Tag: scoli

  • Spinner-ul, noua jucărie la modă. Incredibil cât câştigă inventatoarea ei

    Vândute pentru câţiva dolari, aceste ”hand spinners” sau ”fidget spinners” sunt vedeta surpriză a acestei primăveri, spune Frédérique Tutt, expertă în piaţa de jucării la cabinetul internaţional NPD Group. Statele Unite, iar de la sfârşitul lunii aprilie şi toate ţările europene ”sunt afectate de această nebunie rotativă”, spune aceasta.

    În realitate, spinner-ul a fost creat acum două decenii de Catherine Hettinger din Florida, pentru a o distra pe fiica ei de şapte ani. Ea nu şi-a putut permite brevetul pentru jucăria devenită acum omniprezentă, aşa încât nu primeşte niciun penny din vânzări, dar insistă că este “mulţumită” de popularitatea ei bruscă, conform unui articol publicat la 5 mai de The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.csid.ro

  • Miliardarii din Silicon Valley s-au săturat de şcoli normale şi au creat una specială pentru copiii lor. Cum arată – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorul de software educaţional AltSchool, cu unităţi în California şi New York, a strâns finanţări de 40 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare. Anterior, a avut finanţări de peste 130 de milioane de dolari de la giganţi precum Mark Zuckerberg, Peter Thiel şi Andreessen Horowitz.
     
    Potrivit Business Insider, AltSchool este un sistem de ”microşcoli”, în fiecare dintre acestea învaţă între 35 şi 120 de elevi. Şcoala îşi propune să aducă învăţământul la un nivel adaptat secolului 21. Şcoala a fost fondată de Max Ventilla, un fost manager din cadrul Google, în 2013. În prezent există şapte unităţi AltSchool. În 2015, costul şcolarizării aici era de aproximativ 20.000 de dolari. AltSchool împarte elevii cu vârste cuprinse între patru şi 14 ani în trei grupe – în acest sistem nu există clase tradiţionale. 
     
    O zi obişnuită de şcoală începe cu copiii care semnează prezenţa pe un iPad. O aplicaţie, creată special pentru această şcoală, monitorizează tot ce ţine de elevi: de la notele pe care le obţin ei, până la planuri de învăţare personalizată şi alergii la diverse alimente. Profesorii discută împreună cu familiile copiilor despre copii şi stabilesc apoi un set de obiective pentru ca profesorii să îi înveţe pe copii în funcţie de interesele lor, slăbiciunile şi punctele forte. 
     
    Fiecare copil primeşte un ”playlist” săptămânal de activităţi de învăţare individuale şi de grup ţintite spre atingerea acelor obiective – spre exemplu, unii dintre elevi pot să scrie pe blogurile personale despre hobbyuri precum colecţionarea de monede. Alţii pot face demonstraţii pe baza jocului Pac-Man şi a MaKey MaKey – un circuit simplu care transformă obiectele de zi cu zi în interfeţe. 
     
    Elevii mai mari au participat chiar şi la ore de redesign – un tânăr de 11 ani a adaptat modelul unei săli de clasă într-un circuit de parkour. O altă elevă, care vrea să fie veterinar, avocat, scriitor şi autor de carte manga, a crescut câteva plante şi a creat o grădină interioară – ea a declarat Business Insider că îi plac ”sarcinile adaptate abilităţilor ei”. 
     
  • Miliardarii din Silicon Valley s-au săturat de şcoli normale şi au creat una specială pentru copiii lor. Cum arată – GALERIE FOTO

    Dezvoltatorul de software educaţional AltSchool, cu unităţi în California şi New York, a strâns finanţări de 40 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare. Anterior, a avut finanţări de peste 130 de milioane de dolari de la giganţi precum Mark Zuckerberg, Peter Thiel şi Andreessen Horowitz.
     
    Potrivit Business Insider, AltSchool este un sistem de ”microşcoli”, în fiecare dintre acestea învaţă între 35 şi 120 de elevi. Şcoala îşi propune să aducă învăţământul la un nivel adaptat secolului 21. Şcoala a fost fondată de Max Ventilla, un fost manager din cadrul Google, în 2013. În prezent există şapte unităţi AltSchool. În 2015, costul şcolarizării aici era de aproximativ 20.000 de dolari. AltSchool împarte elevii cu vârste cuprinse între patru şi 14 ani în trei grupe – în acest sistem nu există clase tradiţionale. 
     
    O zi obişnuită de şcoală începe cu copiii care semnează prezenţa pe un iPad. O aplicaţie, creată special pentru această şcoală, monitorizează tot ce ţine de elevi: de la notele pe care le obţin ei, până la planuri de învăţare personalizată şi alergii la diverse alimente. Profesorii discută împreună cu familiile copiilor despre copii şi stabilesc apoi un set de obiective pentru ca profesorii să îi înveţe pe copii în funcţie de interesele lor, slăbiciunile şi punctele forte. 
     
    Fiecare copil primeşte un ”playlist” săptămânal de activităţi de învăţare individuale şi de grup ţintite spre atingerea acelor obiective – spre exemplu, unii dintre elevi pot să scrie pe blogurile personale despre hobbyuri precum colecţionarea de monede. Alţii pot face demonstraţii pe baza jocului Pac-Man şi a MaKey MaKey – un circuit simplu care transformă obiectele de zi cu zi în interfeţe. 
     
    Elevii mai mari au participat chiar şi la ore de redesign – un tânăr de 11 ani a adaptat modelul unei săli de clasă într-un circuit de parkour. O altă elevă, care vrea să fie veterinar, avocat, scriitor şi autor de carte manga, a crescut câteva plante şi a creat o grădină interioară – ea a declarat Business Insider că îi plac ”sarcinile adaptate abilităţilor ei”. 
     
  • Cum susţine Samsung educaţia digitală în România

    Iniţiat în 2013 ca un program educaţional – pilot, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, „Smart Classroom” este unul dintre proiectele principale ale Samsung în acest domeniu – au fost utilate cu tehnologie de ultima generaţie în materie de tablete, E-Board-uri şi Smart TV patru clase în licee din Bucureşti, Timişoara, Iaşi si Constanţa. „Conceptul Smart Classroom este viziunea Samsung pentru o clasă a viitorului. Aceste săli de clasă au fost create pentru a deveni huburi digitale – centre de competenţe digitale pentru profesori şi studenti”, spune Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung. De asemenea, Samsung Electronics România a lansat manuale digitale interactive pentru clasele întâi şi a doua, disponibile pe generaţiile de Smart TV-uri lansate după anul 2014, precum şi pe tablete. Manualele digitale de limba şi literatura română, matematică şi limba engleză, al căror conţinut a fost realizat de Ascendia şi Editura Edu, au fost acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sunt disponibile gratuit în Smart Hub şi în Galaxy Apps. „Misiunea noastră este de a transforma şi moderniza procesul de educare, convertindu-l într-unul interactiv, interesant şi colaborativ”, mai spune aceasta.  

  • Ce riscuri presupune tehnologizarea educaţiei

    Astăzi s-a ajuns cu strategia de digitalizare a manualelor şcolare pentru clasele V-VIII, însă nu se ştie când se vor desfăşura licitaţiile, pentru ce clase şi în ce condiţii; pe de altă parte, nu se ştie nici dacă cei de la Minister mai doresc varianta digitală, spune acesta. „Mulţi din <<elefanţii>> pieţei de carte tot <<cântă>> renunţarea la varianta digitală. Pot spune ca aceeaşi lipsă de predictibilitate caracteristică Ministerului Educaţiei îşi spune cuvântul şi în domeniul digitalizării educaţiei”, declară Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Nu se consideră adeptul extremelor – dând exemplul Norvegiei, unde scrisul de mână a devenit materie opţională, dar suita Office se predă obligatoriu – însă „a refuza să faci paşi în această direcţie este ca şi când ai observa că există trenul, dar ai prefera să mergi folosind căruţa”. Cel mai mare avantaj al tehnologizării modului de educaţie, din punctul de vedere al Veronicăi Dogaru, rporate communication manager la Orange, este accesul rapid, facil şi variat la învăţare, la schimbul de experienţă şi noi opotunităţi de dezvoltare, pe care internetul le pune acum la dispoziţie. „E un fapt că educaţia transformă lumea. E un fapt că internetul şi conectivitatea au schimbat modul în care relaţionăm, în care facem afaceri, în care învăţăm”, spune aceasta. Referitor la riscuri, Veronica Dogaru consideră că digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte se poate transforma într-un pericol, fiind vorba de un proces de durată şi complex. 

  • Ce înseamnă tehnologia în şcoala românească de astăzi

    Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pana şi călimara au cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program … ce să mai, acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.  Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”.  Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se faca treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile, spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programe respective.

     

  • Evoluţia eLearning-ului în şcoli

     „În clasa I doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală –  povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: <<Bine, şi acum unde dau click?>>” –  Gluma este veche, de acum patru – cinci  ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun, numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, iar 50 de minute în care trebuie să stea cuminţei şi să privească tabla este prea greu pentru ei acum”, explică directorul Intuitex. În zilele noastre copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici. „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. 

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Carmen Dan, despre jocul “Balena Albastră”: Nu putem spune că nu a pătruns în ţară. Vom merge în şcoli

    “Încă nu am putut stabili o legătură directă între acest joc şi situaţiile nefericite, însă este foarte clar că ne îngrijorează. Este motivul pentru care Poliţia Română desfăşoară activităţi de prevenţie şi informare, dar lucrul ăsta s-ar concretiza mai bine daca toţi ne-am aduce suportul şi aici mă refer, în primul rând, la profesori şi părinţi. Discuţiile cu tânăra generaţie sunt foarte importante şi riscurile la care se expun. Şi în Parlament va fi discutată această problemă în Comisia SRI şi este foarte bine. Am vorbit cu doamna primar general şi marţi vom avea o întâlnire în şcolile din Bucureşti şi vom încerca să le explicăm elevilor cât este de periculos acest joc. Atâta timp cât se poate accesa online, nu putem spune că nu a pătruns în ţară”, a declarat Carmen Dan.

    Săptămâna trecută, şapte elevi au venit la şcoală, într-o comună din Galaţi, tăiaţi pe braţe, iar una dintre eleve a recunoscut că s-a rănit după ce a accesat jocul „Balena Albastră”. Alţi zece copii de la două şcoli din Argeş au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce şi-au provocat răni pe braţe. În judeţul Dâmboviţa, un copil de 11 ani s-a spânzurat luni. Poliţiştii spun că minorul obişnuia să acceseze internetul şi povestea des despre un joc virtual, fiind vorba, din primele informaţii, despre Balena Albastră.

    Jocul “Balena Albastră”, al cărui final ar putea fi chiar decesul, a intrat în atenţia autorităţilor din România. După ce în alte state jocul a făcut victime, poliţiştii au demarat o campanie de prevenire. “Prieteniile din lumea virtuală pot fi fatale” este mesajul campaniei demarate de Poliţia Română pornind de la jocul “Balena Albastră”, în care participantul are de îndeplinit mai multe sarcini care presupun autoizolarea, automutilarea şi chiar suicidul. Autorităţile spun că jocul nu este un fenomen în România însă campania este una de prevenire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin 33 de morţi în Siria, în urma unui raid aerian al coaliţiei internaţionale conduse de SUA

    Potrivit OSDO, raidul a fost efectuat marţi dimineaţa la sud de oraşul Al-Mansoura, ocupat de reţeaua teroristă Stat Islamic.

    “Putem confirma că 33 de persoane au fost ucise. Erau persoane strămutate din Raqqa, Alep şi Homs”, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane.