
Tag: nutritie
-
Ce au citit românii în 2016
“Poziţionarea Irinei Binder pe primul loc în topul cărţilor cumpărate de pe elefant.ro nu este surprinzătoare având în vedere vânzările constant bune pe care autoarea le-a avut pe piaţa din România în ultimii ani”, declară Adrian Dinu, chief commercial officer la elefant.ro.În continuarea clasamentului, pe poziţia a doua s-a situat volumul Înainte să te cunosc, scris de Jojo Moyes, iar pe poziţia a treia Fata din tren, titlu scris de Paula Hawkins.
Locurile al patrulea şi al cincilea în preferinţele cititorilor români sunt ocupate de Jojo Moyes cu După ce te-am pierdut, respectiv Markus Zusak cu Hoţul de cărţi.Printre primele zece titluri cele mai apreciate în 2016 s-au situat şi Spioana de Paulo Coelho şi clasicul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez.În topul primelor 5 titluri scrise de autori români care au înregistrat cele mai mari vânzări în 2016 pe elefant.ro se numără, pe lângă Fluturi-Volumul al treilea al Irinei Binder, cartea Te iubesc, orice-ai face! scrisă de Ioana Chicet Macoveiciuc, binecunoscută şi pentru activitatea sa pe blogul prinţesaurbană.ro.Românii au fost totodată interesaţi şi de nutriţie, pe poziţia a treia, în topul autorilor români situându-se ABC de nutriţie, scrisă de Mihaela Bilic. Urmează în clasament titlurile 444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara şi Suge-o, Ramona!, scris de Andrei Ciobanu.Elefant a întrebat câteva personalităţi româneşti din domeniul cultural şi mass-media care au fost cele mai interesante apariţii de carte din 2016, titluri ce ar putea fi o bună opţiune de lectură în acest an.Aurora Liiceanu – cele mai interesante apariţii din 2016:Kenko Tsurezuregusa – Însemnări din ceasuri de zăbavă (Humanitas)Jim Fergus – Amintirea dragostei (Humanitas)Amos Oz – Iuda (Humanitas)Ian McEwan – Coajă de nucă (Polirom)Akira Yoshimura – Naufragii (Humanitas fiction)J.M.Coetzee, Arabella Kurtz – Povestea cea bună (Trei)Monica Davidescu:Donna Tartt – Sticletele (Litera)Carla Guelfenbein – Restul e tăcere (Litera)Elif Shafak – Cele 40 de legi ale iubirii (Polirom)Cesare Pavese – Meseria de a trăiHaruki Murakam – La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor (Polirom).Dragoş Pătraru:Karl Ove Knausgard – Lupta mea – trilogie (Editura Litera)Josepf Stiglitz – Marea Divizare (Editura Publica)Stephen J. Dubner, Steven D. Levitt – Când să jefuieşti o bancă şi alte 131 de idei (Editura Publica)Amos Oz – Iuda (Editura Humanitas)Svetlana Aleksievici – Războiul nu are chip de femeie (Editura Litera)Retailerul online elefant.ro are peste 600.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Fondat în 2010, Elefant s-a extins recent şi în afara ţării deschizând o filiala la Chişinău, în Republica Moldova şi un magazin online local elefant.md. -
Nicio mâncare nu este sănătoasă. Nici măcar salata
Ni se spune din toate părţile, de la doctori şi nutriţionişti la reviste culinare şi ziare, să mâncăm mâncare sănătoasă. Luăm drept adevăr universal că o salată este sănătoasă şi că o porţie de cartofi prăjiţi nu este.
”Sănătos” este un cuvânt ”falimentar”, avertizează un mare specialist în medicină preventivă şi autodidact în ceea ce priveşte nutriţia.
Salatele pe care ne place să le lăudăm nu sunt ”sănătoase”.
Vezi aici de ce nicio mâncare nu este sănătoasă. Nici măcar salata
-
Care este legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor
IT-iştii par răsfăţaţii momentului: au zone de relaxare, spaţii de muncă în care creativitatea să fie potenţată, iar în campusurile din Silicon Valley se poartă o adevărată bătălie pe tărâmul creativităţii în ce priveşte metodele prin care angajaţii pot fi motivaţi. Ecuaţia este cât se poate de simplă: companiile au remarcat că angajaţii sănătoşi şi mulţumiţi muncesc mai mult şi mai bine. Prin urmare, conceptul de well-being, care înglobează starea de bine deopotrivă fizică şi psihică, îşi face tot mai mult loc şi în strategiile pe care departamentele de resurse umane le definesc pentru loializarea angajaţilor. Astfel de programe reprezintă unul dintre principalii factori nonfinanciari care îi motivează pe angajaţi, demonstrându-le interesul companiei pentru echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională. Iar fenomenul se defineşte clar şi în România, devreme ce creşte cererea de programe well-being pentru angajaţi. La nivel european tendinţa a evoluat încet pe parcursul ultimilor ani, poate şi pentru că în vreme de criză cele mai multe companii au fost preocupate mai mult de reducerea costurilor decât de relaţia dintre profitabilitate şi starea de bine a angajaţilor; în Statele Unite însă, aceste programe se derulează de peste 15 ani. Companiile româneşti care accesează cel mai des programele de well-being au activităţi în domenii precum financiar-bancar, telecom, IT, FMCG sau industrie farmaceutică.
Anul trecut, 20% dintre companii au investit peste 100.000 de euro în programele destinate relaxării şi motivării angajaţilor, atât la birou, cât şi în afara locului de muncă, arată un studiu publicat recent de Centrul Fericirii cu scopul de a identifica principalele companii şi persoane publice care au contribuit la starea de bine a românilor. La studiu au participat 45 de companii medii, mari şi foarte mari, care şi-au dorit ca angajaţii lor să se bucure de mai multe momente de sport şi relaxare, precum şi de oportunităţi de dezvoltare personală şi implicare activă în comunitate. Jumătate dintre organizaţiile participante la studiu au peste 500 de angajaţi, 20% au între 101 şi 499 de angajaţi, iar 30% mai puţin de 100 de angajaţi. 20% dintre companii au alocat sume între 10.000 şi 50.000 de euro în acest scop, iar 60% au investit sub 10.000 de euro în programele destinate angajaţilor. Între principalele servicii oferite de companii angajaţilor se numără evenimente şi workshopuri de dezvoltare personală, programe de coaching, servicii de nutriţie şi masaj sau terapii alternative.
Un astfel de proiect a fost creat de UPC România şi poartă numele de All for Kilimanjaro. După cum arată şi numele, ţelul proiectului a fost cucerirea muntelui Kilimanjaro, cel mai înalt din Africa, de o echipă de 15 angajaţi ai companiei UPC, care luna aceasta au fost însoţiţi în călătorie de CEO-ul companiei, Robert Redeleanu. Finaliştii au trecut printr-o serie de provocări ce se găsesc online pe o platformă special creată pentru proiect şi au fost evaluaţi la final de un juriu specializat, care a ghidat întreaga echipă pe tot parcursul proiectului. „Proiectul All for Kilimanjaro este o reprezentare puternică a modului în care noi acţionăm şi ne stabilim obiectivele. Şi cum altfel să transpunem aceste valori dacă nu prin decizia de a propune echipei noastre o provocare ambiţioasă precum aceea de a-şi seta propriul Kilimanjaro şi de a urca pe cel mai înalt vârf din Africa?“, spun reprezentanţii companiei. Proiectul a debutat anul trecut, la scurt timp după ce au fost stabilite obiectivele, întregul program desfăşurându-se pe o perioadă de circa un an şi jumătate. Călătoria propriu-zisă pe Kilimanjaro, încheiată pe 27 august, a durat 12 zile, însă proiectul, împreună cu toate etapele acestuia, este gândit pe termen lung. Înainte de a escalada muntele, au fost stabilite obiective personale pe care toţi angajaţii au fost invitaţi să le îndeplineasă; în plus, au fost implicaţi în activităţi care să le stimuleze dorinţa de a se autodepăşi. În rândul provocărilor de pe platforma proiectului se numără cele prin care angajaţii UPC au fost încurajaţi să mizeze pe o alimentaţie sănătoasă, să facă sport sau să se implice în acţiuni de voluntariat şi ecologizare. În etapele finale au existat şi criterii eliminatorii, de pildă testarea rezistenţei fizice, realizată cu ajutorul ambasadorilor proiectului – Alex Găvan, Alin Popescu, Paul Dicu – care au realizat şi jurizarea. Reprezentanţii companiei nu au indicat câţi dintre cei 1.100 de angajaţi şi sute de colaboratori din întreaga ţară s-au implicat în proiect, dar au precizat că este vorba de „un număr mare“. Pe lângă proiectul vedetă, strategia companiei de a-şi motiva angajaţii include diferite competiţii sportive, ca maratoane, competiţii de ciclism, campionate de fotbal, darts, bowling. „Pentru noi este foarte importantă creşterea nivelului de implicare a angajaţilor. Vrem să construim împreună, să avem o echipă unită, care să-şi susţină colegii, să fie creativă şi mereu deschisă la provocări“, adaugă reprezentanţii UPC.
În cazul operatorului de telefonie mobilă Orange România, care are circa 3.000 de angajaţi, între metodele prin care sunt motivaţi angajaţii se numără activităţile desfăşurate după orele de program; acestea se axează pe trei direcţii: sănătate emoţională, sănatate fizică şi dezvoltare personală. În 2012, având ca model strategia grupului- mamă, Orange România a investigat şi oportunitatea creării unui program care să ofere angajaţilor posibilitatea de a învăţa cum să îşi gestioneze stresul, iar compania le oferă programe de consiliere psihologică. „Totul a început din dorinţa de a ajuta angajaţii să înţeleagă ce este stresul, că acesta afectează atât viaţa personală cât şi în cea profesională, indiferent de originea lui“, spune Irina Calomir, coordonator pentru dezvoltare organizaţională la Orange. Astfel, operatorul telecom a pus la punct un program intern de well-being prin care oferă angajaţilor acces rapid şi facil la descoperirea sau punerea în practică a hobby-urilor acestora, axându-se pe cursuri între care se numără cele despre nutriţie, parenting, viaţă în cuplu, fashion, educaţie financiară, pictură, yoga, chi kung. „Ne-am dorit ca prin intermediul acestui program să ne ajutăm colegii să conştientizeze nevoia de echilibru între viaţa privată şi cea profesională şi să poată alege dintre instrumentele oferite de companie pe acelea care sunt relevante pentru viaţa lor în acel moment“, adaugă Irina Calomir. Tot ea mai spune că programele şi instrumentele oferite s-au schimbat de-a lungul timpului, în funcţie de preferinţele angajaţilor: „Dacă ar fi să ne gândim la câteva exemple de programe foarte dorite, putem menţiona programele de parenting sau de gestionare a vieţii de cuplu într-un mod conştient, de ateliere, de hobby‑uri sau educaţie maternală“. Atelierele din cadrul programului de well-being sunt destinate tuturor angajaţilor, peste 60% dintre aceştia accesând cel puţin un atelier. „Credem cu tărie că o persoană fericită, care duce o viaţă echilibrată, este un angajat valoros şi productiv. Acesta va lua decizii mai bune, se va putea concentra pe rezolvarea sarcinilor şi va putea transmite o stare de bine şi oamenilor cu care intră în contact, indiferent că vorbim de colegi de muncă, parteneri sau clienţi“, spune Irina Calomir.
În România tendinţa generală pe această piaţă este de creştere, conform Alecsandrei Ioniţă, CEO şi well-being specialist la SmartExperience, furnizor de programe tip well-being pentru segmentul corporate. „Portofoliul nostru de clienţi se măreşte de la lună la lună. Pentru anul 2016 ne aşteptăm la dublarea cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent“, declară ea, în contextul în care anul trecut firma a înregistrat o cifră de afaceri de 150.000 euro. Spre deosebire de anii trecuţi, ea a observat o cerere din ce în ce mai mare şi din partea companiilor cu origine românească. Ca urmare, SmartExperience lucrează la personalizarea atelierelor pentru companii cu un număr mic de angajaţi. „În ceea ce priveşte atelierele (re)creative pentru angajaţii firmelor româneşti, există în mod evident o creştere a solicitărilor. Companiile au observat că aceste programe au efect, drept urmare doresc să diversifice portofoliul“, adaugă reprezentanta SmartExperience. Ea este încredinţată că este esenţial ca „angajaţii să primească sprijin în a învăţa să îşi gestioneze starea de bine. Ei trebuie să îşi cunoască nevoile şi priorităţile pentru a putea alege în mod conştient lucrurile de care au nevoie şi pe care compania le oferă“.
Wellbeing by SmartExperience oferă companiilor ateliere la locul de muncă din patru categorii: hobby, sănătate, echilibru personal şi dezvoltare personală. Pe lângă atelierele prestabilite, compania primeşte deseori briefuri de la clienţi, personalizând programele creative în funcţie de dorinţelor participanţilor. „Cu cei mai vechi dintre clienţii noştri desfăşurăm câte un atelier pe săptămână, conform planului de well-being stabilit pe o perioadă mai lungă de timp – de la câteva luni până la un an. Clienţii vin cu noi solicitări în prejma sărbătorilor sau zilelor importante din an, orientându‑se şi spre alte activităţi decât cele prestabilite“, spune Alecsandra Ioniţă. Dintre cele 20 de companii cu care lucrează SmartExperience, pentru o parte organizează lunar câte un atelier, dar sunt şi cazuri în care clienţii au solicitări o dată pe trimestru.
În esenţă, companiile sunt tot mai atente la starea de bine a angajaţilor, iar fenomenul iniţiat pe meleaguri străine a prins în horă şi companiile locale, deopotrivă reprezentanţele multinaţionalelor dar şi companiile dezvoltate de antreprenori. Pentru că pentru orice firmă contează, până la urmă, profitul.
-
Care este legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor
IT-iştii par răsfăţaţii momentului: au zone de relaxare, spaţii de muncă în care creativitatea să fie potenţată, iar în campusurile din Silicon Valley se poartă o adevărată bătălie pe tărâmul creativităţii în ce priveşte metodele prin care angajaţii pot fi motivaţi. Ecuaţia este cât se poate de simplă: companiile au remarcat că angajaţii sănătoşi şi mulţumiţi muncesc mai mult şi mai bine. Prin urmare, conceptul de well-being, care înglobează starea de bine deopotrivă fizică şi psihică, îşi face tot mai mult loc şi în strategiile pe care departamentele de resurse umane le definesc pentru loializarea angajaţilor. Astfel de programe reprezintă unul dintre principalii factori nonfinanciari care îi motivează pe angajaţi, demonstrându-le interesul companiei pentru echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională. Iar fenomenul se defineşte clar şi în România, devreme ce creşte cererea de programe well-being pentru angajaţi. La nivel european tendinţa a evoluat încet pe parcursul ultimilor ani, poate şi pentru că în vreme de criză cele mai multe companii au fost preocupate mai mult de reducerea costurilor decât de relaţia dintre profitabilitate şi starea de bine a angajaţilor; în Statele Unite însă, aceste programe se derulează de peste 15 ani. Companiile româneşti care accesează cel mai des programele de well-being au activităţi în domenii precum financiar-bancar, telecom, IT, FMCG sau industrie farmaceutică.
Anul trecut, 20% dintre companii au investit peste 100.000 de euro în programele destinate relaxării şi motivării angajaţilor, atât la birou, cât şi în afara locului de muncă, arată un studiu publicat recent de Centrul Fericirii cu scopul de a identifica principalele companii şi persoane publice care au contribuit la starea de bine a românilor. La studiu au participat 45 de companii medii, mari şi foarte mari, care şi-au dorit ca angajaţii lor să se bucure de mai multe momente de sport şi relaxare, precum şi de oportunităţi de dezvoltare personală şi implicare activă în comunitate. Jumătate dintre organizaţiile participante la studiu au peste 500 de angajaţi, 20% au între 101 şi 499 de angajaţi, iar 30% mai puţin de 100 de angajaţi. 20% dintre companii au alocat sume între 10.000 şi 50.000 de euro în acest scop, iar 60% au investit sub 10.000 de euro în programele destinate angajaţilor. Între principalele servicii oferite de companii angajaţilor se numără evenimente şi workshopuri de dezvoltare personală, programe de coaching, servicii de nutriţie şi masaj sau terapii alternative.
Un astfel de proiect a fost creat de UPC România şi poartă numele de All for Kilimanjaro. După cum arată şi numele, ţelul proiectului a fost cucerirea muntelui Kilimanjaro, cel mai înalt din Africa, de o echipă de 15 angajaţi ai companiei UPC, care luna aceasta au fost însoţiţi în călătorie de CEO-ul companiei, Robert Redeleanu. Finaliştii au trecut printr-o serie de provocări ce se găsesc online pe o platformă special creată pentru proiect şi au fost evaluaţi la final de un juriu specializat, care a ghidat întreaga echipă pe tot parcursul proiectului. „Proiectul All for Kilimanjaro este o reprezentare puternică a modului în care noi acţionăm şi ne stabilim obiectivele. Şi cum altfel să transpunem aceste valori dacă nu prin decizia de a propune echipei noastre o provocare ambiţioasă precum aceea de a-şi seta propriul Kilimanjaro şi de a urca pe cel mai înalt vârf din Africa?“, spun reprezentanţii companiei. Proiectul a debutat anul trecut, la scurt timp după ce au fost stabilite obiectivele, întregul program desfăşurându-se pe o perioadă de circa un an şi jumătate. Călătoria propriu-zisă pe Kilimanjaro, încheiată pe 27 august, a durat 12 zile, însă proiectul, împreună cu toate etapele acestuia, este gândit pe termen lung. Înainte de a escalada muntele, au fost stabilite obiective personale pe care toţi angajaţii au fost invitaţi să le îndeplineasă; în plus, au fost implicaţi în activităţi care să le stimuleze dorinţa de a se autodepăşi. În rândul provocărilor de pe platforma proiectului se numără cele prin care angajaţii UPC au fost încurajaţi să mizeze pe o alimentaţie sănătoasă, să facă sport sau să se implice în acţiuni de voluntariat şi ecologizare. În etapele finale au existat şi criterii eliminatorii, de pildă testarea rezistenţei fizice, realizată cu ajutorul ambasadorilor proiectului – Alex Găvan, Alin Popescu, Paul Dicu – care au realizat şi jurizarea. Reprezentanţii companiei nu au indicat câţi dintre cei 1.100 de angajaţi şi sute de colaboratori din întreaga ţară s-au implicat în proiect, dar au precizat că este vorba de „un număr mare“. Pe lângă proiectul vedetă, strategia companiei de a-şi motiva angajaţii include diferite competiţii sportive, ca maratoane, competiţii de ciclism, campionate de fotbal, darts, bowling. „Pentru noi este foarte importantă creşterea nivelului de implicare a angajaţilor. Vrem să construim împreună, să avem o echipă unită, care să-şi susţină colegii, să fie creativă şi mereu deschisă la provocări“, adaugă reprezentanţii UPC.
În cazul operatorului de telefonie mobilă Orange România, care are circa 3.000 de angajaţi, între metodele prin care sunt motivaţi angajaţii se numără activităţile desfăşurate după orele de program; acestea se axează pe trei direcţii: sănătate emoţională, sănatate fizică şi dezvoltare personală. În 2012, având ca model strategia grupului- mamă, Orange România a investigat şi oportunitatea creării unui program care să ofere angajaţilor posibilitatea de a învăţa cum să îşi gestioneze stresul, iar compania le oferă programe de consiliere psihologică. „Totul a început din dorinţa de a ajuta angajaţii să înţeleagă ce este stresul, că acesta afectează atât viaţa personală cât şi în cea profesională, indiferent de originea lui“, spune Irina Calomir, coordonator pentru dezvoltare organizaţională la Orange. Astfel, operatorul telecom a pus la punct un program intern de well-being prin care oferă angajaţilor acces rapid şi facil la descoperirea sau punerea în practică a hobby-urilor acestora, axându-se pe cursuri între care se numără cele despre nutriţie, parenting, viaţă în cuplu, fashion, educaţie financiară, pictură, yoga, chi kung. „Ne-am dorit ca prin intermediul acestui program să ne ajutăm colegii să conştientizeze nevoia de echilibru între viaţa privată şi cea profesională şi să poată alege dintre instrumentele oferite de companie pe acelea care sunt relevante pentru viaţa lor în acel moment“, adaugă Irina Calomir. Tot ea mai spune că programele şi instrumentele oferite s-au schimbat de-a lungul timpului, în funcţie de preferinţele angajaţilor: „Dacă ar fi să ne gândim la câteva exemple de programe foarte dorite, putem menţiona programele de parenting sau de gestionare a vieţii de cuplu într-un mod conştient, de ateliere, de hobby‑uri sau educaţie maternală“. Atelierele din cadrul programului de well-being sunt destinate tuturor angajaţilor, peste 60% dintre aceştia accesând cel puţin un atelier. „Credem cu tărie că o persoană fericită, care duce o viaţă echilibrată, este un angajat valoros şi productiv. Acesta va lua decizii mai bune, se va putea concentra pe rezolvarea sarcinilor şi va putea transmite o stare de bine şi oamenilor cu care intră în contact, indiferent că vorbim de colegi de muncă, parteneri sau clienţi“, spune Irina Calomir.
În România tendinţa generală pe această piaţă este de creştere, conform Alecsandrei Ioniţă, CEO şi well-being specialist la SmartExperience, furnizor de programe tip well-being pentru segmentul corporate. „Portofoliul nostru de clienţi se măreşte de la lună la lună. Pentru anul 2016 ne aşteptăm la dublarea cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent“, declară ea, în contextul în care anul trecut firma a înregistrat o cifră de afaceri de 150.000 euro. Spre deosebire de anii trecuţi, ea a observat o cerere din ce în ce mai mare şi din partea companiilor cu origine românească. Ca urmare, SmartExperience lucrează la personalizarea atelierelor pentru companii cu un număr mic de angajaţi. „În ceea ce priveşte atelierele (re)creative pentru angajaţii firmelor româneşti, există în mod evident o creştere a solicitărilor. Companiile au observat că aceste programe au efect, drept urmare doresc să diversifice portofoliul“, adaugă reprezentanta SmartExperience. Ea este încredinţată că este esenţial ca „angajaţii să primească sprijin în a învăţa să îşi gestioneze starea de bine. Ei trebuie să îşi cunoască nevoile şi priorităţile pentru a putea alege în mod conştient lucrurile de care au nevoie şi pe care compania le oferă“.
Wellbeing by SmartExperience oferă companiilor ateliere la locul de muncă din patru categorii: hobby, sănătate, echilibru personal şi dezvoltare personală. Pe lângă atelierele prestabilite, compania primeşte deseori briefuri de la clienţi, personalizând programele creative în funcţie de dorinţelor participanţilor. „Cu cei mai vechi dintre clienţii noştri desfăşurăm câte un atelier pe săptămână, conform planului de well-being stabilit pe o perioadă mai lungă de timp – de la câteva luni până la un an. Clienţii vin cu noi solicitări în prejma sărbătorilor sau zilelor importante din an, orientându‑se şi spre alte activităţi decât cele prestabilite“, spune Alecsandra Ioniţă. Dintre cele 20 de companii cu care lucrează SmartExperience, pentru o parte organizează lunar câte un atelier, dar sunt şi cazuri în care clienţii au solicitări o dată pe trimestru.
În esenţă, companiile sunt tot mai atente la starea de bine a angajaţilor, iar fenomenul iniţiat pe meleaguri străine a prins în horă şi companiile locale, deopotrivă reprezentanţele multinaţionalelor dar şi companiile dezvoltate de antreprenori. Pentru că pentru orice firmă contează, până la urmă, profitul.
-
De duminică România are o nouă profesie
Profesia de dietetician este o profesie liberală, menită să asigure o nutriţie echilibrată, şi poate fi practicată în baza unei diplome de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică, eliberată de o instituţie de învăţământ superior, în urma unei pregătiri de cel puţin 3 ani, eliberată de o universitate din România sau din străinătate şi echivalată.
Autorizaţia se reînnoieşte la un interval de 5 ani, de către asociaţia de profil.Sistemul de învăţământ din România pregăteşte în fiecare an circa 100 de dieteticieni, care sunt licenţiaţi în 4 universităţi de medicină. În Europa există circa 36.000 de dieteticieni, iar organizaţiile profesionale fac parte din European Federation of Associations of Dietitians (EFAD).
Studiile arată că pentru fiecare dolar cheltuit pentru terapie nutriţională pacienţii cardiaci economisesc 4,28 dolari. 90% din infractele miocrdice şi din accidentele cerebrale ar putea fi prevenite iar nutriţia şi dieta acoperă 50% din prevenţie.
-
Mituri privind obiceiurile alimentare care afectează sănătatea
Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii. Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează mesajul “degresat” sau “fără zahăr” sunt doar capcane, deoarece din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potenţiatori de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste ingrediente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevar sănătos prin verificarea ingredientelor.
O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor. Sodiul este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi a sistemului nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.
Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată, nu este indicat să evite consumul de sare.
Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă. Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 miligrame/ ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestora depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Mai mult, diferite studii au demonstrat că mâncatul ouălelor creşte nivelul de colesterol bun HDL.
Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea. Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făină albă, junk food). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.
Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos. Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, trebuie precizat că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.
-
Un român din patru este obez. Psihologii spun că toţi oamenii răspund la stres prin mâncare, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin
Un român din trei este supraponderal şi unul din patru este obez, se arată într-un nou studiu realizat de Eurostat (Biroul European de Statistică). Acelaşi raport mai arată că obezitatea reprezintă un factor de risc major în aproximativ 75% din bolile contemporane, doar 10% din cei 3,5 milioane de români care suferă de obezitate merg la un control medical şi doar 1% dintre aceştia sunt incluşi într-un program naţional de educaţie împotriva obezităţii.
Specialiştii în tulburări de alimentaţie şi obezitate afirmă că principalele cauze ale acestei boli sunt alimentaţia proastă, stresul şi sedentarismul, iar programele care să combată acest fenomen mondial ar trebui organizate şi în ţara noastră, aşa cum se desfăşoară de foarte mulţi ani în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii .
Controalele periodice la medic sau specialişti, dar şi realizarea de către specialist a unui plan de monitorizare pe termen lung ar trebui să fie primii paşi pe care persoane în cauză ar trebui să-i facă. “Persoanele care suferă de supraponderalitate sau obezitate trebuie să îşi facă în primul rând analizele medicale periodic şi să apeleze la un specialist sau la mai mulţi (nutriţionist, psiholog, dietolog), în funcţie de natura obstacolului întâmpinat, în încercarea de a rezolva problema. Un alt aspect important este înţelegerea faptului că este necesar realizarea unui plan pe termen lung care trebuie monitorizat de specialistul cu care se colaborează şi care trebuie respectat chiar dacă exista recăderi şi descurajări”, afirmă Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie, autor a mai multor studii de specialitate.
“Boala” mileniului trei, stresul, reprezintă şi ea un factor declanşator al obezităţii, iar când suntem stresaţi, primul lucru pe care-l facem este să ne îndreptăm către frigider. “Toţi oamenii răspund la stres prin “mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin. Unul din factorii determinanţi ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzaţiei de frică/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare dată cand “o înfometăm” şi răspunde prin stress, liniştindu-se doar în momentul în care ne alimentăm. Deci, reacţia noastră de a încerca să diminuăm stresul Amygdalei prin alimentaţie, este justificată dar nu neapărat sănătoasă”, afirmă psihologul Ileana Iliescu, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Inteligenţei Copiilor şi Adolescenţilor „C. Dickens” şi membru al Centrului Talk Talk.
Planul naţional de combatere a obezităţii – parteneriat între stat, specialişti şi mass-media
Referitor la programele naţionale de combatere a fenomenului, specialiştii sunt de părere că nu doar autorităţile statului trebuie să gândească o strategie pe termen lung, prin implementarea de programe educaţionale şi sociale, dar şi medicii şi psihologii ar trebui să relaţioneze mai bine cu mass-media pentru educarea populaţiei, model pe care îl putem prelua de la americani sau britanici. “În ultimii ani inceput să se manifeste, la nivel internaţional, o preocupare mai mare a medicilor în acest sens precum şi o implicare a mass media în programe de prevenţie a acestei condiţii medicale. Televiziunile din Marea Britanie sau din Statele Unite sunt pline de emisiuni ca “Secret Eaters” sau “I used to be fat” care au ca scop prevenţia sau ajutorarea persoanelor care suferă de acest tip de tulburare (tulburarea mâncatului compulsiv asocitat obezităţii). De asemenea, asigurările sociale din aceste ţări permit pacienţilor să beneficieze, fără costuri suplimentare, de programe de susţinere şi tratament organizate de Ministerul Sănătăţii, formate din medici şi psihologi”, declară Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.
Totodată, strategia naţională de combatere a obezităţii trebuie realizată şi coordonată printr-un program naţional de educaţie, dar şi prin implicarea sistemelor de sănătate “Ar trebui să avem acces la un program naţional de sănătate care să ne faciliteze aceste tipuri de tratament, considerate încă neprioritare în Romania. Ministerul Educatiei are şi a avut programe de prevenţie a obezităţii infantile în ultimii ani, însă fără o extindere prea mare. Un program amplu de prevenţie înseamnă implicarea tuturor instituţiilor de învăţământ, a mass media, dar în primul rand al sistemului de sănătate. Realizarea unor programe de suport în vederea combaterii obezităţii la nivel naţional, instituit in Spitale sau Institutii medicale aferente ar fi cel mai indicat pas în educarea populaţiei”, conchide psihologul Ileana Iliescu, specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.
-
Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie medicală, evaluată la 3 miliarde euro
Companiile continuă negocierile privind acordul pentru tranzacţie, au arătat sursele, citate de Bloomberg.
Potrivit Bloomberg, divizia este scoasă la vânzare din luna mai, tranzacţia fiind evaluată la peste 3 miliarde euro (4 miliarde dolari). Danone a purtat discuţii pentru vânzarea diviziei şi cu grupul elveţian Nestle şi compania germană Fresenius.
Vânzarea acestei divizii ar ajuta Danone să se concentreze pe brandurile de produse alimentare şi de larg consum.
Conform surselor citate de Bloomberg, Hospira este cel mai probabil cumpărător.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Imuno-nutriţia, o metodă de avangardă în lupta cu bolile cronice
Rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că jumătate din populaţia globului suferă de intoleranţă alimentară, însă în acest moment doar 1 miliard de oameni sunt diagnosticaţi. Iar în România, se estimează că 8 din 10 români suferă de intoleranţă alimentară de un anumit grad.
Invitatul special al seminarului a fost Dr. Camille Lieners, consultant Ştiinţific ImuPro, un cunoscut expert în alergii şi intoleranţe alimentare. Este specializat în imunologie, biochimie şi microbiologie, iar începând cu 2001 s-a supraspecializat în patologie clinică şi diagnostic auto-imun, fiind implicat în dezvoltarea testelor de hipersensibilitate alimentară si a testelor genetice. Dr. Lieners este invitat să vorbeasca în lumea întreagă despre acest subiect.
In cadrul evenimentului au mai susţinut prezentări Alvaro Michaelis International Director ImuPro Business şi Dr. Gabriela ION, medic primar pediatrie, Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”.
Specialiştii prezenţi la eveniment au atras atenţia asupra faptului că în multe cazuri alimentele considerate sănătoase ne pot face rău, nefiind tolerate de organism. Cele mai frecvente intoleranţe alimentare (alergii de gradul III) sunt la gluten, albuş de ou, produsele lactate şi drojdia de brutărie.
Semnele şi simptomele intoleranţei alimentare sunt următoarele: simptome de disconfort după masă, balonare, obezitate sau probleme cu greutatea, anxietate sau depresie, migrene, epuizare sau oboseală cronică, somnolenţă, constipaţie, diaree, flatulenţă, articulaţii dureroase, astm, congestie nazală, afecţiuni ale pielii, tulburări de comportament, sindromul colonului iritabil, boli auto-imune.
Platforma on-line www.imupro300.ro oferă toate informaţiile utile legate de testul ImuPro, atât pentru medici cât şi pentru pacienţi, şi în plus cei interesaţi, pot achiziţiona testele online.