locale care pot deveni catalizatori pentru un nou model de creştere economică. Sănătatea şi industria farmaceutică sunt domenii strategice, cu cerere constantă şi impact social direct, care atrag tot mai mult interes investiţional. În paralel, temele emergente legate de sustenabilitate – cum ar fi ambalajele biodegradabile şi energia verde – pot poziţiona România în avangarda unei economii verzi europene, dacă sunt încurajate prin politici inteligente şi parteneriate public-private. În lipsa acestor repoziţionări, riscăm nu doar stagnarea, ci chiar pierderea unor avantaje competitive esenţiale în faţa unor economii emergente care avansează rapid, mai punctează Sabou.

    „Dacă India reuşeşte oarecum să performeze tot mai mult în direcţia respectivă, va fi un concurent în faţa căruia nu ştiu dacă vom avea foarte multe şanse şi vom pierde foarte mult din industria IT sau din serviciile pe care noi le livrăm în industria respectivă. Dar sunt exemple bune şi la nivel local. Avem partea de, mă rog, industria farma, sănătate. Sunt teme care tot timpul vor fi actuale şi în care se vor investi. Vă ziceam şi în documentul pe care l-am trimis – ambalajele biodegradabile, energia verde – iarăşi sunt teme care pot fi de viitor.” a mai declarat Florin Sabou.