Proiectul 2011-2015. Urmatoarea etapa pentru care Enel si-a
facut planul. Niciodata italienii nu vorbesc de planuri pentru
urmatorul an. Vizeaza o perioada mai lunga, in care sa poata
finaliza proiecte, dar si sa schimbe lucruri din mers. Oricum s-au
schimbat multe in ultimii ani la Enel – compania gusta din ce in ce
mai mult din fructul globalizarii, iar achizitia Endesa i-a facut
si pe cei mai italieni dintre italieni sa considere Spania si
America Latina “home business”.
Fulvio Conti & co. privesc lucrurile mult mai in ansamblu
acum: cand li s-a propus sa isi reduca din datoriile acumulate in
ultimii ani de investitiile masive, au renuntat la operatiunile din
Bulgaria despre care spuneau in 2006 ca sunt “the highlight” al
productiei lor internationale de energie. Mai precis, cu ocazia
prezentarii rezultatelor financiare la Londra saptamana trecuta,
s-a confirmat ceea ce jurnalistii bulgari prezenti stiau deja de
aproape doi ani: ca Enel s-ar putea retrage din proiectul de
productie a energiei electrice Maritza Est 3.
Enel a luat 230 de milioane de euro de la Contour Global pentru
pachetul de 73% din actiunile centralei care produce 10% din
energia bulgara (908 MW). Jurnalistii bulgari mai stiau ceva ce s-a
confirmat in timpul conferintei: ca italienii au in plan sa vanda
si cele doua ferme eoliene (cu 42 MW putere instalata) care produc
energie in vestul tarii. “O centrala si un parc eolian singure nu
ne puteau ajuta sa ne punem amprenta intr-o tara asa cum suntem noi
obisnuiti sa facem”, a raspuns Fulvio Conti singurei intrebari
privind Bulgaria. Presedintele Enel a acceptat ca se mai uita dupa
oportunitati, “dar ca piata de acolo nu ne mai ofera multe
posibilitati”. Amprenta despre care vorbea Conti atunci cand se
referea la Bulgaria se gaseste insa, nici aici la scara pe care ar
vrea-o italienii, mai la nord, in Romania.
Cu o cota de piata de 26% in distributie si cu 2,6 milioane de
clienti in 2010, Enel isi adjudeca pe plan local o pozitie
dominanta, dupa ce a platit 820 mil. euro pentru a castiga cea mai
valoroasa distributie din Romania, Electrica Muntenia Sud. Pozitia
sigura din piata de distributie trebuia insa completata cu
productie – motiv pentru care si Enel a incercat, ca si CEZ, E.ON
sau alte companii din energia locala, parteneriate public-private
cu statul sau participarea in cadrul EnergoNuclear pentru
constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Cum acestea nu au
dus la rezultate, italienii au decis si ei constructia de parcuri
eoliene, avand instalati la sfarsitul anului trecut 64 MW.
Tot energia eoliana ar trebui sa atraga si cea mai mare parte a
investitiilor companiei in urmatorii cinci ani, pentru care
italienii au facut deja strategia: pentru aceasta perioada, Enel a
prevazut un buget de 500 de milioane de euro, care ar trebui sa fie
investit in instalarea a 400 MW de centrale eoliene. Bugetul peste
dezvoltarea Enel Renewables este estimat la 6,4 miliarde de euro
pana in 2015 – dintre care 2,4 miliarde vor fi in Italia si Iberia,
iar restul in celelalte tari unde grupul opereaza.
Pe plan local, bugetul pentru regenerabile se adauga celui
pentru dezvoltarea si consolidarea retelelor, de 800 de milioane de
euro, tot pentru urmatorii cinci ani. Asta dincolo de “eventuale
oportunitati” care ar putea aparea in Romania si pentru care
compania ar putea fi dispusa sa investeasca. “Rezultatele din
Romania au fost solide si suntem in continuare decisi sa investim”,
spunea Fulvio Conti la anuntarea rezultatelor. Veniturile Enel in
Romania anul trecut au fost de 970 milioane de euro, iar EBITDA a
ajuns la 208,8 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de anul
trecut (EBIT a fost de 86 milioane de euro, iar investitiile
derulate au cumulat 284 milioane de euro).
Altfel spus, o companie cu un rulaj de aproape un miliard de
euro si un buget de 1,3 miliarde de euro pentru urmatorii cinci
ani, pe care il va gestiona noul CEO al companiei, Luca D’Agnese.
Managerul va prelua de la Claudio Zito atributiile companiei si va
avea o perioada de acomodare de o luna. Al patrulea CEO al Enel in
Romania a fost adus la conducerea operatiunilor din Romania in
contextul in care proiectul eolian al italienilor este destul de
ambitios. Luca D’Agnese are “o importanta experienta in domeniul
energiilor regenerabile”, spun oficialii companiei italiene.
De la sfarsitul anilor ’90 si pana in 2003, cand s-a angajat la
Enel, Luca D’Agnese a fost director general executiv al
ErgyCapital, fond de investitii listat la bursa italiana care
activeaza in domeniul energiilor regenerabile, conservarii energiei
si tehnologiilor conexe. In cadrul Enel, D’Agnese s-a ocupat mai
mult cu managementul retelelor si integrarea de operatiuni, dar tot
CV-ul lui Agnese ii va fi folositor in Romania, dat fiind ca anii
urmatori pot fi cruciali in pozitionarea companiei pe piata.
Schimbarile care se anunta in mixul de productie, dezvoltarile
eoliene, capacitatea retelei, expirarea contractelor bilaterale
dintre Hidroelectrica si furnizorii privati, dar si eventualele
privatizari ale unor companii de stat sunt tot atatea oportunitati
de business de care D’Agnese ar putea profita pentru a face inca un
salt pentru companie. Primul salt este ca si facut: in timpul
mandatului sau Enel va atinge si probabil va depasi pragul de 1
miliard de euro. Urmeaza sa vedem cu cat.
