BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • Microsoft lucrează la realizarea unui sutien care este capabil să măsoare starea de spirit

    Acesta a fost creat pentru a observa dacă tehnologia poate ajuta la prevenirea stresului şi la stoparea mâncatului excesiv cauzat de stres.

    Datele despre starea de spirit a persoanei în cauză sunt furnizate prin intermediul unei aplicaţii. Aceasta îi atenţionează pe cercetători atunci când starea emoţională este afectată şi se declanşează nevoia de a mânca.

    Reprezentanţii Microsoft spun că sutienul este testat pe diferite femei şi că procesul durează şase ore, timp de patru zile.

    Microsoft a mai încercat să creeze un articol asemănător pentru bărbaţi, însă rezultatul nu a fost satisfăcător.

  • Apel la vigilenţă, după descoperirea unui NOU TIP DE VIRUS al gripei aviare, la om

     Tulpina virusului identificată la o tânără în vârstă de 20 de ani este de o virulenţă relativ scăzută, dar cercetătorii subliniază riscul ca aceasta să se combine cu alte virusuri şi să devină mai periculoasă şi insistă asupra necesităţii de a se pregăti fără întârziere pentru o pandemie cu virusul gripei aviare, complexă şi imprevizibilă.

    Tânăra din centrul Taiwanului s-a prezentat le spital cu simptome gripale şi senzaţie de sufocare în mai 2013. Ea a reacţionat bine la tratamentul cu oseltamivir (Tamiflu) şi de atunci s-a recuperat total, scriu ei în revista medicală specializată The Lancet Respiratory Medicine, publicată joi.

    Cercetătorii detaliază în revistă această primă infecţie la om cu un virus H6, deja dată publicităţii în cursul verii. În afară de subtipurile H1, H2 şi H3 ale gripei A sezoniere, au fost deja înregistrate infecţii la om cu virusurile H5, H7 şi H10, amintesc ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIUL NOBEL pentru medicină pe 2013: James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof

     Americanii James E. Rothman şi Randy W. Schekman şi germanul Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2013 pentru “descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a revenit cercetătorilor John B. Gurdon (Marea Britanie) şi Shinya Yamanaka (Japonia), pentru cercetările lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman.

    Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O aplicaţie care te bate la cap, spunându-ţi ce să faci

     Pe măsură ce tehnologia evoluează cu scopul de a ne ajuta să rezolvăm tot felul de probleme lumeşti, smartphone-urile s-au transformat în cicălitori digitali. „Sugestiile” repetate de la un soţ te pot călca pe nervi, dar utilizatorii spun că este mai uşor – şi mai puţin abraziv – să laşi un dispozitiv să-ţi spună ce să faci.

    Astfel de memento-uri digitale sunt atrăgătoare. Evernote, o aplicaţie care pretinde că are mai mult de 50 de milioane de utilizatori la nivel mondial, a adăugat un pop-up reminder în luna mai, spunând că este una dintre cele mai solicitate caracteristici.

    Cu toate acestea, nu este clar dacă „cicălitoarea” digitală este mai eficientă decât cea pe care o ai în faţa ta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consumă kiwi ca să scapi de oboseală şi depresie

     Constatarea a fost extrasă dintr-un studiu realizat la Universitatea din Otago, ce a implicat studenţi de sex masculin, care în general consumă puţine fructe şi legume proaspete.

    De asemenea, aceşti s-au simţit mai energizaţi.

    Aceste modificări apărute par să fie legate de optimizarea aportului de vitamina C conţinut de doza de două fructe de kiwi. Fructele de kiwi sunt o sursă excepţională de vitamina C.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Câtă bere trebuie să bei ca să ai o memorie de invidiat

    Potrivit studiului, consumul unei cantităţi moderate de bere – de circa 660 ml/zi în cazul bărbaţilor şi de 330 ml/zi pentru femei – cu concentraţie de alcool de 5%, ar putea favoriza procesele de memorare prin încorporarea datelor recente în memoria pe termen lung. Totodată, cercetarea evidenţiază faptul că un consum moderat de bere în randul persoanelor active ar putea creşte impactul amintirilor autobiografice plăcute asupra creierului. Consumul moderat de bere ar putea amplifica şi nivelul atenţiei, prin folosirea dinamică a tuturor resurselor de atenţie ale sistemului nervos central. Astfel, participanţii la studiu care au consumat o cantitate moderată de bere au prezentat o alocare de două ori mai puternică a resurselor ce ţin de atenţie, faţă de grupul de control.

    Eşantionul folosit în cadrul studiului a fost format din 29 bărbaţi, consumatori de bere, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, cu un consum săptămânal moderat cuprins între 4 şi 14 pahare de bere, în limitele consumului moderat de alcool pentru bărbaţi, indicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Testele au fost realizate cu ajutorul neuroimagisticii de ultimă generaţie care implică analiza semnalelor obţinute prin scanarea creierului uman, utilizând fluxul de sânge (analizat cu un RMN funcţional), profilarea comportamentală (realizată cu ajutorul unui test de neuroassessment) şi activitatea electrică de la nivelul scalpului (cu ajutorul unui neuroheadset EEG).

    Proiectul de cercetare, primul de acest tip, a fost rezultatul unei burse de 18.000 de euro acordate de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie în urma unei colaborări cu producătorii români de bere.

    Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific fondată în luna decembrie 2011  prin demersul celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, lector universitar în cadrul UMF “Dr. Carol Davila”,  dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţieşi dr. Mihaela Begea, doctor în ştiinţe inginereşti. 

     

  • De ce s-au înfuriat figurinele Lego?

    Patru universitari din Oxford, Budapesta şi New Jersey au evidenţiat şi analizat cele mai disputate subiecte de pe Wikipedia, în engleză şi în alte nouă limbi, printre care şi româna. Studiul se cheamă „The most controversial topics in Wikipedia: A multilingual and geographical analysis“ şi îl găsiţi cu o simplă căutare cu Google – acolo sunt definite noţiunile de „subiect controversat“, plus multe amănunte.

    Mie mi-e de ajuns să spun că în română cele mai disputate subiecte sunt, în ordine descrescătoare, „FC Universitatea Craiova“, „Mircea Badea“, „Disney Channel (Romania)“, „Rebeliunea legionară şi pogromul de la Bucureşti“, „Lugoj“, „Vladimir Tismăneanu“, „Craiova“, „România“, „Traian Băsescu“ şi „Biserica Ortodoxă Română“.

    În engleză subiectele sunt „George W Bush“, „Anarchism“, „Muhammad“, „List of World Wrestling Entertainment, Inc. employees“, „Global Warming“, „Circumcision“, „United States“, „Jesus“, „Race and intelligence“ şi „Christianity“.

    Interesantă este şi imaginea care însoţeşte articolul, formată din titlurile celor mai controversate 1.000 de articole din 10 limbi.
    Personal, sunt puţin mirat de faptul că lumea, de oriunde ar fi, este pasionată (un subiect disputat este unul pasionant, nu?!) de politică, geografie, credinţă, istorie şi figuri istorice, sănătate, sex, drepturi ale omului, mediu, activism social, ştiinţă, tehnologie, internet, sport şi evenimente sportive, literatură, filme, televiziune, actori, regizori, filme de animaţie, muzică, genuri muzicale, dar niciun topic dintre cele 1.000 de articole nu ţine de economie, criza economică, instituţii financiare, şomaj sau antreprenoriat.

    Unii ar putea spune că este din cauza profilului utilizatorilor, dar cred că în rândul editorilor Wikipedia nu se găsesc prea mulţi hateri sau troli care să strice rezultatele.

    Diferenţele culturale se regăsesc şi pe naţionalităţi – spaniolii sunt centraţi de sport, arabii pe religie, francezii şi cehii trag spre ştiinţă şi tehnologie, iar românii spre muzică şi entertainment. „Israel“, „Adolf Hitler“, „Holocaustul“ şi „Dumnezeu“ sunt articole disputate în toate limbile; Wikipedia cehă pare a avea o problemă cu homosexualitatea, ungurii cu discriminarea ţiganilor, iar nemţii, ciudat, cu Croaţia.

    Ca nişte buni cercetători, cei patru s-au ferit să tragă nişte concluzii clare, lăsând la latitudinea fiecăruia să interpreteze datele.
    La fel procedează Christoph Bartneck, un profesor de robotică din Noua Zeelandă, care a studiat 6.000 de figurine Lego şi a constatat că, începând cu 1990, feţele figurinelor Lego au început să exprime şi altceva în afara zâmbetului standard, devenind, în ultimii ani,  din ce în ce mai furioase.

    Primii omuleţi Lego au apărut în 1978 şi iniţial semănau cu banalul smiley din lumea computerelor – un zâmbet pe un fundal galben. Anii ‘90 au adus o diversificare a emoţiilor – mânie, frică, tristeţe, surpriză sau siguranţă, iar în timp numărul feţelor şi tipul de expresii au crescut considerabil.


    Bartneck urma să îşi prezinte cercetarea la o conferinţă din Japonia şi va adăuga, poate, la un moment dat, o concluzie cercetării sale. Ar putea face o paralelă, zic, cu lumea veşnic ferice a păpuşii Barbie şi a lui Ken, unde toate cele sunt fie roz, fie sclipicioase şi musai cu pătrăţele pe abdomen.
    Şi mai trebuie să precizez că acesta este un text uşor, de vară, pentru că oricum economia nu interesează pe nimeni.

  • Fotografia zilei: Apusul, înaintea lungii nopţi polare de trei luni

    În următoarele trei luni cei 15 cercetători vor lucra folosind lumină artificială, dar se vor bucura de cerul antarctic, de stele, de Calea Lactee sau de luminile aurorei.

  • America Latină, ameninţată de cancer

     Raportul, lansat în cadrul conferinţei Grupului latino-american de Cooperare în Oncologie (LACOG), la Sao Paulo, anunţă că în regiune se înregistrează 13 decese la 22 de cazuri de cancer, în comparaţie cu 13 decese la 37 de cazuri în Statele Unite şi 13 decese la 30 de cazuri în Europa.

    Motivul principal este un diagnostic prea tardiv, potrivit autorilor studiului.

    “Cercetătorii apreciază că, până în 2030, 1,7 milioane de cazuri de cancer vor fi diagnosticate în America Latină şi Caraibi şi că se vor înregistra peste un milion de decese cauzate de cancer anual”, subliniază raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Îi cunoşti după urzeală

    Pornind de la fotografii ale pânzelor ţesute de diverse specii de arahnide, cercetătorii au creat un program  care analizează imaginile unei pânze şi le compară cu cele existente în baza de date, identificând specia căreia îi aparţine “meşteşugarul” cu o acurateţe de 99,96%.

    O asemenea aplicaţie de identificare rapidă ar putea fi utilă celor care se ocupă cu monitorizarea biodiversităţii în habitatele ameninţate cu dispariţia.