BusinessMagazin

Tag: scoli

  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Se discută aprins în aceste zile despre forma legii off-shore, prin care vor fi taxate companiile care exploatează gazul românesc din Marea Neagră, însă nimeni nu spune că 3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan şi directorii de şcoală trebuie să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne pentru iarnă.

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?

    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţe să se încălzească cu lemne?

    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde de fapt nici nu poţi să afli din două clicuri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.

    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns numele premierului Dăncilă pe placa comemorativă de pe faţada unei şcoli din Maramureş | FOTO

    Placa de mulţumire a fost amplasată în oraşul Dragomireşti, pe faţada Şcolii Gimnaziale „Liviu Rebreanu”.

    „Din mila lui Dumnezeu s-a reabilitat în oraşul Dragomireşti şcoala gimn. <Liviu Rebreanu>, între anii 2017-2019, cu sprijinul Guvernului României, prim-ministru fiind doamna Viorica Dăncilă. Lucrările au fost executate de (…), directorul şcolii fiind pr. prof. Dănuţ Iuga. Inaugurarea a avut loc în faţa mulţimii de elevi, profesori, preoţi şi consilieri locali, având în frunte pe preşedintele Cons. Jud. Maramureş, Gabriel V. Zetea. 9.IX.2019 Primar Dragomireşti, pr. prof. Vasile Ţiplea“, scrie pe placa din piatră.

    Cazul a ajuns viral pe Facebook după ce o localnică a publicat o fotografie şi a povestit ce s-a întâmplat în oraş.

    „În localitatea mea natală simţul ridicolului a dispărut de mult timp (…) Vedeţi dumneavoastră, degeaba îţi pui titluri în faţa numelui de familie, de tipul <prof. pr>, degeaba te faci ba ţăran, ba domn, ba popa, ba dascalăl, ba PMPist, ba PSDist, calitatea şi nobleţea le ai ori nu. La Dragomireşti nu este nici de una, nici de alta de ceva vreme. Aş vrea să spun că şcoala nu a fost renovată nici din mila lui Dumnezeu, nici din mila lui Dăncilă, (…) nici din mila directorului, nici din mila primarului. Şi totuşi, uite că într-un sistem de învăţământ care ar trebui să fie laic şi nepolitizat, aceşti oameni s-au afişat pe peretele şcolii din localitate, de parcă ar fi ctitori, nu alta. Măi, oameni buni, voi nu aveţi ce căuta acolo! Şcoala este făcută cu fonduri care, la urma urmei, vin de la contribuabili. Nu cred că primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, Dăncilă sau directorul au adus bani de acasă să renoveze şcoala”, a scris femeia pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În România funcţionează încă peste 1.100 de unităţi de învăţământ cu toalete necorespunzătoare, iar 43 dintre acestea se află în Teleorman

    Reprezentanţii ministerului condus interimar de Daniel Breaz precizează că a fost alocată suma de aproximativ 65 milioane lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor din 858 de unităţi de învăţământ care funcţionează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi fără canalizare.

    Un număr de 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă încep, luni, cursurile anului şcolar 2019 – 2020, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

    Cursurile vor fi predate în acest an şcolar de un număr total de 215.289 de cadre didactice, în 6.293 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi 11.171 structuri arondate, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Număr URIAŞ de şcoli cu toalete în curte, într-un judeţ din România, înainte de începerea noului an şcolar

    Comparativ cu anul trecut, când 207 instituţii de învăţământ din judeţ nu aveau toalete, anul acesta numărul şcolilor cu toalete în curte a ajuns la 157.

    „În momentul acesta, numărul unităţilor de învăţământ cu grupuri sanitare exterioare este în scădere. Comparativ cu anul trecut, când erau 207, acum vorbim de 157 unităţi, iar din acestea 124 sunt prinse în proiecte de finanţare pentru amenajarea grupurilor sanitare în interiorul clădirilor. Majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ sunt incluse în diferite programe de finanţare pentru reabilitare. Celelalte 33 de unităţi din cele 157 care nu sunt prinse pe diferite programe de lucrări au efective mici de copii şi care cel mai probabil se vor închide în perioada următoare, elevii urmând să fie relocaţi”, a declarat prefectul judeţului Botoşani, Dan Şlincu.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Şcoli din Buzău cu conexiune la internet, dar fără apă sau băi

    Deşi noul an şcolar bate la uşă, zeci de şcoli sau grădiniţe din judeţul Buzău nu au autorizaţie sanitară, pe motiv că nu au apă curentă sau grupurile sanitare sunt în curte. Însă, toate unităţile de învăţământ din judeţ au conexiune la internet.

    Inspectorul şcolar general al ISJ Buzău, Florina Stoian, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ sunt 37 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de fucţionare.

    „Nu au autorizaţie sanitară de fucţionare din mai multe motive. Sunt şcoli care nu au apă curentă. Nu e apă în localitate şi atunci nu pot obţine autorizaţia de la DSP. Fie sunt în reabilitare sau construcţie localurile şcolii. Fie nu au toaletă cu apă curentă. Sunt 15 localităţi în care sunt toalete în curte. Au primit bani de la Ministerul Educaţiei în vacanţa de vară şi sunt în curs lucrările, a declarat Stoian.

    Potrivit acestuia, nu se pot termina toate lucrările până în 9 septembrie.

    În cazul a 107 de clădiri în care funcţionează şcoli sau grădiniţe buzoiene nu a fost obţinută autorizaţia de securitate la incendiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Situaţie de neimaginat, cu doar câteva zile înainte de noul an şcolar: Grădiniţă cu o groapă pe post de latrină, curte cu animale şi sobe metalice

    Şcoala primară şi grădiniţa din satul Huta, judeţul Cluj, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare din partea DSP pe motiv că funcţionează într-o casă particulară, fără apă potabilă, cu grup sanitar tip latrină şi fântână cu hidrofor.

    Potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa din satul Huta, comuna Chiuieşti, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare deoarece au grup sanitar exterior tip latrină, apa nepotabilă, fântână cu hidrofor, cele două unităţi funcţionând într-o casă particulară.

    Primarul comunei Chiuieşti, Gavril Mihuţ, de care aparţine satul Huta, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Primăria achită lunar o chirie de 260 de lei unei familii din satul Huta pentru că a pus la dispoziţie două camere ale casei pentru şcoală şi grădiniţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcolile private din România, o afacere de peste 40 de milioane de euro

    Există, în continuare, şcoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente. În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare.

    Salariile mici şi condiţii de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre dascăli să plece către alte orizonturi, iar şcolile şi grădiniţele private sunt în prim-plan, aşa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputaţi de la stat.

    Afacerile firmelor care activează în învăţământul preuniversitar – şcoli şi grădiniţe private, (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532), au atins în 2018 nivelul de 173,3 milioane de lei, faţă de 160,8 milioane lei în 2017 şi 73,1 milioane de lei în 2010. Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, toate date indică faptul că în 2019 se va atinge un nivel record în acest business, afacerile şcolilor private având şanse să atingă graniţa de 200 de milioane de lei.

    ,,Dacă în anul de referinţă 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii dintre care 402 erau în funcţiune şi au depus datele de bilanţ la Ministerul Finanţelor. Este o evoluţie semnificativă, care denotă faptul că tot mai mulţi dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele şi-au permis să facă investiţii semnificative în dotări, programe şi personal’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Şi profitabilitatea şcolilor şi grădiniţelor private a urmat aceeaşi tendinţă crescătoare, de la 8,29 milioane lei în 2010 la 21,33 milioane lei în 2017, respectiv 35,7 milioane de lei în 2018.

    Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj ( câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel naţional, era de 391.360 de lei, în creştere faţă de anul precedent, iar numărul angajaţilor, la nivel naţional, era de 2020, cu peste 600 mai mulţi decât în 2010.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Şcoli cu computere şi imprimante, dar încălzite cu lemne şi cu toaleta în curte, în Galaţi

    Cele mai mari probleme sunt la şcolile şi grădiniţele de la sate.

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, multe şcoli de la ţară nu au apă curentă sau dacă au, aceasta nu corespunde din punct de vedere calitativ. De asemenea, 25 de unităţi din judeţ au toaleta în curte.

    În oraşul Galaţi, nu au autorizaţie sanitară grădiniţele de la parterul blocurilor, care nu au spaţiu suficient.

    „Directorii au fost impulsionaţi să remedieze problemele, acolo unde se poate. Sunt în mare aceleaşi probleme, în unele cazuri vor fi remediate deoarece se vor da bani şi după începerea anului şcolar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al IŞJ Galaţi, Oana Enache.

    Localitatea Smârdan se află la doar nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi. Elevii şcolii gimnaziale vor începe cursurile într-o clădire veche, cu sobe de teracotă şi cu toaleta modernizată, dar situată în exterior.

    Părinţii spun că din cauza toaletei şi a holurilor neîncălzite copiii răcesc frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două şcoli în reabilitare din Iaşi nu îşi deschid porţile din cauza disputei dintre primar şi consilieri

    „Vreau să merg la şcoală ca să am un viitor mai bun”.

    Stă în faţa porţii şi se uită la clădirea aflată gard în gard cu casa în care locuieşte şi ştie că în câteva zile nu va putea merge acolo la şcoală. Bogdan este elev în clasa a cincea şi locuieşte în satul Humosu, comuna Sireţel.

    În această comună este una dintre cele mai stranii situaţii din judeţul Iaşi: două şcoli au început să fie reabilitate cu bani de la PNDL, însă nu vor fi gata până pe 9 septembrie. Bugetul comunei nu a fost votat, banii nu au fost livraţi către constructor, constructorul nu are cum să termine treaba. Astfel, copiii ar putea să meargă la şcoală într-o localitate vecină, însă nu există mijloc de transport până acolo, tot din cauză că nu a fost votat bugetul.

    Bogdan mai are încă doi fraţi. Unul de clasa a 10-a şi unul de a 11-a, iar mama lor nu ştie dacă îi mai trimite la şcoală. „Zice că merge la Slobozia, aşa am auzit. Dar e departe, dacă a pune domn’ primar microbuz, dacă nu, nu mai învaţă”, spune Petronela, mama băieţilor.

    Bogdan ieşea din curte, făcea câţiva paşi şi ajungea la şcoală. Acum ar trebui să meargă 10 kilometri. „Cred că nu mai învaţă băieţii, dacă nu este unde, bani nu avem cu ce îi purta la şcoală”, continuă Petronela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săli de clasă în containere, soluţia pentru şcolile aglomerate din Timişoara

    Câteva sute de elevi de la mai multe şcoli din Timişoara vor fi nevoiţi să înveţe în containere, care au fost transformate în săli de clasă din cauza lipsei de spaţiu din unităţile de învăţământ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primăria Timişoara a găsit o soluţie temporară pentru a rezolva problema lipsei de spaţiu cu care se confruntă unităţile de învăţământ cele mai aglomerate. Astfel, anul trecut, instituţia a achiziţionat primele şase containere modulare, care au fost transformate în săli de clasă pentru Şcoala Generală Nr. 30, aflată în cartierul Soarelui. În această unitate de învăţământ sunt înscrişi 1.900 de elevi, iar clădirea are o capacitate de doar o mie de locuri.

    Fiind mulţumiţi de condiţiile din aceste containere modulare, reprezentanţii Primăriei Timişoara au făcut demersuri pentru a cumpăra astfel de spaţii şi pentru alte unităţi de învăţământ care duc lipsă de spaţiu.

    „Am alocat fonduri din bugetul local pentru achiziţia de spaţii modulare pentru Şcoala Generală Nr. 30 şi pentru Liceul Grigore Moisil, dar achiziţia o face unitatea de învăţământ. O parte din bani sunt alocaţi de noi, şcolile au şi fonduri proprii, au mai primit sponsorizări. De asemenea, ne propunem să achiziţionăm încă 20 de săli de clasă modulare pe care probabil că o să le scoatem la licitaţie în cursul lunii septembrie, pentru a fi folosite în locurile în care va mai fi nevoie pe parcursul anului, pentru o perioadă scurtă. Cel mai probabil vor fi utilizate de şcolile generale nr. 19 şi 7, unde sunt elevi care mai fac ore după-amiază şi care au nevoie destul de mare de spaţiu”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu.

    De asemenea, Primăria Timişoara a lansat, în această vară, licitaţia pentru cumpărarea a şase containere modulare şi pentru Liceul Waldorf, care ar urma să fie funcţionale pe parcursul următorului an şcolar.

    Director Şcolii Generale Nr. 30, Mihaela Şora, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că aceste containere sunt extrem de utile, elevii învăţând în săli mari şi aerisite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.