BusinessMagazin

Tag: opinii

  • Fara coloana vertebrala

    In vara anului 2007, firma a platit 3 miliarde de dolari pentru
    a salva doua din fondurile sale de hedging care au pariat pe
    creditele ipotecare de tip subprime. In 10 martie 2008, Alan
    Greenberg – fostul CEO al Bear Stearns, ca raspuns la zvonurile
    privind lipsa de lichiditati care determinasera scaderea actiunilor
    cu 10%, declara pentru CNBC ca toate zvonurile erau ridicole. O
    saptamana mai tarziu, banca era oferita lui JP Morgan pentru un
    pret initial de 2 dolari pe actiune.

    Acesta a fost sfarsitul unei banci de investitii cu traditie,
    care a fost construita in conformitate cu conceptul domnului
    Greenberg: legendarul veteran in varsta de 82-ani, angaja exclusiv
    persoane cu un profil unic: sarac, inteligent, si cu dorinta de a
    se imbogaţi. Dupa preluarea firmei de catre JPM, Alan Greenberg a
    semnat cu noua conducere un acord prin care ocupa pozitia de
    vice-presedinte emerit. Anul trecut, el si-a sarbatorit a saizecea
    aniversare in cadrul firmei, iar pe 1 iunie 2010 isi va publica
    memoriile intr-un volum intitulat “Cresterea si caderea lui Bear
    Stearns”.

    Comemorand doi ani de la prabusirea Bear Stearns, Alan Greenberg
    a dat un interviu televiziunii Bloomberg. Despre recentul proiect
    de lege al senatorului Christopher Dodd, domnul Greenberg parea sa
    nu aiba un punct de vedere ci pur si simplu sa imbratiseze opinia
    lui Jamie Dimon – CEO-ul lui JP Morgan. Pentru mine, un om cu
    reputatia sa ar trebui sa aiba propria parere, indiferent daca
    aceasta ar coincide sau nu cu opinia sefului sau. Cand a fost
    intrebat despre cauzele colapsului Bear Stearns, Greenberg a spus:
    “faptul ca oamenii care aprobau credite au ascuns realitatea,
    faptul ca solicitantii de credite aveau o capacitate indoielnica de
    rambursare, faptul ca agentiile de rating au oferit un fals
    sentiment de securitate si, desigur, nici Bear Stearns nu si-a
    facut temele cum ar fi trebuit.”

    Este strigator la cer cum un CEO al unei companii reputabile de
    pe Wall Street da vina pe toti din jur inainte de a se invinui pe
    sine. Mai intai, Bear Stearns a intrat in mod deliberat in afacerea
    creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc, iar in primavara
    anului 2005, firma a anuntat lansarea Bear Stearns Residential
    Mortgage Corporation, care furniza brokerilor solutii mai simple de
    finantare. Cu aceasta initiativa, Bear Stearns demonstra intentia
    de a deveni lider pe piate de obligatiuni MBS. In al doilea rand, a
    invinui S&P si Moody’s pentru ratinguri de AAA acordate eronat
    unor obligatiuni riscante este ceva scandalos.

    Indiferent de lipsa de profesionalism a agentiilor de rating,
    banca de investitii ar fi trebuit sa aiba cunostinta de calitatea
    activelor care erau incluse in structurile MBS si CDO. Cu privire
    la controlul intern, la Bear Stearns erau trei persoane care puteau
    sa se plimbe incognito printre traderi si care aveau dreptul sa-i
    investigheze. Se pare ca aceasta metoda nu a functionat deloc la
    Bear Stearns. Desi domnii Cioffi si Tanin – doi manageri celebri de
    fonduri de hedging, se temeau de o prabusire a sistemului
    imobiliar, acestia au continuat sa incurajeze partenerii sa
    investeasca in cele doua fonduri speculative, care cateva luni mai
    tarziu anuntau falimentul. Conform datelor furnizate de SEC, intre
    noiembrie 2006 si martie 2007, Alan Greenberg a vandut aproape
    180.000 de actiuni la un pret mediu de circa 161 dolari, insumand
    aproape 29 milioane dolari. Cum se impaca aceste tranzactii cu
    afirmatia de pe postul CNBC din luna martie 2008?

    Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
    subiect va astept www.toniiordache.ro

  • Sora mica a FMI

    Atunci cand cresterea economica este inlocuita de o criza
    financiara, mai multi debitori ajung in imposibilitatea de plata si
    prin urmare, bancile de la care s-au imprumutat raporteaza pierderi
    uriase. In acel moment, guvernele intervin pentru salvarea
    sistemului bancar. Ca rezultat creste datoria publica si scade
    datoria privata.

    In prezent, multe tari europene se confrunta cu un nivel ridicat
    al datoriei publice si cu mari deficite externe. Este bine cunoscut
    faptul ca asa numitele tari PIIGS ar trebui sa abordeze urgent
    problema datoriei publice si, cel mai important, sa acorde atentie
    sporita impresiei lasate investitorilor. Conform Tratatului de la
    Maastricht, este clar ca BCE nu ar putea oferi sprijin financiar
    public unui membru al sau. Cu toate acestea, unii politicieni
    europeni propun crearea unei organizatii dupa modelul FMI, numita
    Fondul Monetar European (FME), care vizeaza corectarea datoriilor
    publice actuale si posibil viitoare.

    Stiind ca FMI este in mare parte dominat de SUA si, prin urmare,
    cu o putere de constrangere limitata in cazul in care o tara din
    UE-16 nu ar respecta toate conditiile de imprumut, Europa poate
    apela la FMI pentru ajutor. In mai multe state din UE-16, ca urmare
    a recentei situatii a datoriei publice, se vehiculeaza idea ca este
    in interesul tuturor tarilor ca orice stat membru care se confrunta
    cu o instabilitate a sistemului financiar sa fie sprijinit.

    Aceasta posibila noua institutie financiara va putea fi
    finantata in conformitate cu un mecanism simplu:
    • 1 punct procentual din diferenta dintre datoria publica efectiva
    si limita de 60% din PIB impusa prin tratatul de la Maastricht, si
    de
    • 1 punct procentual din diferenta dintre deficitul fiscal real si
    limita de 3% din PIB conform tratatului de la Maastricht

    Este evident faptul ca tarile cu un sistem financiar puternic nu
    vor deveni contributori ai FME, in timp ce tarile PIIGS ar trebui
    sa cheltuiasca o prima anuala pentru a-si asigura posibilul colaps
    al sistemului public. Conform propunerii, orice stat membru ar
    putea apela la FME si ar putea avea acces la un imprumut cu o
    valoare maxima egala cu fondurile depuse. Exceptiile ar trebui
    aprobate de catre Comisia Europeana si debitorul ar trebui sa fie
    supus unui program fiscal foarte strict.

    In cazul in care statul respectiv nu respecta planul de
    ajustare, UE ar putea intrerupe unilateral contractul de finantare
    sau ar putea bloca accesul acestuia la piata monetara din zona
    euro. Daca aceasta propunere devine realitate, unii experti sustin
    ca multe contracte de tip CDS aferente datoriei suverane ar scadea
    in valoare in acelasi timp cu diferentele de randament oferite de
    statele membre FME. Cu toate acestea, aceasta institutie va trebui
    sa creeze un mecanism orientat catre minimizarea socurilor
    provocate de potentialele falimente. Acesta ar fi realizabil prin
    crearea unul plan adaptat dupa modelul obligatiunilor de tip
    Brady.

    Aparitia organizatiei FME, nu reprezinta doar un stimul pentru
    tarile membre de a-si pastra deficitul fiscal la parametri normali
    in orice moment dar prevede si un plan fezabil pentru abordarea
    problemei deficitelor bugetare. In plus, FME ar proteja tarile UE
    care prezinta un sistem fiscal competent, care altfel ar fi
    afectate financiar de o criza a datoriei publice in interiorul
    zonei euro. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si primul
    ministru francez au declarat ca sustin ideea unui FME, dar au
    adaugat ca Tratatul UE ar trebui sa fie schimbat. In opinia mea, in
    cazul in care mecanismul de creditare al FME creeaza dependenta pe
    termen lung, spre deosebire de o asistenta pe termen scurt, atunci
    UE va fi mai castigata fara o astfel de institutie.

    Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
    subiect va astept www.toniiordache.ro

  • Sora mica a FMI

    Atunci cand cresterea economica este inlocuita de o criza
    financiara, mai multi debitori ajung in imposibilitatea de plata si
    prin urmare, bancile de la care s-au imprumutat raporteaza pierderi
    uriase. In acel moment, guvernele intervin pentru salvarea
    sistemului bancar. Ca rezultat creste datoria publica si scade
    datoria privata.

    In prezent, multe tari europene se confrunta cu un nivel ridicat
    al datoriei publice si cu mari deficite externe. Este bine cunoscut
    faptul ca asa numitele tari PIIGS ar trebui sa abordeze urgent
    problema datoriei publice si, cel mai important, sa acorde atentie
    sporita impresiei lasate investitorilor. Conform Tratatului de la
    Maastricht, este clar ca BCE nu ar putea oferi sprijin financiar
    public unui membru al sau. Cu toate acestea, unii politicieni
    europeni propun crearea unei organizatii dupa modelul FMI, numita
    Fondul Monetar European (FME), care vizeaza corectarea datoriilor
    publice actuale si posibil viitoare.

    Stiind ca FMI este in mare parte dominat de SUA si, prin urmare,
    cu o putere de constrangere limitata in cazul in care o tara din
    UE-16 nu ar respecta toate conditiile de imprumut, Europa poate
    apela la FMI pentru ajutor. In mai multe state din UE-16, ca urmare
    a recentei situatii a datoriei publice, se vehiculeaza idea ca este
    in interesul tuturor tarilor ca orice stat membru care se confrunta
    cu o instabilitate a sistemului financiar sa fie sprijinit.

    Aceasta posibila noua institutie financiara va putea fi
    finantata in conformitate cu un mecanism simplu:
    • 1 punct procentual din diferenta dintre datoria publica efectiva
    si limita de 60% din PIB impusa prin tratatul de la Maastricht, si
    de
    • 1 punct procentual din diferenta dintre deficitul fiscal real si
    limita de 3% din PIB conform tratatului de la Maastricht

    Este evident faptul ca tarile cu un sistem financiar puternic nu
    vor deveni contributori ai FME, in timp ce tarile PIIGS ar trebui
    sa cheltuiasca o prima anuala pentru a-si asigura posibilul colaps
    al sistemului public. Conform propunerii, orice stat membru ar
    putea apela la FME si ar putea avea acces la un imprumut cu o
    valoare maxima egala cu fondurile depuse. Exceptiile ar trebui
    aprobate de catre Comisia Europeana si debitorul ar trebui sa fie
    supus unui program fiscal foarte strict.

    In cazul in care statul respectiv nu respecta planul de
    ajustare, UE ar putea intrerupe unilateral contractul de finantare
    sau ar putea bloca accesul acestuia la piata monetara din zona
    euro. Daca aceasta propunere devine realitate, unii experti sustin
    ca multe contracte de tip CDS aferente datoriei suverane ar scadea
    in valoare in acelasi timp cu diferentele de randament oferite de
    statele membre FME. Cu toate acestea, aceasta institutie va trebui
    sa creeze un mecanism orientat catre minimizarea socurilor
    provocate de potentialele falimente. Acesta ar fi realizabil prin
    crearea unul plan adaptat dupa modelul obligatiunilor de tip
    Brady.

    Aparitia organizatiei FME, nu reprezinta doar un stimul pentru
    tarile membre de a-si pastra deficitul fiscal la parametri normali
    in orice moment dar prevede si un plan fezabil pentru abordarea
    problemei deficitelor bugetare. In plus, FME ar proteja tarile UE
    care prezinta un sistem fiscal competent, care altfel ar fi
    afectate financiar de o criza a datoriei publice in interiorul
    zonei euro. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si primul
    ministru francez au declarat ca sustin ideea unui FME, dar au
    adaugat ca Tratatul UE ar trebui sa fie schimbat. In opinia mea, in
    cazul in care mecanismul de creditare al FME creeaza dependenta pe
    termen lung, spre deosebire de o asistenta pe termen scurt, atunci
    UE va fi mai castigata fara o astfel de institutie.

    Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
    subiect va astept www.toniiordache.ro

  • China – tara minunilor

    Voci care sugerau restructurarea sistemului economic nu au fost
    niciodata auzite la Beijing, in prinipal datorita aparentului
    succes inregistrat de cresterea economica ridicata si de aparenta
    inflatie scazuta. Cu toate acestea, China ar putea avea o perioada
    foarte dificila in mentinerea inflatiei la nivelul obiectivului
    stabilit pentru anul 2010 de aproximativ 3%, dupa ce bancile
    practic au inundat cu bani sistemul financiar din China in 2009.
    Conform previziunilor a 14 economisti, inflatia ar putea ajunge la
    4,4% in acest an.

    In trimestrul al patrulea al anului 2009, PIB-ul Chinei a atins
    o crestere de 10,7%, inregistrand cel mai rapid ritm din 2007.
    Pentru anul 2010, autoritatile chineze au stabilit o tinta de
    crestere a economiei de 8%, acelasi procent stabilit si depasit de
    catre guvernul chinez in fiecare an din ultimii cinci. Nouriel
    Roubini a spus ca “aceasta puternica redresare economica implica
    faptul ca politica monetara, fiscala si de creditare foarte
    relaxata adoptata de catre guvernul chinez se va inversa de la
    sine, altfel exista un risc de supraincalzire a economiei si un
    risc al inflatiei.”

    Practic, China va avea nevoie de majorarea ratei dobnzii de
    referinta cat mai curand posibil pentru a reduce tendintele
    inflationiste. Recent, premierul Wen Jiabao a semnalat pericolul
    cresterii nejustificate a preturilor imobilelor precum si riscul
    masiv inregistrat de bancile chineze in urma expunerii la
    creditarea imobiliara, dupa ce in anul 2009 s-a inregistrat o
    creditare record a sectorului imobiliar in valoare de 9,59 mii de
    miliarde de yuani.

    Banca Populara a Chinei a ridicat rezervele minime obligatorii
    solicitate creditorilor de doua ori in acest an, drenand astfel
    capital in afara sistemului financiar. Wen a stabilit ca obiectiv
    pentru anul in curs reducerea noilor imprumuturi cu 22% la 7,5
    miliarde de yuan, dupa ce preturile la imobile au inregistrat
    maximul din ultimele 21 de luni in ianuarie 2010. Directorii de la
    Industrial & Commercial Bank of China, si Bank of China, au
    promis ca vor frana creditarea in acest an.

    Cu toate acestea, in luna ianuarie, creditele noi au depasit
    valorile din ultimele trei luni combinate, alimentand ingrijorarea
    ca guvernul ar putea avea dificultati in gestionarea creditarii. In
    ciuda discutiilor oficialilor pentru conditii mai stricte de
    creditare, ratele dobanzilor nu s-au schimbat, si Banca Populara a
    Chinei continua sa alimenteze cu lichiditati sistemul monetar.
    Guvernatorul Bancii Centrale Zhou Xiaochuan afirma ca guvernul
    chinez trebuie sa fie foarte prudent cu referire la politica sa
    monetara. Moneda chineza a fost practic neschimbata in raport cu
    dolarul american din iulie 2008. In cazul in care preturile la
    materiile prime continua sa se aprecieze, atunci presiunile
    inflationiste vor reaparea. Pentru a asigura redresarea economica,
    premierul chinez nu a indicat nicio schimbare in planul de
    stimulare fiscala si vizeaza pentru acest an un deficit bugetar de
    1,05 miliarde de yuani, adica 2,8% din PIB.

    Cel mai probabil, inflatia va creste in urmatoarele luni,
    datorita bazei scazute a preturilor din anul 2009, precum si
    datorita cresterii anuale de 30% a ofertei de credit. Conform
    statisticilor, in luna ianurarie 2010 inflatia a fost influentata
    de cresterea cu 3.7% a costurilor la produsele alimentare precum si
    de cresterea de 17,1% inregistrata de preturile la legume. Inflatia
    la producator a urcat la nivelul de 4,3%, fata de rata inregistrata
    in decembrie 2009 de doar 1,7%, ceea ce se poate traduce in preturi
    mult mai ridicate pentru consumatorii cu amanuntul.

    Pentru mai multe analize si detalii va astept pe http://www.toniiordache.ro

  • Romania – tara cu 260 de hectare de gropi

    Desi Romania este tara cu regi ai asfaltului care se relaxeaza
    in castele de zeci de milioane de euro, banii pentru asfaltarile
    din 2010 lipsesc cu desavarsire, iar singura solutie ar fi sa
    umplem gropile cu Schaffhausen-urile sau Piaget-urile casunenilor
    si umbrarestilor. De fiecare data cand platesc cei 120 de lei
    pentru rovinieta anuala, sentimentul meu e ca banii se duc direct
    in secundarul bijuteriilor de zeci de mii de euro de la mana
    regilor cu afaceri prospere. Mai ales ca, in cel mai bun caz, 2010
    ne va aduce un tronson milimetric de autostrada intre Turda si
    Campia Turzii.

    Nicio problema insa. Propaganda isi continua nestirbita drumul,
    iar gropile sunt, pana la urma, in folosul nostru. Asa ca data
    viitoare, cand va rupeti suspensia in craterele patriei, sa nu va
    treaca prin ca sa va ganditi la “binele” doamnei Tiron de la
    Compania de Drumuri, ci la bilantul Ministerului de Interne.
    Drumurile tot mai proaste si numarul mai scazut de masini care,
    daca mai circula, fac slalom pe soselele patriei aduc, credeti sau
    nu, si un aspect pozitiv in siguranta cetateanului. Comparativ cu
    anul 2008, numarul de accidente grave a scazut cu 5%, pana la
    10.000, iar cel al persoanelor decedate cu 10%. “Este pentru prima
    data dupa patru ani cand riscul rutier se diminueaza iar acest
    trend trebuie mentinut”, se arata in raportul MAI. Sunt optimist si
    cred ca trendul se va mentine, la cum se intretin drumurile. Propun
    sa le lasam asa cum sunt si sa ne apucam cu totii de un alt obicei,
    din nou, mai sanatos: mersul pe jos.

    Pana ne hotaram ce facem, de platit oricum o sa platim. Cand ne
    urcam la volan, ramane sa ne gandim insa la ce alegem. 120 de lei
    pe rovinieta sau amenda de 1.000 de lei pentru neplata taxei la
    castelul regelui?

  • Comenteaza cu Dorin: Pariuri, inainte de Oscar

    N-am pretentii de critic cu patalama, dar am crescut cu
    Telecinemateca veche, de dinainte de 1989 si cu integralele Ingrid
    Bergman sau Gerard Philipe, trecand apoi la Fonda batranul, Dario
    Argento sau, mai nou, la noua cinematografie asiatica.


    Asadar, daca tot am dat banii, sa ma pronunt:

    – Cartea celui mai bun film pare a se juca intre “Avatar” si
    “The Hurt Locker”, desi vad ca pe IMDB nici “Inglourious Basterds”
    nu sta prea rau. Acord cele mai mari sanse pentru “The Hurt
    Locker”, cu toate ca un dracusor ma face sa ma gandesc serios si la
    filmul lui Tarantino. Cred ca membrii academiei americane de film
    se vor gandi ca banii sunt de ajuns pentru “Avatar”; eu, cel putin,
    cred asa despre un film pe care l-am apreciat aici pe site si
    despre care cred in continuare ca impune noi norme pentru
    entertainmentul de masa

    – Cel mai bun regizor – as spune Kathryn Bigelow, “The Hurt
    Locker”. Indiferent de calitatea povestii, de criticile pe care
    le-a primit filmul (chiar si unii militari din Irak) Bigelow a
    facut un film puternic. UN FILM, o opera de arta si de fictiune, nu
    un documentar despre viata militarilor din Irak si nici povestea
    unor superoameni care distrug intregi regimente inamice. Cred ca
    Taranatino a fost prea “jucaus”. Mi-ar placea o surpriza de genul
    Jason Reitman – “Up In The Air”, un film bun, de care America
    corporatista avea nevoie.

    – Cel mai bun actor – n-am vazut filmul cu Jeff Bridges si nici
    “A Single Man”, regizat de Tom Ford, cu Colin Firth, asa ca ma
    pronunt, cu ceva indoiala, pentru Morgan Freeman (“Invictus”)
    :).

    – Cea mai buna actrita – Jetonul pe Meryl Streep (“Julie and
    Julia”). Din pacate n-am vazut performanta din “The Blind Side” a
    Sandrei Bullok. Nici Carey Mulligan (“An Education”) n-ar fi o
    surpriza.

    – Actrita, actor in rol secundar – Anna Kendrik si, cred ca nu
    se mai indoieste nimeni, Cristoph Waltz. Mi-e rusine sa o spun, dar
    la “Precious”, rampa de lansare pentru Mo’Nique (bine clasata
    pentru rol secundar) si Gabourey Sidibe (rol principal frminin),
    m-a cam luat somnul :(.

    – Cel mai bun film strain – spun “Un prophete” asa, de-al
    naibii, pentru ca si “Das Weisse Band” este arta
    cinematografica.

  • Germania atotputernica

    Zece ani mai tarziu, criza deficitelor bugetare trimite valuri
    de panica in randul investitorilor, in timp ce Uniunea Europeana
    este preocupata de un plan de salvare pentru Grecia. Pe de o parte,
    daca UE decide sa ajute aceste economii afectate de criza, inclusiv
    Spania, Portugalia si Italia, pietele financiare se asteapta la
    consecinte severe pentru sistemul bancar european. Pe de alta
    parte, daca Grecia paraseste zona euro, credibilitatea UE va avea
    de suferit si ar crea un efect de domino in randul tarilor
    europene. Oricum, se intrevad vremuri sumbre pentru moneda
    Euro.

    In prezent, EUR este unul dintre cele mai aprinse subiecte
    politice din Germania. In 1998, 55% dintre germani au fost
    impotriva uniunii monetare, in principal din cauza costului ridicat
    de integrare a economiei Germaniei de Est. Conform statisticilor
    oficiale, transferurile monetare de la Vest catre Est sunt de
    aproximativ 70 miliarde de dolari anual. Cand a aparut criza
    Greciei, Germania – statul european cu cea mai solvabila economie,
    a devenit salvatorul unic. Pe de o parte, Germania a fost cel mai
    mare exportator mondial pana foarte recent, cand a pierdut aceasta
    pozitie in favoarea Chinei. Pe de alta parte, economia Germaniei a
    inregistrat o crestere nesemnificativa, in parte datorita
    politicilor sale sociale si demografice care, in cele din urma, au
    condus la cheltuieli bugetare crescute. Prin urmare, contribuabilii
    germani nu sunt dispusi sa salveze guvernul iresponsabil al
    Greciei, mai ales dupa ce acestia au avut deja de achitat 500 de
    miliarde de EUR intr-un proiect de lege privind salvarea propriilor
    banci. Multi membri ai Uniunii Crestin-Democrate (UCD) si ai
    Partidului Democrat (FDP) – partenerul lui Merkel in guvernul de
    coalitie, se opun oricarui plan de salvare pentru tara de la
    Mediterana.

    Germania si-a mentinut dominatia economica asupra partenerilor
    comerciali din zona euro si a continuat sa genereze mai mult de
    trei sferturi din cresterea economica prin exporturi. In timp ce
    Germania si-a pastrat pozitia de lider, Italia, Spania si alte tari
    din UE-16 au suferit pierderi puternice la cota de piata detinuta
    la export. Prin urmare, dezechilibrele de cont curent la tarile din
    zona euro au inceput sa se amplifice in mod semnificativ. Intr-un
    mediu valutar liber, atunci cand o tara se confrunta in mod
    constant cu deficite ale contului curent, moneda sa se depreciaza
    si competitivitatea produselor sale la export se imbunatateste,
    urmata de o auto-corectare a deficitelor initiale. Cu toate
    acestea, in cadrul unei uniuni monetare, atata timp cat contul
    curent agregat al UE-16 ramane in echilibru, moneda EUR nu variaza
    mult. Mai mult, o tara cu excedent ca Germania nu are probleme cu
    tendinta de apreciere a monedei si, implicit cu tendinta de
    diminuare a competitivitatii preturilor de export.

    In era pre-UE, atunci cand monedele locale se depreciau fata de
    atotputernica marca germana, Germania se confrunta cu o cerere mai
    mica pentru produsele sale in regiune. Ca raspuns, exportatorii
    germani au inceput sa-si externalizeze partial productia, reducand
    si costurile salariale. Dupa 10 ani de crestere economica
    dependenta de export, muncitorii germani si-au vazut salariile
    stagnand in ciuda cresterii productivitatii. In concluzie, cu toate
    ca Germania se bucura inca de dominatia economica in Europa,
    nivelului somajului si reducerea standardului de viata au devenit
    probleme majore sociale. Desi Germania a depasit cu succes
    provocarea est-germana, in conditiile economice actuale, o
    provocare suplimentara reprezentata de Grecia s-ar putea dovedi
    fatala.

    Pentru alte analize eceonomice si diverse alte teme va astept pe
    http://toniiordache.ro

  • Lipsa de respect pentru munca si banii vostri a ministrului de finante

    Pentru ca Andrei Gheorghe sa primeasca 2.000 de lei pe luna (500
    de euro) cineva s-a sculat de dimineata si inainte sa-si salute
    familia s-a gandit ca mai bine nu s-ar fi trezit pentru ca
    vanzarile s-au prabusit, nu are cash si trebuie sa dea salariile la
    firma, CAS-ul nu e platit de cateva luni, mai e si TVA-ul, vin
    ratele la banca, iar furnizorii stau cu somatiile pe birou.

    Iar economia continua sa se zbata in groapa recesiunii.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cenusaresele internetului

    Daca hoinariti suficient de mult timp pe internet, e aproape
    imposibil sa nu va loviti de vreo retea sociala, fie ca vorbim
    despre nume de genul Facebook sau Twitter sau despre comunitati
    formate in jurul unor site-uri specializate. Nici n-ar avea cum sa
    fie altfel, daca ne gandim ca mai mult de o treime dintre cei 1,7
    miliarde de oameni care acceseaza internetul in lume, potrivit
    Internet World Stats, folosesc si o retea sociala.

    Nu cu multi ani in urma, asemenea site-uri nu spuneau insa mare
    lucru decat membrilor lor, iar investitorii priveau cu reticenta
    noile afaceri online, mai ales dupa lectia crahului dotcom, cand
    internetul le-a adus pierderi considerabile. Chiar si dincolo de
    aceasta etapa, cand au inceput sa castige si utilizatori si
    finantari, retelele sociale au ramas tot niste Cenusarese ale
    internetului, care desi aduna milioane si zeci de milioane de boabe
    de linte (da, despre membri este vorba), nu sunt rasplatite
    indeajuns pentru asta. |n termeni mai putin plastici, explicatia e
    ca, desi a devenit “cool” sa folosesti cat mai multe retele sociale
    sau sa ai actiuni intr-o asemenea afacere, nimeni nu a descoperit
    inca modelul castigator de business pentru asa ceva. Deocamdata,
    publicitatea online inseamna o piata mondiala estimata la peste 1,8
    miliarde de euro anul acesta, dupa calculele eMarketeer, din care
    insa e putin probabil ca vreo retea va reusi sa smulga partea
    leului.

    Cum se explica atunci ca, cel putin de un an sau doi incoace,
    tot mai multi antreprenori tanjesc sa aiba o asemenea afacere, iar
    marile companii de internet tot intr-acolo se indreapta? Toata
    saptamana trecuta, tentativa Google de a reintra in competitie pe
    aceasta piata cu noul serviciu Buzz a fost pusa sub lupa si
    discutata, cu bune si mai ales cu rele, in toate colturile
    internetului. O cautare pe oricare dintre cele mai mari motoare din
    lume dupa Google Buzz returneaza deja in jur de 100 de milioane de
    rezultate.

    La o cu totul alta scara, si Trilulilu, varianta .ro a YouTube,
    facea saptamana trecuta o mutare relativ similara. Platforma din
    spatele serviciului de continut video a fost regandita asa incat sa
    le permita membrilor sa fie mai aproape de prietenii lor, a scris
    pe blogul personal Sergiu Biris, fondatorul si directorul executiv
    al companiei. “|ncepand se astazi, toti trilulistii au un loc unde
    pot urmari activitatea prietenilor, pot lasa mesaje de status, pot
    vedea sugestii de prieteni noi si statistici personale”, scria
    Biris, cu completarea ca daca un membru are cont si pe Twitter sau
    Facebook, poate trimite pe aceste retele mesaje sau notificari
    direct din paginile Trilulilu.

    Pe scurt, ideea de la care s-a pornit a fost transformarea celor
    peste 650.000 de membri ai serviciului intr-o comunitate care sa
    foloseasca Trilulilu nu doar pentru a publica si urmari continut
    video, foto sau audio, ci si pentru comunicare. Iar cel mai evident
    element care indica faptul ca site-ul tinde sa se transforme intr-o
    retea sociala este lansarea unei monede virtuale, dupa pilda multor
    retele sociale sau jocuri care creeaza comunitati, de genul
    Facebook sau Second Life. “Acei trilulisti care vor avea crocozauri
    in cont vor putea trimite cadouri speciale sau in editie limitata
    si vor avea acces la functionalitati premium, precum statusurile
    promovate”, sustine Biris. Moneda virtuala, crocozaurul, poate fi
    cumparata doar de utilizatori, cu plata prin SMS sau prin card
    bancar, in schimbul unor sume de pana la 50 de euro, plafon maxim
    pentru care primesc 16.000 de crocozauri.

    La prima vedere, moneda virtuala inseamna pentru Trilulilu o
    sursa secundara de venit, care ar putea insemna in jur de 10% din
    venituri (aproximativ 215.000 de euro in 2008, conform Ministerului
    de Finante). Privita in ansamblu, miscarea marcheaza o schimbare
    fundamentala a Trilulilu, care va deschide drumul altor servicii
    online romanesti catre lumea retelelor de socializare, dupa modelul
    deja vizibil la nivel mondial. Schimbare care se intrevede si
    pentru Outlook, aplicatia de mail a Microsoft, care integreaza
    contactele de pe reteaua sociala de business LinkedIn, urmand sa
    adauge in curand si date de pe Facebook si MySpace.

    Asadar, sanse sunt ca majoritatea serviciilor online cunoscute
    sa-si dezvolte pe rand cate o componenta de social media,
    perspectiva din care ar putea avea de castigat si companiile, avand
    astfel o directie mai consistenta pentru bugetele de promovare. Se
    naste totusi o intrebare: cat de sigure sunt pariurile puse pe
    timpul si atentia utilizatorilor? Fiindca, dupa cum am vazut din
    experienta atator retele, inclusiv a MySpace in competitia cu
    Facebook si a Facebook in raport cu Twitter, cu oricate eforturi de
    a integra mai multe servicii intr-unul singur si cu oricate functii
    noi si minunate ar avea o retea, utilizatorul se plictiseste pana
    la urma si pleaca in alta parte. Sau lasa de tot comunicarea
    virtuala care il tine legat de calculator si pleaca si el sa se
    vada cu prietenii.

  • America vs Europa

    In Italia, cresterea cu 0,6% a PIB din T3 a fost umbrita insa de
    contractia de 0,2% inregistrata in T4. La nivel agregat, PIB al
    UE-16 a cunoscut o diminuare anuala de 2.1% in special ca urmare a
    rezultatelor inregistrate in Germania (-2,4%), Grecia (-1,8%),
    Franţa (-3,1%), Spania (-0,2%) si Italia (-2,8%). Principalele
    probleme ale zonei UE-16 sunt scaderea consumului la nivelul
    sectorului privat si intarirea monedei unice care reduce
    competitivitatea exporturilur europene.

    In Spania anului 2009, perioada de crestere a cheltuielilor
    populatiei, bazate pe datorii acumulate in vremea boom-ului
    imobiliar, s-a incheiat brusc. Pe deasupra, rata somajului in
    Spania este aproape de 20% si nu exista semne de ameliorare in anul
    2010. Desi nu mai este cel mai mare exportator mondial, Germania a
    reusit sa compenseze cererea mai sazuta la nivel intern cu o cerere
    externa solida, atat din zona UE-16 cat si din afara acesteia.
    Inainte de criza financiara globala, zona UE-16 a avut cateva
    economii supraincalzite bazate pe o crestere nesustenabila a
    consumului intern. In prezent, zona UE-16 nu mai dispune de aceste
    economii , si singura cale de a iesi din recesiune este gasirea
    unor modalitati pentru cresterea exporturilor. Unul dintre cele mai
    mari obstacole pe care uniunea economica si monetara trebuie sa-l
    depaseasca este exportul de produse competitive, in ciuda unei
    productivitati reduse si a unei monede supraevaluate.

    Potrivit raportului preliminar publicat de Biroul de Analiza
    Economica (BEA), in T4 2009 economia Statelor Unite a crescut fata
    de T3 2009 cu o rata de 5,7% – cea mai rapida din ultimii sase ani,
    si a scazut fata de T4 2008 cu o rata de 2,4 %. Analizand cifrele,
    ar trebui sa observam o incetinire a lichidarii stocurilor, care au
    scazut cu 33,5 miliarde de dolari, comparativ cu declinul de 139,2
    miliarde de dolari inregistrat in T3 al 2009. Schimbarea neta a
    stocurilor a contribuit cu 3,4% la cresterea PIB, care este cel mai
    mare aport procentual din T4 al anului 1987 incoace. Tot pozitiv
    este perceputa si cresterea cheltuielilor de consum la nivel
    sectorului privat de 2,0% in Q4, dupa cu o crestere de 2,8% in
    Q3.

    Cu toate acestea, multi economisti considera ca revenirea
    economica puternica inceputa in a doua jumatate a anului 2009 este
    putin probabil sa continue si in 2010, fara nici o interventie
    suplimentara din partea guvernului. Parerea generala este ca in T3
    al anului 2010 efectele planului de stimulare vor incepe sa
    dispara. Expertii considera ca fara un plan de sustinere al
    sectorului privat, SUA se va confrunta in continuare cu un nivel
    ridicat al somajului. In conditiile crizei actuale, economia
    Statelor Unite se bucura de o productivitate ridicata, inregistrand
    o rata anuala de crestere de peste 6%. Aceasta rata a
    productivitatii este in primul rand rezultatul concedierilor masive
    din ultima perioada precum si efectul unor investitii de
    capital.

    In timp ce America mentine un profil demografic sanatos, ceea ce
    implica o crestere continua a economiei, rata natalitatii in UE-16
    se incadreaza pe un trend negativ, prefigurand o crestere mult mai
    lenta. Publicatia “The Economist” estimeaza ca, bazandu-ne doar pe
    datele demografice, SUA va continua sa mentina nivelul superior de
    crestere economica fata de UE.

    Pentru alte analize eceonomice si diverse alte teme va astept pe
    http://toniiordache.ro