BusinessMagazin

Tag: minerit

  • Băsescu: Nu exclud să convoc REFERENDUM pentru Roşia Montană. Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

     Şeful statului a spus, într-un interviu la “Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului.

    Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de “laşitate” a actualului Guvern.

    Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PPDD şi PDL au depus la Cameră o moţiune simplă pe tema mineritului din Valea Jiului

     “Anunţ plenul despre împrejurarea că astăzi înţelegem să depunem în plenul Camerei moţiunea simplă «Scăpaţi mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian-Niţă»”, a anunţat, marţi, liderul grupului parlamentar al PPDD, Daniel Fenechiu.

    El a precizat că moţiunea simplă este semnată de 73 de deputaţi PPDD şi PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Cine este Eike Batista, brazilianul care a pierdut 25 de miliarde de dolari într-un an

    Cu un an în urmă, Eike Batista era cel mai bogat om din Brazilia iar ambiţia lui de a ajunge pe podimul celor mai avuţi oameni de afaceri din lume părea de neoprit.  El conduce unul dintre cele mai mari şi variate conglomerate industriale din lume, cu afaceri în domeniul petrolului şi mineritului până la cele din industria de recreere şi de înfrumuseţare.

    După ce a vândut o parte din acţiunile conglomeratului EBX Group unui fondul suveran din Abu Dhabi, valoarea companiilor sale a ajuns la 34,5 miliarde de dolari, scrie Bloomberg BusinessWeek.

    Astăzi însă, imperiul lui Batista “se clatină”. Portul din Rio de Janeiro, unul dintre proiectele miliardarului este încă în construcţie, fiind doar una dintre ţintele ratate ale omului de afaceri, pe lângă cele de producţie. Acestea, împreună cu o scădere de 34% faţă de 2008 a preţului petrolului au dus la o diminuare considerabilă a valorii acţiunilor companiilor şi la o pierdere de 25 de miliarde de dolari. Cu o avere de 9 miliarde de dolari, Batista nu se mai regăseşte  în Topul 100 miliardari realizat de Bloomberg  şi este al patrulea cel mai bogat om din Brazilia.

    În martie,  acţiunile companiei petroliere OGX au atins minimul istoric de 4,88 reali brazilieni per acţiune (0,38 euro per acţiune). O persoană din interiorul EBX apropiată situaţiei care a refuzat să-şi ofere identitatea  susţine însă că grupul nu se confruntă cu probleme financiare, având între 6 şi 7 miliarde de disponibilităţi băneşti. Batista a refuzat să comenteze.

    „Brazilienii întotdeauna au apreciat visul american. Iar ceea ce se întâmplă în Brazilia acum se numeşte visul brazilian, iar eu sunt unul dintre exemplele de persoane care îl trăiesc”, spunea Batista într-un interviu acordat Bloomberg anul trecut. Eike Batista are peste 1,2 milioane de fani pe Twitter iar în 2011 a publicat o carte de memorii care a devenit la scurt timp bestseller.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

     

  • Băsescu, din nou despre Roşia Montană, cupru şi gaze de şist

    Băsescu a afirmat că, “din cauza lipsei de resurse”, România încearcă să atragă capital privat pentru a exploata gazele de şist, pentru exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni, însă şi companiile româneşti au nevoie de împrumuturi pentru a-şi valorifica oportunităţile. “Avem şi alte locuri în care am fi bucuroşi dacă împrumuturile de la Banca Mondială şi din piaţă ar putea fi operate de companiile noastre, care au alte oportunităţi pentru creşterea economică din România”, a spus preşedintele, la întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

    El a reiterat că exploatarea gazelor de şist, precum şi exploatările de aur de la Roşia Montană şi cele de cupru de la Roşia Poieni vor asigura noi locuri de muncă şi oportunităţi de dezvoltare pentru economia românească, mai ales că sunt români aflaţi în Spania şi Italia care încearcă şi să găsească oferte de muncă în România.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cine sunt oamenii din spatele celui mai ambiţios proiect al secolului (GALERIE FOTO)

    O primă etapă prevede construcţia unor nave spaţiale robotizate pentru misiuni de explorare şi identificare a ţintelor. O primă misiune ar putea fi lansată în următorii doi ani, au anunţat Peter Diamandis şi Eric Anderson, co-fondatori ai companiei Planetary Resources, care vga administra proiectul.

    Un asteroid poate ascunde metale preţioase în valoare de 50 de miliarde de dolari, la actualele preţuri. O altă destinaţie a asteroizilor poate fi aceea de depozite spaţiale de carburant pentru mave spaţiale. Dar adevăratele câştiguri, posibile însă abia peste mulţi ani, vor veni din zona de minerit.

    Materiile prime şi nevoia de a le exploata, transporta, prelucra şi vinde stau la baza celor mai mari investiţii ale umanităţii, spune Diamandis.

    În afară de Page, Schmidt şi Cameron, Planetary Resources îi include şi pe fostul chief software architect de la Microsoft Charles Simonyi, directorul fondator al Google K. Ram Shriram şi miliardarul Ross Perot Jr.

  • Ofensiva Qatarului sau ce înseamnă un fond suveran de investiţii

    Fondul de investiţii arab – Qatar Investment Authority (QIA), care este acţionar şi la banca Credit Suisse, reţelele LMVH, Harrods, grupul media Lagardere ori firma petrolieră Total, a cumpărat acţiunile Xstrata, în valoare curentă de aproape 2,7 mld. dolari, de pe piaţa de capital, după ce grupul Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume, a anunţat achiziţia Xstrata, într-o tranzacţie de 41 mld. dolari, care va modifica peisajul mondial al mineritului, creând un gigant în valoare de aproape 90 mld. dolari, cu active în Asia şi Africa.

    QIA, cu active estimate la 100 mld. dolari, este la ora actuală cel mai agresiv din lume, investind banii din comerţul cu petrol şi gaze în companii occidentale bine cotate, proprietăţi imobiliare şi bănci. Reuters scrie că QIA ar putea acţiona în cazul tranzacţiei Glencore-Xstrata ca un arbitru, determinând creşterea sumei oferite de Glencore pentru Xstrata, de la 2,8 la 2,9 pence pe acţiune (faţă de circa 1,14, cât se estimează că a plătit QIA) şi dovedindu-şi astfel flerul de a acţiona în momente decisive pentru companiile unde cumpără acţiuni. Anul trecut, de pildă, a cumpărat 10% din capitalul firmei miniere European Goldfields, oferind astfel companiei finanţare exact când avea mai mare nevoie. În 2009, QIA a intervenit în impasul fuziunii Volkswagen-Porsche, oferindu-se să preia 10% din acţiunile Porsche exact după ce compania anunţase că renunţă la planul de vânzare a 49,9% din acţiuni către Volkswagen.

    Qatar Investment Authority îl are ca preşedinte şi CEO pe şeicul Hamad bin Jassem bin Jabr Al Thani, prim-ministrul statului Qatar. Şeicul Hamad face parte din familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank şi controlează fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, care ar fi urmat să aibă un rol-cheie în fuziunea Alpha Bank cu EFG Eurobank.

  • Politica economică a României: Sapă, frate!

    De aici şi îndemnurile adresate ministrului Attila Korodi, ca şi Guvernului şi Parlamentului: accelerarea avizării proiectului minier de la Roşia Montană, privatizarea Cupru Min şi deblocarea exploatării gazelor de şist prin intermediul investiţiei Chevron. “Parteneriatul cu firme străine mi se pare sigura soluţie. Şi poate mulţi consideră că cel mai important lucru este profitul pe care l-am putea obţine din aceste exploatări în parteneriat, fie că vorbim de gazele de şist, fie că vorbim de aur, fie că vorbim de cupru.”

    Îndemnurile au conţinut şi săgeţi la adresa opozanţilor, acuzaţi voalat că susţin interesele “băieţilor deştepţi” autohtoni sau că promovează dependenţa energetică faţă de Rusia, iar drept consolare pentru electoratul care, vorba premierului Ungureanu, ar fi recăzut în paradigma nouăzecistă “Nu ne vindem ţara”, a cerut Guvernului ca în cel mult două săptămâni să revizuiască tot sistemul de redevenţe pentru exploatarea zăcămintelor naturale.

    Momentul ales de preşedinte pentru astfel de îndemnuri e de două ori delicat. Pe de o parte, ministrul Korodi, urmând linia UDMR, este un opozant cunoscut al proiectului Roşia Montană (şi a şi declarat după numire că procedurile de avizare a exploatării cu cianuri nu pot fi accelerate). Pe de altă parte, privatizarea Cupru Min, calificată iniţial de premierul Ungureanu drept o dovadă a freneziei investitorilor străini atraşi de România, s-a împotmolit într-un hăţiş urât de mistere care încep cu identitatea canadienilor cumpărători şi se termină cu existenţa banilor necesari pentru investiţii (parcă vrând să confirme, involuntar şi ironic, spusele preşedintelui de la investirea lui Korodi, că “în următorii cinci ani, România nu se poate bizui pe relansarea investiţiilor străine”).

  • Privatizarea Cupru Min a eşuat. Care sunt motivele

    Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract. De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

    Pentru încheierea tranzacţiei, era necesară emiterea avizul Consiliului Concurenţei într-un termen de până la 90 de zile de la încheierea contractului. “Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Bode. Contractul de privatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Mama mamuţilor minieri

    Atât Glencore, cât şi Xstrata sunt listate la Londra şi înregistrate în Elveţia. Tranzacţia se va face prin schimbul a 2,8 acţiuni Glencore pentru o acţiune Xstrata, iar preşedintele executiv al Xstrata, Mick Davis, va fi CEO al noii companii, secondat de Ivan Glasenberg, şeful Glencore, ca adjunct.

    Achiziţia, menită să exploateze oportunităţile derivate din nevoia de materii prime a Chinei şi a altor pieţe emergente, va stimula şi alte mişcări similare în domeniu, apreciază comentatorii, posibil prin cumpărarea sau formarea de către grupuri miniere ca BHP Billiton, Rio Tinto sau Anglo American a unor divizii de trading.