BusinessMagazin

Tag: Lagarde

  • Francezii şi spaniolii vor un european ca succesor al Christinei Lagarde la şefia Fondului Monetar Internaţional

    Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.

    „Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.

    În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.

    Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.

     

  • Macron o propune pe Christine Lagarde pentru şefia Băncii Centrale Europene

    Oficialul francez a propus-o de asemenea şi pe Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Cehia şi Slovacia se opun în continuare propunerii ca socialistul Frans Timmermans să devină preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christine Lagarde, şefa FMI: 70% dintre economiile lumii vor încetini în perioada următoare. Tensiunile comerciale sunt cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice

    În perioada următoare, 70% din creşterea PIB-ului global va încetini, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI) a spus în cadrul Forumului Economic Astana că economia mondială este în acest moment în „slow-motion”, dar speră ca în 2020 să mai accelereze.

    „Accelerăm încet, dar în timp ce mergi încet, calcă cu încredere, spune un proverb. Aşa că astăzi aş vrea să împrumut ideea aceasta: accelerează lent, dar cu încredere. În creşterea globală, în acest moment este mai mult slow-motion decât accelerare. În 2019, vedem 70% din PIB-ul global încetinind, nu neaparat că ar veni o recesiune”, a spus Christine Lagarde în cadrul evenimentului.

    Astana Economic Forum este unul dintre cele mai mari evenimente economice anuale din Asia Centrală, care adună economişti, analişti, bancheri şi lideri de business din toată lumea pentru a dezbate provocările actuale şi de viitor din regiune şi la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Scene de groază pentru Christine Lagarde: Avionul şefei Fondului Monetar Internaţional a fost forţat să aterizeze de urgenţă în Argentina

    Un zbor operat de American Airlines, în care se afla Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, a aterizat de urgenţă în Argentina, la scurt timp după ce a decolat din aeroportul Ezeiza din Buenos Aires, potrivit Reuters.

    Publicaţiile locale Clarin şi La Nacion au raportat că zborul, ce trebuia să ajungă în Statele Unite, a experimentat o depresurizare a cabinei la 200 de kilometri nord de capitala Argentinei şi s-a întors în Ezeiza pentru a ateriza.

    Lagarde s-a aflat în Argentina în weekend pentru întâlnirea miniştrilor de finanţe şi a preşedinţilor de bănci centrale din G20.

    Un purtător de cuvânt al FMI nu a răspuns imediat agenţiei de ştiri Reuters pentru comentarii, însă nu a fost raportat niciun rănit în urma incidentului.

     

  • Petrecerea s-a terminat: Vine o nouă CRIZĂ. FMI anunţă un nou dezastru, o furtună financiară perfectă care va avea urmări catastrofale

    Lagarde a avertizat cu privire la ameninţarea în creştere a unui război mondial şi la creşterea rapidă a datoriilor publice şi private la nivel mondial. Şefa FMI a subliniat însă că economia mondială îşi continuă creşterea solidă şi că rămâne optimistă cu privire la restul acestui an şi la 2019.

    Comentariile acesteia vin cu o săptămână înainte ca miniştrii de finanţe din întreaga lume să se reunească în Washington pentru a discuta despre „norii negri care se adună la orizont”, după cum a declarat Lagarde.
    Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că datoriile Chiniei s-au umflat atât de mult încât pot pune în pericol sta­bi­litatea financiară globală.

    Cu alte cuvinte, una dintre cele mai pres­ti­gioase instituţii financiare interna­ţionale averti­zea­ză că din China ar putea veni o nouă criză finan­ciară.

    Un prezicător mai puţin mainstream decât FMI crede că următoarea criză va veni din Occident, de la mari companii din topul Fortune 500. Marea criză financiară din 2007-2008, care a explodat în SUA sub presiunea creditelor ipotecare subprime şi a prăbuşirii băncii de investiţii Lehman Brothers, nu a fost prezisă de instituţii consacrate, ci de câţiva analişti ca Nouriel Roubini şi Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI între 2003 şi 2006 şi guvernator al băncii centrale a Indiei între 2013 şi 2016. Criza i-a făcut pe aceştia celebri şi a redus credibili­tatea în bănci centrale precum BCE, care n-a recunoscut furtuna financiară nici când aceasta i-a spart uşa. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şefa FMI, una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost găsită vinovată. Ce pedeapsă va primi

    Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, a fost găsită vinovată de “neglijenţă” de către judecătorii Curţii de justiţie a Franţei în procesul privind plăţi ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie.

    Judecătorii instanţei de arbitraj au hotărât ca directorul FMI să nu primească nicio sancţiune. Christine Lagarde risca până la un an de închisoare şi o amendă penală de 15.000 de euro.

    Decizia Curţii de Justiţie a Republicii Franţa poate fi contestată la Curtea de Casaţie.

    Conform unor surse citate de postul francez RTL, Christine Lagarde a părăsit Franţa înainte de anunţarea verdictului, fiind la Washington. Statutul FMI nu prevede demiterea automată în cazul condamnării.

    Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administraţia preşedintelui Nicolas Sarkozy. Christine Lagarde fusese inculpată în Franţa în decembrie 2015, iar pentru iniţierea procesului a fost nevoie de aprobarea instanţei supreme. Decizia de inculpare, în decembrie 2015, a fost surprinzătoare, dat fiind că procurorii recomandaseră în septembrie încetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.

    Fostul ministru al Economiei a fost cercetată pentru neglijenţă în serviciu, reproşându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj şi nu a formulat recurs contra sentinţei din iulie 2008 care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentinţă de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.

    Christine Lagarde a argumentat, pe parcursul investigaţiei şi a procesului, că a acţionat în interesul statului francez, prin respectarea în totalitate a legii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele patru mari teme abordate la Forumul Economic Mondial de la Davos

    Miercuri elita lumii a fost convocată la Davos, Elveţia, pentru conferinţele anuale ale Forumului Economic Mondial. Printre participanţii la Forumul Economic de la Davos se numără personalităţi precum Christine Lagarde, şefa FMI, David Cameron, prim-ministrul britanic sau actorul Leonardo DiCaprio, informează Financial Times.

    1. Automatizarea

    “A patra revoluţie industrială” se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente. Un număr mare de slujbe vor dispărea de pe câmpul muncii odată cu sosirea automatizării în masă. Google caută un partener în industra auto pentru a construi prima maşină “fără şofer”, iar Toyota plănuieşte ca modelul său de automobil autonom să ajungă pe autostrăzi în 2020.
    De asemenea, Economiştii speculează cu privire la ce categorii de angajaţi sunt cele mai expuse pierderilor de locuri de muncă şi ce va însemna acest lucru pentru egalitatea veniturilor şi a sexelor.
    În linii mari, astfel încât sunt necesare mai puţine investiţii pentru a produce aceleaşi randamente sau randamente mai mari, pe termen lung. Deşi aceasta poate părea o veste bună, tendinţa ar putea contribui la o încetinire pe termen lung a creşterii economiilor bogate.

    2. China
    PIB-ul Chinei a crescut constant în ultimii ani, însă acum economia Chinei a încetinit şi se pare că şi alte economii emergente se duc în jos odată cu ea. investitorii străini s-au speriat de evenimentele din ultimele şase luni, de la oscilaţiile din vară ale ratei de schimb şi primul crah al pieţei bursiere la al doilea episod de panică de pe piaţa de acţiuni înregistrat la începutul acestui an

    3. Pieţele emergente

    Pieţele emergente au fost încetinite de o serie de evenimente în 2015, iar tendinţa se va menţine şi în acest an, anticipează mulţi analişti. Scăderea puternică a cererii de materii prime venită din partea Chinei a împins preţurile materiilor prime la un minim al ultimilor 10 ani.
    În plus, banca centrală americană a majorat ratele dobânzii la finalul anului trecut, împingând în sus valoarea dolarului. Pieţele financiare internaţionale anticipaseră deja această mişcare. În ultimul an, banii au ieşit puternic de pe pieţele emergente, fiind reorientaţi către investiţii în dolari.

    Un dolar mai puternic înseamnă probleme pentru ţările aflate în curs de dezvoltare cu niveluri ridicate de datorii în dolari dublate de o scădere a veniturilor fiscale din exporturile de materii prime.

    4. Brexit

    Marea Britanie este aşteptată să organizeze un referendum în acest an în urma căruia se va decide dacă ţara va rămâne sau nu în UE. Nu este foarte clar ce va însemna un Brexit pentru economia britanică şi dacă Marea Britanie va reintra în aceleaşi acorduri comerciale. Totuşi, majoritatea economiştilor chestionaţi de Financial Times consideră că Brexitul va afecta perspectivele pe termen mediu ale Marii Britanii.

  • Lagarde: Volatilitatea burselor arată cât de rapid se extind riscurile de la o economie la alta

    “Ce s-a demonstrat în ultimele săptămâni este că Asia se află în centrul economiei mondiale şi cât de mult se pot extinde problemele de pe o piaţă asiatică în restul lumii“, a spus Lagarde.

    Pieţele de capital şi valutare la nivel global au înregistrat fluctuaţii mari de la decizia de luna trecută a autorităţilor din China de a devaloriza yuanul.

    Lagarde a arătat că economia mondială se confruntă cu factori negativi generaţi de reechilibrarea economiei chineze, creşterea lentă din Japonia, scăderea preţurilor materiilor prime şi incertitudinile provocate de perspectiva majorării dobânzilor în Statele Unite.

    Politicile trebuie adaptate fiecărei ţări, dar în mare parte trebuie să includă consolidarea protecţiei prin politici fiscale prudente, ţinerea sub control a creşterii excesive a creditării, folosirea cursului valutar, care să acţioneze ca absorbant al şocurilor, menţinerea rezervelor valutare la un nivel corespunzător şi întărirea reglementărilor, a spus şefa FMI.

    “Autorităţile de reglementare trebuie să rămână permanent vigilente, în special atunci când este vorba despre produse noi, inovative, riscurile trebuie supravegheate”, a subliniat Lagarde.

    Directorul general al FMI a mai spus că instituţii internaţionale precum Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, Banca Asiatică pentru Dezvoltare şi Banca Mondială ar trebui să lucreze împreună pentru a satisface necesarul ridicat de finanţare a proiectelor de infrastructură din regiune.

    Lagarde a avertizat marţi, la sosirea la Jakarta, că creşterea economiei mondiale va fi probabil sub aşteptările iniţiale ale FMI în 2015, din cauza redresării lente a statelor dezvoltate şi a încetinirii care are loc în ţările emergente.

  • Lagarde: Creşterea economiei mondiale din 2015 va fi sub aşteptările iniţiale ale FMI

    Lagarde a mai spus că state emergente cum este Indonezia trebuie să fie vigilente la impactul problemelor economice din China, înăsprirea condiţiilor pe piaţa financiară globală şi perspectiva majorării dobânzilor în Statele Unite.

    “Pe ansamblu, anticipăm că creştere globală va rămâne moderată, posibil mai slabă decât anticipam în iulie”, afirmă Lagarde într-un discurs, la începutul unei vizite de două zile în Indonezia.

    În luna iulie, FMI anticipa că economia mondială va înregistra în acest an o creştere de 3,3%, uşor sub ritmul de 3,4% consemnat în 2014.

    Lagarde a spus că economia chineză încetineşte, dar nu brusc sau în mod neaşteptat, în condiţiile în care se adaptează la un nou model de dezvoltare.

    “Tranziţia la o economie bazată mai mult pe piaţă şi eliminarea riscurilor acumulate în ultimii ani sunt complexe şi pot fi uneori oarecum accidentate”, a explicat Lagarde.

    Şefa FMI a adăugat că autorităţile chineze au la dispoziţie instrumentele şi bufferele financiare necesare să administreze această tranziţie.

    Autorităţile de la Beijing au stabilit pentru 2015 o ţintă de creştere economică de 7%, dar temerile investitorilor şi analiştilor că obiectivul nu va fi îndeplinit au provocat în ultimele sătpămâni scăderea puternică a cotaţiilor la bursa din China, declin care a influenţat puternic pieţele de capital la nivel mondial.

  • Lagarde: Grecia trebuie să pună în practică reformele promise. Răbdarea creditorilor ajunge la capăt

    “Ce trebuie să se întâmple acum este ca guvernul de la Atena, care are anumite viziuni politice, să livreze măsurile, instrumentele, reformele prin care să atingă obiectivele convenite de Grecia alături de comunitatea internaţională: restabilirea echilibrului, îmbunătăţirea economiei şi să ne asigurăm că, într-una dintre aceste zile, Grecia va reaccesa pieţele financiare de una singură, fără sprijin”, a declarat Lagarde într-un interviu pentru Financial Times.

    Directorul FMI a avertizat că răbdarea creditorilor internaţionali ai Greciei faţă de guvernul format de partidul de extremă stânga Syriza se apropie de sfârşit, iar luna de miere se va încheia în curând.

    De asemenea, Lagarde a afirmat că guvernul trebuie să lase politica deoparte şi să ducă la îndeplinire reformele promise.

    Directorul FMI a avut o întrevedere cu ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis în timpul întâlnirilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale desfăşurate săptămâna trecută la Washington, în SUA.

    Declaraţiile lui Lagarde vin în contextul în care preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a respins speculaţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi a reiterat că introducerea monedei unice europene a fost o decizie irevocabilă, iar investitorii nu au motiv să parieze împotriva acesteia.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE. Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întrunesc vineri într-o şedinţă, pentru a discuta despre evoluţia situaţiei Greciei.

    Guvernul de la Atena riscă să rămână fără bani şi să nu-şi mai poată achita datoriile pe care trebuie să le plătească FMI în lunile mai şi iunie.

    În aceste condiţii, comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, a stabilit o întâlnire pentru jumătatea lunii mai, descriind-o ca momentul decisiv pentru ca guvernul grec fie să accepte un nou set de de reforme economice, fie să rişte intrarea în incapacitate de plată.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Miniştrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    Înţelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

    Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

    Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.