„Am trăit în Craiova până la 16 ani, când am decis să mă mut la Bucureşti pentru a-mi continua cursurile la colegiul Mihai Viteazu, unde era o clasă specială de matematică. Am absolvit Relaţii Economice Internaţionale, am făcut un MBA de la Maastricht School of Management şi îmi place să spun despre mine că sunt dintotdeauna antreprenor în wellness. Sunt pasionată de gătit, călătorii şi enduro, pictez şi citesc, dar cea mai mare pasiune a mea rămâne activitatea de antreprenor”, se autodescrie Cori Grămescu. Ea a înfiinţat studioul de sport LadyFit în 2009, când a cumpărat acţiunile unui fost asociat, cu care începuse în 2005 un studio mic de aerobic. A dezvoltat apoi afacerea printr-o investiţie de 30.000 de euro, din surse personale – economii şi împrumuturi de la prieteni şi familie – iar prima sală a fost deschisă în zona Unirii din Capitală. „În anul 2009, când am decis să deschid LadyFit, aveam deja o experienţă de cinci ani ca partener într-o mică companie cu activităţi conexe fitnessului. Îmi doream să construiesc un ecosistem aliniat valorilor şi viziunii mele, prin care să dezvolt conceptele de antrenament la care visam”, povesteşte ea.
Deşi spune că nu a fost niciodată o sportivă de performanţă, ceea ce a împins-o spre acest domeniu, sportul pentru amatori, a fost propria sa nevoie de echilibru: „Cu alte cuvinte, îmi doream să construiesc un loc în care femeile să înveţe să facă sport chiar dacă nu sunt sportive şi nu le place în mod deosebit această activitate. Aşa am fost şi eu la început, când am creat LadyFit. În mod paradoxal, deşi am fost 15 ani instructor de group fitness, nu am simţit niciodată că sunt cu adevărat o fire natural atletică. Această înţelegere a tensiunilor clientelor noastre m-a ajutat să dezvolt conceptul de antrenamente de la LadyFit”.
În prezent, echipa LadyFit are şase angajaţi permanenţi, 12 instructori şi şase prestatori de servicii conexe, subcontractori cu care compania lucrează în mod constant. La nivel de grup, businessul a înregistrat, în 2019, o cifră de afaceri de aproape 400.000 de euro, cu o rată medie de profit de 26%. Tot anul trecut, la un deceniu de la înfiinţarea primei săli, antreprenoarea a deschis al doilea club LadyFit, situat în zona Aurel Vlaicu, pe şoseaua Pipera, cu o investiţie de 35.000 de euro pentru spaţiu, la care s-au adăugat alţi 15.000 de euro la bugetul de marketing. Ambele studiouri au 240 de metri pătraţi şi au câte două săli pentru antrenamente – una de 100 de metri pătraţi şi a doua de 70 de metri pătraţi. Anual, costurile de întreţinere, care sunt direcţionate în special către menţinerea sistemului de climatizare, ajung undeva la maximum 1.000 de euro. „Este un model de business în care bugetul alocat pentru mentenanţă nu reprezintă un cost semnificativ”, notează antreprenoarea.
În medie, numărul lunar de cliente se ridică la 600 la clubul din Unirii şi 350 la cel din Aurel Vlaicu. „Clientele noastre au de obicei peste 30 de ani, lucrează în companii antreprenoriale sau în multinaţionale şi au preponderent venituri medii”, spune Cori Grămescu. Potrivit ei, acestea vin la sală în special pentru că doresc să fie mai active, mai sănătoase şi ca să slăbească. „Ne aleg pe noi pentru modul în care e conceput orarul sălii – antrenamentele sunt foarte diverse, cu un sistem de lucru în care instructorii corectează în sală clientele. Lunile de vârf ale activităţii noastre sunt martie-iunie şi secundar septembrie-noiembrie.” Abonamentele la cele două unităţi LadyFit se încadrează între 150 şi 250 de lei pe lună, în funcţie de numărul de şedinţe pentru care se optează, cel mai bine vândut pachet fiind cel de 150 de lei, care include opt şedinţe de antrenament pe lună. „Toate abonamentele de la noi de la sală includ consiliere gratuită în privinţa alegerii programelor de antrenament. Acest lucru înseamnă o schemă personalizată de antrenamente”, explică fondatoarea businessului.
Deşi în urmă cu o lună ţinta companiei pentru acest an era atingerea unei cifre de afaceri de peste 600.000 de euro, prin lansarea la nivel internaţional a unei platforme online de diete personalizate şi exerciţii pentru acasă, cele două săli având, de asemenea, o creştere medie de 15% pe an, acum, odată cu izbucnirea epidemiei de COVID-19, antreprenoarea spune că a închis ambele săli începând cu 12 martie, find, potrivit ei, primul lanţ de săli din Bucureşti care a luat această măsură. „Cred că în momente ca acesta siguranţa tuturor este mai valoroasă ca orice interes comercial. Sigur că e o presiune uriaşă, însă mă bucur că şi alte cluburi ne-au urmat exemplul şi au pus siguranţa pe primul loc. Îmi este greu în acest moment să estimez cât va dura această criză şi care va fi impactul economic în activitatea companiilor.”
Care a fost însă soluţia pe care a găsit-o pentru clientele care nu mai pot veni la sală? „Pivotăm online cu streaming de antrenamente gândite special pentru acasă, doar cu greutatea corpului, pe le transmitem deja din săptămâna 16-20 martie, pe site-ul sălii”, spune Cori Grămescu.
Unul dintre obiectivele sale pe termen scurt este finalizarea, în luna aprilie, a unei platforme de diete personalizate, unde fiecare client primeşte un meniu alimentar complet personalizat, generat prin softul de dietă nutriţională pe care echipa businessului l-a dezvoltat. „Platforma face meniu personalizat doar cu ingredientele pe care clienţii noştri le consumă cu plăcere şi putem genera orice tip de plan alimentar – de la cele vegane, până la cele fără gluten sau lactate. Acest nou concept este destinat pieţei internaţionale, fiind noul nostru proiect de dezvoltare strategică. Platforma este în prezent finanţată integral din surse proprii şi ne pregătim să ridicăm o rundă de finanţare la finalul anului 2020.” Cât despre deschiderea de noi unităţi, antreprenoarea spune că nu are în plan să deschidă alte studiouri fizice LadyFit pentru că planul de dezvoltare înseamnă o extindere online a conceptului de antrenamente de la sală, prin integrarea acestora cu platforma de diete personalizate la care deja lucrează. „Înainte să izbucnească epidemia de coronavirus ne pregăteam ca în mai să lansăm şi pe plan internaţional această platformă, dar momentan aşteptăm să avem o imagine mai clară asupra evoluţiei economice a situaţiei noastre.”
În ceea ce priveşte competiţia, Cori Grămescu spune că businessul său nu este afectat decât marginal de ceilalţi jucători, „pentru că ne adresăm unei nişe de public, respectiv femei care doresc să facă doar antrenamente de grup, fără aparate de fitness”. La capitolul „Cât sport fac românii”, ea spune că „facem sport foarte puţin şi în continuare suntem cu mult sub media europeană de 37%. În Bucureşti lucrurile stau mai bine, publicul este mai bine educat în acest sens şi oamenii fac mai mult sport, în special ca să se relaxeze sau ca să slăbească.” Zona de nutriţie organizată de specialişti creşte şi ea susţinut, adaugă antreprenoarea, „şi faptul că avem acces la personal bine instruit, care nu are un cost foarte mare, ca în occident, ne face să fim competitivi pe pieţele internaţionale.”
Tag: nutritie
-
Soluţie „de criză”: sala online
-
Fructele altfel: un designer a creat fructele artificiale care conţin vitamine
Seria, intitulată „Neo Fruit”, a fost realizată cu ajutor unor maeştri bucătari specialişti în gastronomie moleculară şi al unor nutriţionişti, scopul fiind de a găsi modalităţi de hrănire a populaţiei în creştere şi a de a oferi o modalitate mai atrăgătoare de administrare a suplimentelor naturale. Fructele sunt obţinute printr-un procedeu de tipărire 4D, denumit astfel deoarece tecile de celuloid sunt tipărite la o imprimantă 3D şi apoi îşi schimbă forma după ce sunt umplute cu un lichid nutritiv cu diferite culori şi arome.
-
Paradoxul celor mai sărace ţări. Se confruntă simultan cu problema obezităţii, dar şi cu malnutriţia
Se pare că dezechilibrul e cauzat de accesibilitatea produselor alimentare ultraprocesate, precum şi de sedentarismul oamenilor. Autorii studiului care are în vedere situaţia solicită schimbări în „sistemul alimentar modern”, mai ales în ţările din Africa şi Asia, care sunt cele mai afectate.
Studiul estimează că, la nivel mondial, aproximatix 2,3 miliarde de oameni sunt supraponderali, în timp ce peste 150 de milioane de copii au probleme de dezvoltare. Nutriţia defectuoasă face ravagii în întreaga lume, indiferent de media veniturilor, dar în cele mai sărace zone există o dublă ameninţare, atât a obezităţii, cât şi a malnutriţiei.
În cifre, aproximativ 20% dintre oameni sunt supraponderali, iar 30% dintre copiii mai mici de patru ani nu se dezvoltă corespunzător. Comunităţile pot fi afectate simultan şi de obezitate şi de malnutriţie, existând posibilitatea ca ambele tendinţe să se manifeste la aceeaşi persoană, în stadii diferite ale vieţii, a relatat BBC.
Potrivit studiilor, 48 din 126 de ţări erau afectate de problema nutriţiei în 2010, iar dintre acestea, în 14 s-a înregistrat dubla ameninţare a obezităţii şi malnutriţiei după 1990. Autorităţile din întreaga lume sunt chemate să acţioneze în cel mai scurt timp, modificând felul în care se hrănesc cetăţenii.
Creşterea numărului de supermarketuri, disponibilitatea alimentelor sărace în valori nutritive, dar şi lipsa activităţii fizice ameninţă oamenii din toate părţile. „Suntem martorii unei realităţi îngrijorătoare”, a spus Dr. Francesco Branca, director al departamentului de nutriţie al Organizaţiei Mondiale de Sănătate. „Nu mai putem caracteriza ţările cu problem de nutriţie în funcţie de media veniturilor pe cap de locuitor”, a adăugat ea. „Toate formele nutriţiei defectuoase au un numitor comun: sistemul alimentar nesănătos. Schimbările trebuie făcute în toate aspectela sale – de la producţie şi procesare, la export, distribuţie şi marketing, iar apoi la consum şi risipă.”
-
Statistici alarmante la nivel mondial, publicate într-un raport al UNICEF: Un copil din trei este malnutrit sau supraponderal
La nivel mondial, o treime din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani suferă de greutate excesivă sau malnutriţie.
“Dacă micuţii mănâncă prost, trăiesc prost”, a declarat într-un comunicat de presă Henrietta Fore, director executiv UNICEF, organizaţie care a publicat, marţi, primul raport despre Condiţia Copilului în Lume din ultimii 20 de ani.
“Numeroase ţări credeau că malnutriţia este de domeniul trecutului, dar au descoperit că au din nou o problemă importantă” cu alimentaţia copiilor, a subliniat Victor Aguayo, şeful programelor de nutriţie de la UNICEF.
În 2018, din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani, aproximativ 227 de milioane erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 de milioane sufereau de carenţe alimentare.
Pe fondul unei globalizări a obiceiurilor alimentare, al unei sărăcii persistente şi al schimbărilor climatice, un număr crescut de ţări se confruntă cu diferite forme ale malnutriţiei, care afectează dezvoltarea viitoare a copiilor, potrivit UNICEF.
Fore mai spune că trebuie să fie schimbate politicile de gestionare a problemei: nu este vorba numai de a le da copiilor suficientă mâncare, ci de a le oferi o alimentaţie sănătoasă.
Subnutriţia rămâne în prim-plan, afectând copiii cu vârsta sub cinci ani de circa patru ori mai mult decât greutatea excesivă.
Numărul copiilor care nu primesc suficientă mâncare raportat la nevoile lor nutriţionale a scăzut semnificativ – cu 40% în perioada 1990 – 2005 -, însă subnutriţia rămâne o problemă majoră în numeroase ţări, mai ales în Africa subsahariană şi Asia de Sud.
149 de milioane de copii sunt prea scunzi pentru vârsta lor – întârziere de creştere cauzată de o malnutriţie cronică -, iar 50 de milioane, prea slabi raportat la înălţime (emaciere provocată de malnutriţie acută şi/ sau o problemă legată de absorbţia nutrimentelor).
UNICEF mai arată că 340 de milioane de copii suferă de “foame ascunsă”, respectiv primesc un număr suficient de calorii, dar le lipsesc vitamine şi minerale indispensabile pentru dezvoltare – fier, iod, vitaminele A şi C -, din cauză că nu consumă suficiente fructe, legume şi produse de origine animală. Aceste carenţe pot avea consecinţe severe asupra organismului, respectiv un sistem imunitar deficient, probleme oftalmologice şi ale auzului, dar şi în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă.
Fenomenul debutează de la naştere – perioadă scurtă de alăptare sau deloc şi diversificare alimentară cu produse nepotrivite, potrivit UNICEF.
Ulterior, intervine accesul crescut la alimente foarte bogate în calorii, dar sărace în nutrimente, precum preparatele fast food, tăiţei instant etc.
Greutatea excesivă şi obezitatea au devenit un fenomen amplu, 40 de milioane de copii suferind din cauza acestor tulburări, inclusiv în ţările sărace.
Deşi problema era aproape necunoscută în ţările sărace în anii 1990 (doar 3% din statele din această categorie raportau peste 10% dintre copiii mici suferind de supraponderalitate), în prezent 75% dintre acestea se confruntă cu greutatea excesivă în rândul micuţilor.
Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară, câteodată în acelaşi cămin şi chiar la acelaşi individ în diferite etape ale vieţii, a spus Aguayo.
Situaţia este asociată direct cu sărăcia, atingând mai mult ţările subdezvoltate şi populaţiile sărace din ţările bogate, subliniază UNICEF.
Pentru a ameliora situaţia, UNICEF încurajează guvernele să promoveze şi să ofere acces economic la alimentele necesare unui regim echilibrat.
De asemenea, UNICEF spune că este necesară o reglementare a promovării laptelui praf pentru bebeluşi şi a publicităţii la băuturi dulci, dar şi o impunere a unui sistem de etichetare nutriţională comprehensibilă a alimentelor, astfel încât consumatorii să poată face alegeri corecte în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi cea proprie.
-
Bătălia giganţilor: Nestle, Unilever şi Coca-Cola pun pe masă câte 4 miliarde de dolari pentru un business de nutriţie deţinut de GSK
Nestle, Unilever şi Coca-Cola sunt doar câteva dintre companiile care se luptă pentru businessul indian de nutriţie Horlick deţinut de GlaxoSmithKline. Giganţii pun pe masă peste 4 miliarde de dolari de fiecare în cadrul licitaţiei, potrivit unor surse citate de Reuters.
Ofertele iniţiale au fost depuse până luni, iar cei trei giganţi din zona de bunuri de consum sunt văzuţi drept favoriţi în cursa finală pentru un business care oferă o amprentă semnificativă într-o piaţă emergentă care creşte peste aşteptări.
Chiar dacă oamenii din India au fost puşi sub presiunea unei monede devalorizate şi a unor taxe crescute recent, populaţia ţării este în creştere, iar averile din ce în ce mai mari determină companiile mari să îşi încerce norocul în piaţa respectivă.
Nu a fost clar transmis ce alte companii mai participă în această cursă, însă este cunoscut faptul că Reckitt Benckiser, o companie dornică de a-şi înfiinţa propria operaţiune pe segmentul de sănătate şi nutriţie, nu a lansat nicio ofertă.
Horlicks a fost lansată drept o băutură pe bază de malţ a cărei reţetă datează încă din 1873, când doi britanici, James şi William Horlick, au fondat o companie în Chicago pentru a începe producţia de masă. Băutura a ajuns în India prima dată prin intermediul soldaţilor care au luptat în armata britanică în Primul Război Mondial.
-
Plus 20% pentru Sanagout în 2017
Anul 2017 a marcat o creştere cu 20% a business-ului Sanagout, ca urmare a dezvoltării interesului angajatorilor români pentru programele de well-being destinate angajaţilor. În acest context, compania a deservit cu 20% mai multe programe corporate de livrare a prânzului pentru angajaţi decât în 2016, accentul fiind pus pe meniurile personalizate şi sănătoase.
„Pentru orice companie este foarte important să aibă angajaţi sănătoşi şi motivaţi. Studiile arată că angajaţii care duc un stil de viaţă sănătos sunt cu 30% mai productivi decât ceilalţi, au mai multă energie şi o sănătate mai bună. Iar alimentaţia joacă un rol extrem de important în această ecuaţie. De aceea, nu folosim produse congelate, garantăm siguranţa alimentelor, din momentul achiziţiei şi până la livrare, gătim fără adaosuri, aditivi, concentrate sau premixuri şi folosim tehnica de gătire sous vide, prin care se păstrează valorile nutritive ale alimentelor”, a declarat Denisa Grădeanu, director SanaGout.
Toate programele corporate sunt concepute împreună cu un nutriţionist sau un antrenor de fitness, în funcţie de obiectivele pe care doreşte fiecare companie să le atingă.
„Tot mai multe companii oferă mese de prânz angajaţilor pentru a atrage oameni mai competenţi, astfel încât masa de prânz este un beneficiu salarial tot mai căutat pentru generaţia millenials. Studiile arată că 50% dintre angajaţi sunt mai entuziasmaţi să accepte un job nou dacă în pachetul salarial au incluse micul dejun şi/sau masa de prânz oferită de angajator.” a continuat director SanaGout.
Cel de-al doilea segment de business care a asigurat evoluţia de anul trecut a fost organizarea de evenimente corporate concept, axate, ca şi în cazul programelor de livrare a prânzului, pe meniuri care respectă principiile nutriţiei sănătoase. Meniul pe care specialiştii Sanagout îl pun la dispoziţia clienţilor cuprinde peste 2.000 de produse, din bucătăria tradiţională, internaţională, dar şi raw, vegane sau vegetariene.
„Până acum, am organizat peste 10.000 de evenimente, iar tendinţa ultimilor ani arată o cerere tot mai mare pentru produsele care întrunesc în primul rând criteriile calităţii şi abia apoi pe cele ale cantităţii. Iar acest trend se manifestă în toate domeniile de activitate, pentru că lucrăm pentru clienti din IT, farma sau agenţii de comunicare”, a adăugat Denisa Grădeanu.
Pentru 2018, planurile de dezvoltare includ creşterea numărului de companii care oferă mic dejun sau masa de prânz angajaţilor (lunch box-uri), dar şi încheierea de parteneriate pe zona de retail cu delicaterii şi brutării care să comercializeze biscuiţii Sanagout, creaţi după o reţetă patentată, cu ingrediente sănătoase şi după o metodă care să asigure menţinerea aportului nutriţional al produsului.
-
Mituri privind obiceiurile alimentare care afectează sănătatea
Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii. Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează mesajul “degresat” sau “fără zahăr” sunt doar capcane, deoarece din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potenţiatori de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste ingrediente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevar sănătos prin verificarea ingredientelor.
O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor. Sodiul este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi a sistemului nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.
Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată, nu este indicat să evite consumul de sare.
Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă. Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 miligrame/ ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestora depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Mai mult, diferite studii au demonstrat că mâncatul ouălelor creşte nivelul de colesterol bun HDL.
Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea. Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făină albă, junk food). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.
Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos. Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, trebuie precizat că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.
-
Nutriţionistul Mihaela Bilic: ”Vă provoc să renunţaţi o lună la acest aliment! Veţi slăbi, vă promit!”
Nutriţionistul Mihaela Bilic ne spune cum putem scăpa de kilogramele nedorite renunţând doar la un singur aliment: „Nimic nu se compară cu mâncarea gătită când vine vorba de preparate echilibrate şi sănătoase. Orice ai mânca gata ambalat dintr-un pachet sau orice pui la repezeală pe pâine din frigider are volum mic şi multe calorii”.
Mihaela Bilic afirmă că un aliment folosit zilnic de toţi românii este foarte periculos.
-
Cel mai sănătos fruct din lume
Cei de la Byrdie au rugat 17 dieteticieni să numească trei cele mai sănătose fructe din lume. În ciuda tuturor dezbaterilor şi a diferitelor opinii legate de câtă fructoză ar trebui să consume o persoană, cei mai mulţi au numit un singur fruct drept cel mai bogat în nutrienţi şi cel mai sănătos: afina.
Afinele sunt bogate în antioxidanţi, dar ce înseamnă asta de fapt pentru sănătatea noastră?