BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Şcoli din Buzău cu conexiune la internet, dar fără apă sau băi

    Deşi noul an şcolar bate la uşă, zeci de şcoli sau grădiniţe din judeţul Buzău nu au autorizaţie sanitară, pe motiv că nu au apă curentă sau grupurile sanitare sunt în curte. Însă, toate unităţile de învăţământ din judeţ au conexiune la internet.

    Inspectorul şcolar general al ISJ Buzău, Florina Stoian, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ sunt 37 de şcoli şi grădiniţe nu au autorizaţie sanitară de fucţionare.

    „Nu au autorizaţie sanitară de fucţionare din mai multe motive. Sunt şcoli care nu au apă curentă. Nu e apă în localitate şi atunci nu pot obţine autorizaţia de la DSP. Fie sunt în reabilitare sau construcţie localurile şcolii. Fie nu au toaletă cu apă curentă. Sunt 15 localităţi în care sunt toalete în curte. Au primit bani de la Ministerul Educaţiei în vacanţa de vară şi sunt în curs lucrările, a declarat Stoian.

    Potrivit acestuia, nu se pot termina toate lucrările până în 9 septembrie.

    În cazul a 107 de clădiri în care funcţionează şcoli sau grădiniţe buzoiene nu a fost obţinută autorizaţia de securitate la incendiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Situaţie de neimaginat, cu doar câteva zile înainte de noul an şcolar: Grădiniţă cu o groapă pe post de latrină, curte cu animale şi sobe metalice

    Şcoala primară şi grădiniţa din satul Huta, judeţul Cluj, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare din partea DSP pe motiv că funcţionează într-o casă particulară, fără apă potabilă, cu grup sanitar tip latrină şi fântână cu hidrofor.

    Potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa din satul Huta, comuna Chiuieşti, nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare deoarece au grup sanitar exterior tip latrină, apa nepotabilă, fântână cu hidrofor, cele două unităţi funcţionând într-o casă particulară.

    Primarul comunei Chiuieşti, Gavril Mihuţ, de care aparţine satul Huta, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Primăria achită lunar o chirie de 260 de lei unei familii din satul Huta pentru că a pus la dispoziţie două camere ale casei pentru şcoală şi grădiniţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şcolile private din România, o afacere de peste 40 de milioane de euro

    Există, în continuare, şcoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente. În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare.

    Salariile mici şi condiţii de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre dascăli să plece către alte orizonturi, iar şcolile şi grădiniţele private sunt în prim-plan, aşa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputaţi de la stat.

    Afacerile firmelor care activează în învăţământul preuniversitar – şcoli şi grădiniţe private, (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532), au atins în 2018 nivelul de 173,3 milioane de lei, faţă de 160,8 milioane lei în 2017 şi 73,1 milioane de lei în 2010. Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, toate date indică faptul că în 2019 se va atinge un nivel record în acest business, afacerile şcolilor private având şanse să atingă graniţa de 200 de milioane de lei.

    ,,Dacă în anul de referinţă 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii dintre care 402 erau în funcţiune şi au depus datele de bilanţ la Ministerul Finanţelor. Este o evoluţie semnificativă, care denotă faptul că tot mai mulţi dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele şi-au permis să facă investiţii semnificative în dotări, programe şi personal’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Şi profitabilitatea şcolilor şi grădiniţelor private a urmat aceeaşi tendinţă crescătoare, de la 8,29 milioane lei în 2010 la 21,33 milioane lei în 2017, respectiv 35,7 milioane de lei în 2018.

    Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj ( câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel naţional, era de 391.360 de lei, în creştere faţă de anul precedent, iar numărul angajaţilor, la nivel naţional, era de 2020, cu peste 600 mai mulţi decât în 2010.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Şcoli cu computere şi imprimante, dar încălzite cu lemne şi cu toaleta în curte, în Galaţi

    Cele mai mari probleme sunt la şcolile şi grădiniţele de la sate.

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, multe şcoli de la ţară nu au apă curentă sau dacă au, aceasta nu corespunde din punct de vedere calitativ. De asemenea, 25 de unităţi din judeţ au toaleta în curte.

    În oraşul Galaţi, nu au autorizaţie sanitară grădiniţele de la parterul blocurilor, care nu au spaţiu suficient.

    „Directorii au fost impulsionaţi să remedieze problemele, acolo unde se poate. Sunt în mare aceleaşi probleme, în unele cazuri vor fi remediate deoarece se vor da bani şi după începerea anului şcolar”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al IŞJ Galaţi, Oana Enache.

    Localitatea Smârdan se află la doar nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi. Elevii şcolii gimnaziale vor începe cursurile într-o clădire veche, cu sobe de teracotă şi cu toaleta modernizată, dar situată în exterior.

    Părinţii spun că din cauza toaletei şi a holurilor neîncălzite copiii răcesc frecvent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două şcoli în reabilitare din Iaşi nu îşi deschid porţile din cauza disputei dintre primar şi consilieri

    „Vreau să merg la şcoală ca să am un viitor mai bun”.

    Stă în faţa porţii şi se uită la clădirea aflată gard în gard cu casa în care locuieşte şi ştie că în câteva zile nu va putea merge acolo la şcoală. Bogdan este elev în clasa a cincea şi locuieşte în satul Humosu, comuna Sireţel.

    În această comună este una dintre cele mai stranii situaţii din judeţul Iaşi: două şcoli au început să fie reabilitate cu bani de la PNDL, însă nu vor fi gata până pe 9 septembrie. Bugetul comunei nu a fost votat, banii nu au fost livraţi către constructor, constructorul nu are cum să termine treaba. Astfel, copiii ar putea să meargă la şcoală într-o localitate vecină, însă nu există mijloc de transport până acolo, tot din cauză că nu a fost votat bugetul.

    Bogdan mai are încă doi fraţi. Unul de clasa a 10-a şi unul de a 11-a, iar mama lor nu ştie dacă îi mai trimite la şcoală. „Zice că merge la Slobozia, aşa am auzit. Dar e departe, dacă a pune domn’ primar microbuz, dacă nu, nu mai învaţă”, spune Petronela, mama băieţilor.

    Bogdan ieşea din curte, făcea câţiva paşi şi ajungea la şcoală. Acum ar trebui să meargă 10 kilometri. „Cred că nu mai învaţă băieţii, dacă nu este unde, bani nu avem cu ce îi purta la şcoală”, continuă Petronela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săli de clasă în containere, soluţia pentru şcolile aglomerate din Timişoara

    Câteva sute de elevi de la mai multe şcoli din Timişoara vor fi nevoiţi să înveţe în containere, care au fost transformate în săli de clasă din cauza lipsei de spaţiu din unităţile de învăţământ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primăria Timişoara a găsit o soluţie temporară pentru a rezolva problema lipsei de spaţiu cu care se confruntă unităţile de învăţământ cele mai aglomerate. Astfel, anul trecut, instituţia a achiziţionat primele şase containere modulare, care au fost transformate în săli de clasă pentru Şcoala Generală Nr. 30, aflată în cartierul Soarelui. În această unitate de învăţământ sunt înscrişi 1.900 de elevi, iar clădirea are o capacitate de doar o mie de locuri.

    Fiind mulţumiţi de condiţiile din aceste containere modulare, reprezentanţii Primăriei Timişoara au făcut demersuri pentru a cumpăra astfel de spaţii şi pentru alte unităţi de învăţământ care duc lipsă de spaţiu.

    „Am alocat fonduri din bugetul local pentru achiziţia de spaţii modulare pentru Şcoala Generală Nr. 30 şi pentru Liceul Grigore Moisil, dar achiziţia o face unitatea de învăţământ. O parte din bani sunt alocaţi de noi, şcolile au şi fonduri proprii, au mai primit sponsorizări. De asemenea, ne propunem să achiziţionăm încă 20 de săli de clasă modulare pe care probabil că o să le scoatem la licitaţie în cursul lunii septembrie, pentru a fi folosite în locurile în care va mai fi nevoie pe parcursul anului, pentru o perioadă scurtă. Cel mai probabil vor fi utilizate de şcolile generale nr. 19 şi 7, unde sunt elevi care mai fac ore după-amiază şi care au nevoie destul de mare de spaţiu”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu.

    De asemenea, Primăria Timişoara a lansat, în această vară, licitaţia pentru cumpărarea a şase containere modulare şi pentru Liceul Waldorf, care ar urma să fie funcţionale pe parcursul următorului an şcolar.

    Director Şcolii Generale Nr. 30, Mihaela Şora, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că aceste containere sunt extrem de utile, elevii învăţând în săli mari şi aerisite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • „Fenomenul Brăila”: USR îi cere Ecaterinei Andronescu stoparea fenomenului de excluziune educaţională în şcoli

    „USR arată în scrisoarea deschisă că anul trecut, o cercetare a organizaţiei neguvernamentale Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst, a evidenţiat o nouă problemă a sistemului care nici până în prezent nu a fost recunoscută de către MEN: Fenomenul Brăila – o formă de excluziune educaţională, practicată în şcolile din România. În prezent, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii (16.4% în anul 2018), mai ales în zonele rurale (25,4% în anul 2018) sau în rândul copiilor de etnie romă (77% în 2016). Unele dintre cele mai scăzute rate pentru cuprinderea în învăţământul preşcolar şi terţiar, învăţarea pe tot parcursul vieţii, rezultatele testelor internaţionale PISA şi procentul din PIB alocat învăţământului le regăsim tot în ţara noastră”, transmite USR, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Redăm integral scrisoarea deschisă a celor două senatoare USR:

    „Referitor la: „Fenomenul Brăila” sesizat de către organizaţiile neguvernamentale din domeniul educaţiei şi incluziunii sociale

    Stimată doamnă ministru,

    Învăţământul românesc trece printr-o profundă criză de sistem. Valorile celor mai relevanţi indicatori precum rezultatele obţinute de elevii români la evaluări naţionale, accesul sau participarea acestora la educaţie, nu fac decât să certifice faptul că acest sistem are lacune imense. Sunt probleme extrem de grave care trenează de ani de zile şi cărora nu li s-a acordat atenţia cuvenită. De aceea, cei mai mulţi dintre absolvenţii sistemului educaţional românesc nu sunt pregătiţi pentru a intra pe piaţa muncii.

    Mai mult decât atât, alocările bugetare pentru educaţie rămân în continuare scăzute în special pentru învăţământul preşcolar şi gimnazial (zone importante pentru un început egal în viaţă şi pentru combaterea părăsirii timpurii a şcolii), iar echitatea în educaţie (decalajul rural-urban şi incluziunea romilor) rămâne, în continuare, o provocare-cheie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veste bună pentru părinţi: Zile libere plătite în situaţia închiderii şcolilor din cauza vremii sau a altor situaţii extreme

    Propunerea legislativă privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ a fost adoptată în plenul Senatului cu 64 de voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” şi 19 abţineri.

    „Se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ unde aceştia sunt arondaţi, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu”, prevede articolul 1 al proiectului legislativ.

    „Prevederile se vor aplica părinţilor ai căror copii au vârsta de până în 12 ani, înregistraţi în cadrul unei unităţi de învăţământ şi părinţilor copiilor cu dizabilităţi înregistraţi în cadrul unei unităţi de învăţământ”, prevede proiectul.

    Zilele libere plătite se vor acorda la cerera unuia dintre părinţi, respectiv a tutorelui legal, în cazul familiilor monoparentale. Prevederile se aplică pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, semnată de către ambii părinţi, cu excepţia familiilor monoparlamentale, depusă la angajator de către părintele care va supraveghea copilul în perioada menţionată.

    Iniţiatorii, mai mulţi parlamentari PSD-ALDE, propun ca zilele libere plătite să fie acordate pe toată perioada în care autorităţile decretează închiderea unităţilor de învăţământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMB vrea să taie 600 de mil. de la străzi, şcoli, cultură şi biserici din cauza veniturilor scăzute

    „Având în vedere gradul efectiv de realizare a veniturilor în primele 5 luni ale anului curent, când se constată o diminuare a veniturilor bugetului local, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 se constată necesitatea rectificării atât a unor venituri prognozate a fi încasate la bugetul Municipiului Bucureşti cât şi reducerea unor cheltuieli propuse a se realiza pe parcursul anului curent”, se arată în expunerea de motive a proiectului de rectificare bugetară.

    Suma propusă pentru diminuare este, potrivit proiectului de hotărâre, de 608 milioane de lei, adică aproximativ 10% din bugetul total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Cursuri suspendate în Capitală cu ocazia vizitei Papei. Pe 31 mai, toate şcolile sunt închise

    Toate şcolile şi grădiniţele din Capitală vor avea, vineri, 31 mai, cursurile suspendate cu prilejul vizitei Papei în Bucureşti, iar în cursul zilei de joi, doar o parte din unităţile de învăţământ îşi vor închide porţie. Decizia a fost luată în cadrul în cadrul comandamentului întrunit la Primăria Capitalei.

    Soluţia a venit de la Poliţia Capitalei, Gabriela Firea declarând că salută această propunere.

    „La summitul de la Sibiu s-au închis şcolile în tot oraşul, timp de o săptămână şi a fost o decizie foarte bună. (…) Cine spune că şcolile trebuie închise parţial, nu ştie care este intensitatea acestui eveniment”, a declarat Gabriela Firea.

    La rândul său, Ioana Neacşu, inspector general, a anunţat că vor fi demarate procedurile necesare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro