BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Feedback-ul, pe de altă parte, pune accent pe performanţa din trecut a angajatului în cadrul unui job şi nu oferă spaţiu de îmbunătăţire a performanţei angajatului în prezent. Mai mult decât atât, axarea pe experienţele anterioare ale angajatului îl fac pe acesta să înţeleagă mai greu care este obiectivul pe care trebuie să îl atingă şi ce trebuie să facă pentru a îl atinge.

    În plus, există angajaţi care s-au plâns că feedback-ul pe care l-au primit a fost de multe ori „mult prea pozitiv şi lipsit de utilitate”.

    Cu toate acestea, tot experţii de la Harvard atrag atenţia că feedback-ul folosit în continuare cu succes în cadrul anumitor joburi. Atunci când  este acordat angajaţilor aflaţi la început de drum, acesta poate diminua criticismul şi poate încuraja urmărirea unui obiectiv.

    „Feedback-ul este bun pentru că poate crea o relaţie de tip părinte-copil. Atunci când vine vorba despre oferirea de sfaturi, vorbim despre o relaţie de tip expert-începător”, a declarat Gill Webb, consultant în cadrul firmei de coaching The Oxford Group.

     

     

  • Cercetătorii James Peebles, Michel Mayor şi Didier Queloz – premiul Nobel pentru fizică în 2019

    Premiul Nobel pentru fizică de anul acesta a revenit unor savanţi cu contribuţii la înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului ocupat de Pământ în cosmos.

    James Peebles a fost premiat pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, iar Michel Mayor împreună cu Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică le-a revenit cercetătorilor Arthur Ashkin – pentru “pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice” – şi Gérard Mourou şi Donna Strickland – pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte şi de înaltă intensitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre vulnerabilităţi informatice, în mijlocul deşertului

    Cu temperaturi de peste 40 de grade pe timp de vară, iconicul Las Vegas nu poate fi descris o destinaţie turistică populară în luna august. Totuşi, 22.200 de persoane au călătorit spre aceasta din toate colţurile lumii în intervalul 3-9 august şi s-au îngrămădit în hotelurile de pe celebra „strip”, artera care conectează principalele atracţii ale oraşului. Aruncatul zarurilor nu a fost însă principala lor preocupare. Toţi au veniti aici pentru Black Hat, descris în presa internaţională drept „cel mai mare eveniment axat pe securitate informatică” al lumii, un eveniment cu expozanţi care îşi prezintă cele mai noi produse de securitate cibernetică, dar, mai ales, cele mai recente descoperiri legate de vulnerabilităţi ale unor cercetători şi pasionaţi de securitate informatică în produsele giganţilor din tehnologie pe care le folosim zilnic.

    La peste 10.000 de km depărtare de casă, în una dintre sălile de conferinţă ale unuia dintre hotelurile opulente ale „Oraşului Păcatelor” i-am găsit pe Andrei Luţaş şi Dan Luţaş (– care nu sunt înrudiţi, dar sunt numiţi de colegii lor „fraţii geniali de la Bitdefender”). Timp de câteva ore, ei au prezentat în mod detaliat tehnicalităţile unei vulnerabilităţi care a ţinut apoi titlurile publicaţiilor internaţionale de profil.

    Cei doi Luţaş, care lucrează în biroul din Cluj-Napoca al producătorului românesc de soluţii de securitate informatice, au descoperit un defect care vizează toate procesoarele Intel, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate ar permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile. Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de Intel, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuşi la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Tipul de atac se încadrează în rândul celor bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor de acest tip asemănătoare găsite anterior. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate. „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, a detaliat într-o informare de presă Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la producătorul. Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac.

    De ce derulează însă producătorul românesc de soluţii de securitate informatică astfel de cercetări ? „Noi avem capabilităţile tehnice de a produce tipul acesta de informaţie şi avem în vedere ceea ce se numeşte «threat intelligence», adică să ştim totul despre ameninţări informatice, un tip de inteligenţă care devine depăşit fiindcă vulnerabilităţile acestea se află şi altundeva, se află în dispozitive hardware care ar putea conţine un virus. Dacă pentru software există platforme automatizate care descoperă vulnerabilităţi, la hardware trebuie să cunoşti aceste vulnerabilităţi”, explică Bogdan Botezatu, director de cercetare la Bitdefender. „Dacă în 2007, câţiva oameni din cadrul Bitdefender puteau analiza toate ameninţările informatice de atunci, care erau în jur de 10.000, în prezent ne vin între 300.000 şi 500.000 de ameninţări informatice în fiecare zi. Întrebarea este cum ţii pasul cu aşa ceva?”, descrie el evoluţia ameninţărilor cibernetice de-a lungul anilor. „Noi avem un «shop» destul de mare în Iaşi, probabil baza analizei, un laborator fabulos, la Palas Mall, un centru de birouri care arată ca în Praga, unde avem circa 200 de oameni de analiză antimalware. Din păcate, 200 de oameni vs. 500.000 de ameninţări informatice nu este rezonabil”, explică specialistul. Atfel, în 2006, şi-au zis: „Ce-ar fi să angajăm roboţi, să facem algoritmi de inteligenţă articială?, povesteşte Botezatu, referindu-se la o perioadă în care  inteligenţa articială nu era aplicată nicăieri, nici măcar în banking. În 2008 compania avea deja 12 patente pe inteligenţă artificială în cybersecurity. „Unii dintre angajaţii din Iaşi supraveghează algoritmii de inteligenţă artificială să nu fie antrenaţi pentru caracteristicile greşite. Iar cei doi „fraţi” Luţaş fac parte din „mâna de oameni” – la nivel internaţional – capabili să descifreze astfel de vulnerabilităţi.

    Colaborarea între companii din toate colţurile lumii – şi chiar şi cu persoane care nu sunt încadrate în organigrama unui  gigant pare să fie esenţială în „războiul informatic”. În cazul Intel, de pildă, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Colaborările din industrie se extind până la orice pasionat de astfel de descoperiri, aflat în orice colţ al lumii, iar companiile din tehnologie încurajează acest tip de cooperări.

    Spre exemplu, Microsoft a anunţat în cadrul evenimentului că va creşte valoarea recompenselor oferite cercetătorilor şi „hackerilor etici” care dezvăluie posibilele vulnerabilităţi în infrastructura serviciului cloud al companiei. Prin intermediul programului de recompense al companiei oricine poate „câştiga” 300.000 de dolari dacă face o descoperire importantă legată de posibilele breşe de securitate ale acestui serviciu.

    “Pentru a permite cercetătorilor să testeze cu încredere, în mod agresiv, Azure, invităm un grup select de indivizi talentaţi să vină şi să facă tot ce pot pentru a simula atacurile hackerilor”, a scris Kymberlee Price, un manager de securitate al Microsoft, într-o postare pe blog. Laboratorul de securitate este construit astfel încât să fie izolat de clienţii companiei – tocmai cu scopul cercetării posibilelor vulnerabilităţi ale infrastructurii cloud a Microsoft.

    Accesul la laboratorul de securitate al gigantului este însă limitat şi necesită înregistrarea. În afară de aceste recompense maxime, Microsoft oferă prin programul de recompense şi „premii” mai mici, cuprinse între 500 de dolari şi 40.000 de dolari. „Prin indentificarea şi raportarea vulnerabilităţilor către Microsoft, cercetătorii din securitate au demonstrat în mod repetat că să lucrezi împreună înseamnă să-i protejezi pe clienţi”, a adăugat Price, care a confirmat că Microsoft a oferit recompense de 4,4 milioane de dolari în ultimele luni.

    În cadrul Black Hat, şi Apple a anunţat deschiderea unui program de recompense pentru dezvăluirea de vulnerabilităţi legate de iOS şi MacOS, iar valoarea sumei acordate celor care fac descoperiri majore poate ajunge la 1 milion de dolari. Apple oferă iPhone-uri „hackerilor etici” şi cercetătorilor, astfel încât aceştia să le indice vulnerabilităţile posibile. Pot fi atacate smartphone-urile inteligente lansate de Jobs în 2007?

    Natalie Silvanovich, parte din echipa Project Zero a Google (echipa de analişti de securitate informatică angajaţi de Google să găsească breşe de securitate exploatate de hackeri şi agenţii de inteligenţă din toată lumea) a povestit despre modul în care, prin interacţiuni la distanţă, puteau fi atacate smartphone-urile iPhone. Echipa pe care o reprezintă a descoperit nu mai puţin de 10 astfel de vulnerabilităţi legate de modalităţile de trimitere a SMS-urilor, MMS-urilor, Voimail-urilor, iMessage-urilor şi Mail-urilor – toate remediate de către Apple. „Spre deosebire de Android, mesajele SMS sunt procesate în cod nativ de către iPhone, aspect care creşte posibilitatea coruperii memoriei.” Potrivit ei, aceste vulnerabilităţi au fost însă remediate de către Apple.

    Iar când vine vorba de mesaje, situaţia pare să devină şi mai complicată în materie de securitate când vorbim despre cele trimise prin intermediul WhatsApp. În cadrul unei alte prezentări de la Black Hat, cercetători ai companiei de securitate israeliană Check Point au dezvăluit cum WhatsApp ar putea fi atacat în scopul modificării mesajelor trimise de către un utilizator, precum şi a identităţii acestuia. Potrivit cercetătorilor, aceste vulnerabilităţi au fost raportate către WhatsApp anul trecut, dar au rămas în continuare exploatabile. Prezentarea „Reverse Engineering WhatsApp Encryption for Chat Manipulation and More” (Ingineria inversă a criptării WhatsApp pentru manipularea chat-ului şi chiar mai mult) a lui Roman Zaikin, cercetător pe zona de securitate şi Oded Vanunu, şef al cercetătorii vulnerabilităţilor la Check Point, a explicat detaliat descoperirea lor. În urmă cu un an, Zaikin, împreună cu un alt cercetător au reuşit să inverseze ingineria codului sursă al WhatsApp şi să decripteze cu succes traficul WhatsApp. Ei au descoperit trei modele posibile de atac, toate exploatând modalităţi prin care utilizatorii finali să fie păcăliţi, iar atacatorul să aibă acces la armele de interceptare şi manipulare a mesajelor trimise pe WhatsApp. Una dintre vulnerabilităţile prezentate oferea atacatorului posibilitatea de a modifica răspunsul pe chat al unei persoane de către atacatori.

    La momentul întâlnirii cu jurnaliştii din cadrul BlackHat, WhatsApp găsise soluţia de rezolvare doar pentru una dintre aceste vulnerabilităţi. Dar cei 1,5 miliarde de utilizatori ai WhatsApp (deţinută de Facebook) sunt potenţiale victime ale atacatorilor ce ar putea exploata celelalte două vulnerabilităţi, potrivit celor doi cercetători. „WhatsApp şi-a arătat disponibilitatea de a răspunde, dar a făcut puţine lucruri în direcţia remedierii situaţiei. Prin urmare, am decis să răspândim informaţiile tehnice şi scenariile posibile de atac în cadrul Black Hat USA 19 pentru a creşte gradul de conştientizare”, a spus Zaikin.

    Ingineria inversă poate fi însă folosită chiar şi în deturnarea unui avion sau, cel puţin, aşa cred specialiştii companiei de securitate informatică IOActive. Ei au descoperit un punct slab al sistemelor aeronavelor Boeing 787 Dreamliner. Ruben Santamarta, consultant pe securitate al IOActive, a povestit în faţa participanţilor că a descoperit breşe de securitate în software-ul folosit de o reţea de computere de la bordul aeronavelor. Santamarta a povestit că descoperirea a început printr-o simplă căutare pe Google. Voia să vadă dacă există documente din domeniul tehnologiei care pot fi exploatate online. Potrivit lui, după doar câteva minute de căutare, a găsit un server de Boeing neprotejat care dezvăluia codul folosit pe aeronave Boeing 787.

    Pe o astfel de aeronavă, există trei reţele electronice: una dintre acestea destinată aspectelor care nu sunt critice, cum ar fi entertainment-ul la bord, a doua, aplicaţiilor folosite de echipaj şi echipele de mentenanţă, iar a treia este folosită de echipamentul de avionică ce controlează zborul avionului şi citeşte senzorii acestuia.

    Software-ul despre care a vorbit Santamarta este folosit de cea de-a doua reţea. Totuşi, el a sugerat că este posibil ca sistemul din primea reţea să ofere acces spre cea de-a doua, de unde atacatorii ar putea exploata informaţiile deţinute de membrii ecbipajului pentru a pătrunde în cea de-a treia reţea. În teorie, aceasta ar putea fi o nouă modalitate de a deturna o aeronavă.

    „Am dovedit vulnerabilităţile, dar nu şi că acestea sunt exploatabile, astfel că prezentăm ceea ce credem noi că sunt. Avem acces limitat la informaţii, astfel că este imposibil de spus cu siguranţă dacă factorii de protecţie despre care Boeing vorbeşte funcţionează. Le oferim asistenţa noastră”, a spus Santamarta.

    Boeing insistă că software-ul din cea de-a doua reţea nu poate fi exploatat în modalitatea descrisă de IOActive. Potrivit declaraţiilor făcute ulterior în presa internaţională, gigantul Boeing spune că scenariile descoperite de Santamarta „nu pot afecta părţi critice sau esenţiale ale sistemelor aeronavelor şi nu descriu o modalitate prin care atacatorii să acceseze de la distanţă sistemele importante precum cel de avionică al unui Boeing 787”. Lista potenţialelor „uşi” pe care pot pătrunde atacatorii informatici descrise la BlackHat ar umple toate paginile revistei – iar pentru cele existente în prezent în lume, probabil nu ajung paginile tuturor publicaţiilor internaţionale. În plus, lista este deschisă fiindcă zi de zi, acesteia i se adaugă noi breşe, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii.

    Ce este Black Hat?

    Black Hat este un eveniment de securitate cibernetică, axat pe discuţii şi traininguri despre securitate informatică. Evenimentul aduce laolaltă o varietate de oameni interesaţi de securitatea informatică, de la persoane non-tehnice, până la executivi, cercetători, lideri ai domeniului şi chiar şi hackeri. Conferinţa are loc anual în Las Vegas, Barcelona, Londra, Abu Dhabi.

    Black Hat USA, care se desfăşoară la începutul lunii august, este cel mai mare eveniment de securitate informatică. Evenimentul a fost lansat în 1997 de Jeff Moss, cel care a lansat şi DEF Con – una dintre cele mai mari şi importante convenţii ale hackerilor.

    Evenimentul este structurat în două părţi: timp de patru zile, experţi în securitate, precum şi experţi aspiranţi, plătesc mii de dolari pentru a participa la sesiuni de training pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile în materie de securitate (la acestea presa nu este invitată). În alte două zile, evenimentul este format din briefing-uri în care experţi şi cercetători din toată lumea vorbesc despre cele mai recente descoperiri, mai ales noi vulnerabilităţi.

  • Adevărul despre ţigările electronice. Este suficient să vapaţi o singură dată ca să se întâmple acest lucru

    Vaparea, adică procesul de inhalare a aburilor creat de ţigările electronice, poate afecta vasele de sânge, să reducă ritmul circulaţiei sângelui şi să creeze toxine periculoase, potrivit unui studiu recent care a apărut în publicaţia Radiology.
    Studiul relevă faptul că odată cu transformarea lichidului în vapori, căldura creată transformă componentele acestui lichid în particule toxice, care afectează vasele de sânge.


    Pentru derularea studiului, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Perelman din Pennsylvania au efectuat un RMN pe 31 de non-fumători sănătoşi atât înainte, cât şi după ce au vapat ţigări electronice, fără nicotină. Participanţii la studiu au inhalat de 16 ori, timp de câte trei secunde, vaporii ţigărilor electronice care aveau arome de tutun şi îndulcitor, potrivit NBC News.

    Cercetătorii au descoperit că după vapare, ritmul circulaţiei sângelui a scăzut în artera femurală – principala arteră care „livrează” sânge spre coapse şi picior. De fapt, participanţii la studiu au avut o circulaţie mai proastă, artere mai puţin flexibile şi mai puţin oxigen în sângele lor.„Rezultatele studiului nostru combat ideea că vaparea ţigaretelor electronice nu este dăunătoare”, spune Felix Wehrli, cel care a condus studiul, potrivit Wired. Mai exact, cercetătorii au o observat o reducere cu 34% a dilatării arterei femurale. Au observat de asemenea că vaparea a condus la o reducere cu 17,5% a ritmului de circulaţie a sângeului şi cu 20% a oxigenului din vene, potrivit unei declaraţii de presă.


    Autorul studiului, Alessandra Caporale, a spus într-o declaraţie de presă că aceste descoperiri sugerează faptul că vaparea poate cauza schimbări importante în componenţa interioară a vaselor de sânge. „Ţigaretele electronice sunt promovate ca fiind deloc dăunătoare, iar mulţi utilizatori sunt convinşi că doar inhalează vapori de apă”, a spus Caporale într-o declaraţie. „Dar solvenţii, aromele şi aditivii din lichidul folosit, după evaporare, expun utilizatorii asupra multor riscuri pentru tractul respirator şi vasele de sânge.”

    Ideea că ţigaretele electronice nu sunt dăunătoare a început să genereze reacţii negative pentru promovarea în acest fel după ce copii au început să inhaleze lichidele dulci. Recent, aproximativ 100 de adolescenţi din 14 state americane au raportat probleme cu plămânii după vapare, inclusiv unele care au generat internarea, potrivit organizaţiei EcoWatch. Problema a devenit atât de gravă încât Centrul pentru Controlul Bolilor (Centres for Disease Control) din Statele Unite va lansa o investigaţie asupra consecinţelor de sănătate ale fumării ţigărilor electronice. În timp ce anumiţi doctori cred că  vaparea este mai sănătoasă pe termen lung, efectele necunoscute pe o perioadă mai lungă ale inhalării aromelor, particulelor, metalelor şi altor componente incluse în ţigările electronice ridică îngrijorări, scrie CNN.

    În primăvara acestui an, un alt studiu publicat de CNN a indicat faptul că aromele ţigărilor electronice sau sucurile folosite pentru acestea au efecte toxice, inclusiv referitoare la supravieţuirea celulelor. „Să inhalezi substanţe chimice în plămâni este periculos”, a spus Erika Sward, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane a Plămânilor (American Lung Association), care nu recomandă nimănui să folosească ţigări electronice, scrie Wired.

    „Nimeni nu ştie ce va face inhalarea acestor vapori în mod repetat. Este un experiment, sincer”, a spus Dr.Robert Jackler, fondatorul unei organizaţii care cercetează modul în care se promovează producătorii de produse din tutun (Stanford Research Into the Impact of Tobacco Advertising), la o audiere care a avut loc în iulie. „Vom afla, peste ani, rezultatele acestui experiment”, concluzionează el.

     

  • Cercetătorii britanicii lovesc din nou: un studiu arată că oamenii s-ar lăsa de fumat pentru bani

    Fumătorii ar fi dispuşi să renunţe la fumat dacă ar fi plătiţi pentru asta, reiese dintr-un studiu publicat recent de cercetătorii de la University of East Anglia.
     
    Oamenii de ştiinţă spun că ministerul englez al sănătăţii ar putea economisi miliarde de lire sterline dacă ar oferi bani cash sau vouchere fumătorilor.
     
    Raportul a luat în calcul alte 33 de studii la care au participat 26.000 de oameni. În cadrul acestora, sumele oferite variau de la 35 la 912 lire sterline. O altă variantă pe placul fumătorilor a fost aceea de a plăti şi a primi înapoi, după o perioadă de probă, banii cheltuiţi pe ţigări.
     
    “Cei mai mulţi fumători ar vrea să renunţe, dar este un proces complicat”, a declarat celor de la Daily Mail dr. Caitlin Notley. “Recompensele – fie că vorbim de bani sau de vouchere – au fost folosite şi în trecut pentru a încuraja renunţarea la acest obicei.”
     
    Numărul fumătorilor din Marea Britanie este de aproximativ 5,9 milioane, sau unu din şapte adulţi.
     
    “Costurile asociate fumatului sunt uriaşe – aproximativ 13 miliarde pentru economie, dintre care 3 miliarde pentru ministerul sănătăţii şi 7,5 miliarde generate de productivitatea redusă”, a adăugat Notley.

  • Cercetătorii de la Oxford lansează un nou avertisment: Roboţii vor lăsă 20 de milioane de oameni fără locuri de muncă

    Roboţii ar putea prelua de la oameni circa 20 de milioane de locuri de muncă cu sarcini repetitive până în 2030, la nivel global, potrivit unui nou studiu realizat la Oxford, citat de CNBC.

    Potrivit unui nou studiu realizat de Oxord Economics, în următorii 11 ani vor fi 14 milioane de roboţi introduşi în activităţile economice doar în China.

    Economiştii au analizat trendurile pe termen lung cu privire la impactul pe care îl are avansul automatizării asupra locurilor de muncă, notând că numărul roboţilor utilizaţi s-a triplat în ultimele două decenii, ajungând la 2,25 milioane roboţi la nivel global – care activează în prezent.

    Deşi cercetătorii sunt de acord că avântul pe care l-au prins roboţii în piaţa muncii vor aduce beneficii în ceea ce priveşte creşterea economică şi productivitatea, ei mai spun că vor exista şi oameni care îşi vor pierde locul de muncă. În acelaşi timp, automatizarea va crea noi locuri de muncă, însă unii oameni care practicau sarcini repetitive, care sunt la doar câţiva ani distanţă de pensionare, nu mai au aceeaşi capacitate de a deprinde lucruri noi pentru a fi reprofesionalizaţi.

    „Ca rezultat al robotizării, zeci de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute, în special în economiile mai sărace care se bazează pe forţă de muncă slab calificată. Practic, va creşte inegalitatea veniturilor”, au descoperit autorii studiului.

    Cu toate acestea, dacă robotizarea va avansa cu 30% mai rapid decât prezic specialiştii, PIB-ul global va creşte cu 5,3% în 2030.

     

     

     

     

     

     

     

  • Opinie – Bogdan Florea, fondator Connections România: “Cum creezi o cultură a inovaţiei în România”

    Forţând un pic nota, am putea spune că inovaţia este însăşi raţiunea de a exista în businessul zilelor noastre. Cultura inovaţiei se creează prin educaţie adecvată – cu accent pe cultură antreprenorială, aşadar, în şcoală. Aplecarea spre studiu, stimularea curiozităţii şi a explorării necunoscutului sunt elemente esenţiale pe care şcoala trebuie să le cultive pentru a construi generaţii de „inovatori”. Apoi, tot şcoala ar trebui să dezvolte gândirea critică şi abordările out-of-the-box, fără constrângeri, libere şi exploratorii. „Cultura greşelii” ar trebui să fie evitată până la extincţie, în anii mici de şcoală, pentru dezvoltarea copiilor şi ulterior a adulţilor implicaţi în societate, pentru libertatea de a aborda căi necunoscute în viaţă profesională. Chiar dacă România este un pool remarcabil de specialişti în IT, are un scor jos la nivelul de apetenţă pentru inovaţie, iar explicaţia rezidă în lipsa culturii inovaţiei în educaţia şcolară, universitară şi în familie.

    Apoi, establishmentul politic ar trebui să îşi asume  inovaţia ca proiect de ţară, în aşa fel încât să dezvolte ecosistemul stat-universităţi – companii private, ca un supraset al inovării, în care să încurajeze apariţia şi circulaţia ideilor noi. Huburile tehnologice sunt doar un prim pas. Este nevoie de susţinerea a ceea ce se numeşte knowledge sharing, adică împărtăşirea ideilor între indivizi şi entităţi. Protejarea proprietăţii intelectuale – nu doar prin cadrul legislativ, ci prin construirea unei culturi sociale la scară largă – este un alt pilon esenţial. De exemplu, lupta împotriva pirateriei intelectuale, a plagiatului universitar şi şcolar sunt alte elemente care, puse la fundamentul unei construcţii solide, pot genera o societate inovativă autosustenabilă.

    Statul trebuie să reformeze programa şcolară, universităţile de asemenea, iar companiile trebuie să adopte principiile şi cultura inovaţiei ca elemente necesare, nu doar să le privească ca pe un element de employer branding, prin care, aşa cum se întâmplă acum, doar creează o imagine de inovatori, în exterior şi către angajaţi. Ţările avansate din punct de vedere economic încurajează clusterele de inovaţie ca mijloace de creştere organică a economiei. Spre exemplu, Statele Unite (Silicon Valley), Regatul Unit, Franţa, Israel, India, China, Rusia – toate au aglomerări, localizate fizic, de start-up-uri în care sunt prezenţi toţi actorii – universităţi şi institute de cercetare, companii, fonduri de investiţii de tip venture capital şi stat – prin entităţi de tot felul – administraţii locale, ministere dedicate cercetării şi educaţiei. Rezultatul sunt companii de tip start-up care, folosind rezultatele cercetării, ating valori de piaţă colosale şi, pe de altă parte, influenţează în mod pozitiv şi decisiv viaţă unor mase mari de oameni. În ceea ce priveşte companiile inovatoare care au rămas în istorie, acestea sunt cele care schimbă viaţa oamenilor, într-un fel sau altul. Se numesc game changeri. În istorie, după părerea mea, se detaşează: General Electric – locomotiva electrică; Motorola – primul telefon comercial portabil; Sony – Walkman; Apple – smartphone; Amazon – e-commerce; Netflix – video streaming on demand.

    Inovaţia se poate manifesta în orice sector, dar, fără îndoială, IT&C este un motor al inovaţiei pentru simplul fapt că trăim în era digitalizării. Biotehnologia este poate domeniul cu cele mai mari perspective de dezvoltare inovativă în următorii zeci de ani. Aşa cum am mai amintit, inovaţia se poate manifesta în orice domeniu de activitate. Fără doar şi poate, inovaţia este strâns legată de viziune, iar aceasta din urmă derivă în mod natural din înţelegerea contextului actual. Orice companie ar trebui să poată să îşi definească locul în piaţa locală, regională şi globală, să îşi stabilească ţinte care pot fi atinse şi să îşi creioneze seturi de valori, dar şi o misiune concretă faţă de un grup, fie el mai restrâns sau mai larg.
    De asemenea, viziunea strategică a evoluţiei – care este o condiţie obligatorie a progresului unei companii – poate fi (sau nu) punctul de pornire către ceea ce înseamnă inovaţie. Pe scurt, poziţionare, viziune şi apoi inovaţie. Aceştia sunt paşii care, urmaţi sistematic, pot creşte apetitul pentru tot ceea ce înseamnă inovaţie în cadrul unei companii. România nu are dezvoltată o cultură a inovaţiei, nici în mediul de business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educaţiei şi al şcolii, al modului în care sunt concepute programele educaţionale şcolare şi în care sunt stimulate competenţele generaţiei tinere.

    Cu câteva excepţii notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad şi alţi câţiva, foarte puţini – în România, ultimii 20 de ani în tehnologia informaţiei nu au adus exemple remarcabile de inovaţie încununată de succes comercial sau ştiinţific. Antreprenoriatul este mai aplecat către inovaţie prin însăşi natura sa, aceea de a pune la îndoială şi a găsi soluţii cu instrumente puţine sau rudimentare. Reprezentanţii marilor companii – evident, cu excepţia centrelor de excelenţă în cercetare – sunt orientaţi către administrare şi operare şi mai puţin către latura constructivă pe care o aduce inovaţia.

    Connections este o companie de digital transformation din România, cu birouri în Bulgaria, Serbia şi planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing şi Software Development. Clienţii Connections sunt companii globale şi companii medii româneşti din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom şi Retail. În iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath. Connections are în România
    300 de angajaţi şi a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. 

  • Doi cercetători europeni au făcut o descoperire surprinzătoare: „Angajaţii fericiţi nu sunt neapărat mai productivi”

    Andre Spicer, profesor care studiază comportamentul în organizaţii la Cass Business School în Londra şi Carl Cederström, profesor asociat de teorie a organizaţiei la Universitatea Stockholm, au studiat impactul fericirii în cadrul corporaţiilor. Potrivit unui articol publicat de Harvad Business Review, în cadrul căruia şi-au publicat descoperirile, fericirea angajatului nu este corelată neapărat cu productivitatea acestuia. Cei doi spun că trendul recent al companiilor care vizează fericirea angajaţilor, în scopul îmbunătăţirii productivităţii acestora, datează încă din perioadă experimentelor Hawthorne din anii 1920, care vizau schimbarea mediilor în care lucrează angajaţii pentru a creşte productivitatea la o fabrică. De atunci, această credinţă a fost aplicată de aproape toate filosofiile corporatiste – angajaţii fericiţi – înseamnă angajaţi productivi. Cei doi autori spun că acesta este un simplu mit.

    „Fericirea nu conduce neapărat o creştere a productivităţii”, au scris cei doi, care citează un studiu derulat în supermarketurile din Marea Britanie şi care a descoperit că pe măsură ce angajaţii erau mai nefericiţi, supermarketurile înregistrau profituri mai mari. Studiul a descoperit de asemenea o corelaţie între satisfacţia la locul de muncă şi productivitate. O altă cercetare a arătat opusul, sugerând că efectul fericirii asupra productivităţii este vag.

    Mai mult decât atât, dacă fericirea îi face pe oameni mai energici şi mai eficienţi, căutarea acestei stări emoţionale poate fi epuizantă: „Nefericirea nu este doar nefericire; este mai rău decât atât, eşecul de a fi fericit”. Când aştepţi ca munca să te facă fericit, înseamnă că aştepţi ca şeful tău să îţi satisfacă nevoile emoţionale. Scriitorii menţionează un studiu al cercetătorului Susanne Ekmann, care a descoperit că angajaţii care se aşteptau ca munca să îi facă fericiţi erau confuzi în legătură cu rolul pe care şefii lor îl aveau în viaţa lor. În loc să se uite la şefi pentru ceea ce sunt, îi considerau drept „soţi sau părinţi surogat”. Când angajaţii nu primeau „răspunsul emoţional” aşteptat de la manageri, se simţeau „neglijaţi şi începeau să exagereze”.

    „În realitate, munca, la fel ca orice alte aspecte ale vieţii – ne va crea o paletă largă de emoţii. Fericirea, bineînţeles, este minunat de experimentat, dar nimic nu poate fi forţat în existenţa proprie.” Duoul scrie că, pe măsură ce ne implicăm mai puţin activ în căutarea fericrii prin jobul nostru, cu atât vom fi mai predispuşi să experimentăm „bucurie spontană şi plăcută, nu construită şi opresivă”.

  • Locurile de muncă la care visează oricine: călătoreşti şi primeşti mii de dolari

    Platforma de educaţie financiară GoBankingRates a realizat un clasament al celor mai bine plătite locuri de muncă pentru oamenii cărora le place să călătorească analizând date de la Glassdoor, Business News Daily, Zenefits şi Biroul de Statistică a Muncii. Lista include atât joburi ce oferă oportunitatea de a călători, cât şi locuri de muncă prin care se care oferă mai mult timp liber plătit. Astfel, CNBC a scurtat lista şi prezintă acele locuri de muncă care oferă un salariu ce porneşte de la 60.000 de dolari.

    Primul loc de muncă menţionat este cel de inginer pe un vas. Salariul anual ajunge la aproximativ 78.000 de dolari, iar în ceea ce priveşte zilele plătite, acest loc de muncă oferă aproape 12 zile. În responsabilităţile postului, un inginer de vas trebuie să coordoneze un echipaj şi să aibă grijă de echipamentul de la bordul vasului. Această specilizare implică cunoştinţe privind sistemele de propulsie, sistemele electrice, de răcire şi de direcţie, conform GOBankingRates.

    Al doilea loc de muncă de pe listă este cel de architect, unde salariul anual este de aproximativ 87.000 de dolari cu 12 zile libere plătite. În candrul postului, arhitectul trebuie să proiecteze o serie de structuri, de la case la clădiri de birouri şi fabrici. Deşi munca este efectuată în principal la birou, aceştia pot fi chemaţi destul de des pe teren pentru a vizita locurile proiectate.

    Lista continuă cu postul de inginer de mediu, care are un salariu anual de aproximativ 91.000 de dolari cu 12 zile libere plătite. Inginerii de mediu trebuie să îmbunătăţească sisteme de reciclare, să se ocupe de eliminarea deşeurilor, de îmbunătăţirea sistemelor de sănătate publică, de eliminarea poluării şi alte probleme care ţin de mediu din mai multe industrii.

    Un alt loc de muncă prezentat pe lista, cu un salariu anual de aproximativ 161.000 de dolari, este cel de pilot aeronautic. Deşi timpul liber plătit este de aproape 6 zile, aceştia călătoresc constant şi au posibilitatea de a avea suficient timp pentru a explora oraşul în care se află în momentele respective.

    Postul de cercetător ştiinţific pentru conservare este unul dintre locurile de muncă prezente în lista care oferă un salariu anual de aproximativ 65.000 de dolari, dar timpul liber plătit este de 14 zile. Chiar dacă acest loc de muncă nu este legat de vreo posibilitate de a călători, cercetătorii sunt responsabili de monitorizarea resurselor naturale precum parcurile şi pădurile.

    Următoarele locuri de muncă, care au ieşit în evidenţă cu un salariu anual de aproximativ 66.000 de dolari, sunt postul de zoolog şi cel de biolog. Un astfel de post oferă 14 zile de timp liber plătite şi constă în studierea comportamentală a animalelor şi a interacţiunilor cu mediul înconjurător.

    Postul de inginer geolog este unul dintre cel mai bine plătite locuri de muncă, al doilea după postul de pilot aeronautic, cu un salariu anual de aproximativ 104.000 de dolari şi aproape 12 zile de timp liber plătite. Responsabilităţile unui iginer geolog includ proiectarea minelor şi extragerea zăcămintelor minerale folosite în fabricare, cum ar fi cărbunele.

    Un alt loc de muncă inclus pe lista celor 10 este cel de auditor. Salariul anual poate ajunge la aproximativ 80.000 de dolari cu peste 17 zile de timp liber plătite. Locul poate fi împărţit între posibilitatea de a lucra în cadrul companiei sau ca şi consultant pentru diferite companii în toată lumea.

    Ultimul post care a fost inclus pe lista este cel de inginer marin, cu un salariu anual de aproximativ 96.000 de dolari. Timpul liber plătit este de peste 17 zile, iar în cadrul postului se pot solicita vizite la vasele pe care le construiesc.

     

     

     

     

  • Cea mai nouă insulă din lume este plină de mistere | VIDEO

    Insula, de natură vulcanică, este acoperită cu un mâl misterios, de culoare deschisă. Deşi are doar trei ani, la suprafaţa sa creşte vegetaţie, iar specii de păsări trăiesc acolo. Aceste animale au adus şi seminţele plantelor care cresc în mâl.

    Insule noi apar destul de frecvent, dar majoritatea dispar după câteva luni. Doar trei au rămas perioade mai lungi, în ultimii 150 de ani.

    Cercetătorii doresc să afle mai multe informaţii despre modul în care aceste noi suprafeţe de uscat se formează. Despre acest subiect se cunosc, deocamdată, puţine lucruri.

    Pe insula din Pacific, care deocamdată nu are un nume, a fost descoperit un cuib de strigă, o pasăre nocturnă de pradă, dar şi sute de cuiburi de Onychoprion fuscatus, pasăre înrudită cu rândunicile de mare.

    Oamenii de ştiinţă vor face o hartă 3D detaliată a suprafeţei. O echipă de cercetători se va întoarce anul viitor pentru a culege şi mai multe informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro