Lagarde, care anterior a deţinut funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional, a fost nominalizată în luna iulie pentru această poziţie.
Aceasta va fi succesoarea economistului italian Mario Draghi.
În urma votului care a avut loc marţi la Strasburg, Franţa, Lagarde a primit 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri.
Negociatorii europeni vor să ajungă rapid la un consens cu privire la propunerea lor pentru şefia FMI, temându-se că dacă nu se pun de acord rapid asupra unui singur candidat, riscă să piardă numirea în favoarea altei regiuni.
Procesul pentru înlocuitorul lui Christine Lagarde se va concretiza în luna octombrie.
Vineri, ministrul francez de Finanţe – care conduce negocierile în numele UE – a pus pe lista scurtă cinci nume pentru această funcţie, dar nu a anunţat un consens.
Acum, dintre cei cinci, portughezul Mario Centeno şi ministrul spanio de Finanţe Nadia Calvino au fost eliminaţi, potrivit surselor citate de publicaţia americană.
Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.
„Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.
În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.
Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.
Oficialul francez a propus-o de asemenea şi pe Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
Cehia şi Slovacia se opun în continuare propunerii ca socialistul Frans Timmermans să devină preşedinte al Comisiei Europene.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În perioada următoare, 70% din creşterea PIB-ului global va încetini, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI) a spus în cadrul Forumului Economic Astana că economia mondială este în acest moment în „slow-motion”, dar speră ca în 2020 să mai accelereze.
„Accelerăm încet, dar în timp ce mergi încet, calcă cu încredere, spune un proverb. Aşa că astăzi aş vrea să împrumut ideea aceasta: accelerează lent, dar cu încredere. În creşterea globală, în acest moment este mai mult slow-motion decât accelerare. În 2019, vedem 70% din PIB-ul global încetinind, nu neaparat că ar veni o recesiune”, a spus Christine Lagarde în cadrul evenimentului.
Astana Economic Forum este unul dintre cele mai mari evenimente economice anuale din Asia Centrală, care adună economişti, analişti, bancheri şi lideri de business din toată lumea pentru a dezbate provocările actuale şi de viitor din regiune şi la nivel mondial.
Un zbor operat de American Airlines, în care se afla Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, a aterizat de urgenţă în Argentina, la scurt timp după ce a decolat din aeroportul Ezeiza din Buenos Aires, potrivit Reuters.
Publicaţiile locale Clarin şi La Nacion au raportat că zborul, ce trebuia să ajungă în Statele Unite, a experimentat o depresurizare a cabinei la 200 de kilometri nord de capitala Argentinei şi s-a întors în Ezeiza pentru a ateriza.
Lagarde s-a aflat în Argentina în weekend pentru întâlnirea miniştrilor de finanţe şi a preşedinţilor de bănci centrale din G20.
Un purtător de cuvânt al FMI nu a răspuns imediat agenţiei de ştiri Reuters pentru comentarii, însă nu a fost raportat niciun rănit în urma incidentului.
Lagarde a avertizat cu privire la ameninţarea în creştere a unui război mondial şi la creşterea rapidă a datoriilor publice şi private la nivel mondial. Şefa FMI a subliniat însă că economia mondială îşi continuă creşterea solidă şi că rămâne optimistă cu privire la restul acestui an şi la 2019.
Comentariile acesteia vin cu o săptămână înainte ca miniştrii de finanţe din întreaga lume să se reunească în Washington pentru a discuta despre „norii negri care se adună la orizont”, după cum a declarat Lagarde.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că datoriile Chiniei s-au umflat atât de mult încât pot pune în pericol stabilitatea financiară globală.
Cu alte cuvinte, una dintre cele mai prestigioase instituţii financiare internaţionale avertizează că din China ar putea veni o nouă criză financiară.
Un prezicător mai puţin mainstream decât FMI crede că următoarea criză va veni din Occident, de la mari companii din topul Fortune 500. Marea criză financiară din 2007-2008, care a explodat în SUA sub presiunea creditelor ipotecare subprime şi a prăbuşirii băncii de investiţii Lehman Brothers, nu a fost prezisă de instituţii consacrate, ci de câţiva analişti ca Nouriel Roubini şi Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI între 2003 şi 2006 şi guvernator al băncii centrale a Indiei între 2013 şi 2016. Criza i-a făcut pe aceştia celebri şi a redus credibilitatea în bănci centrale precum BCE, care n-a recunoscut furtuna financiară nici când aceasta i-a spart uşa.
Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, a fost găsită vinovată de “neglijenţă” de către judecătorii Curţii de justiţie a Franţei în procesul privind plăţi ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie.
Judecătorii instanţei de arbitraj au hotărât ca directorul FMI să nu primească nicio sancţiune. Christine Lagarde risca până la un an de închisoare şi o amendă penală de 15.000 de euro.
Decizia Curţii de Justiţie a Republicii Franţa poate fi contestată la Curtea de Casaţie.
Conform unor surse citate de postul francez RTL, Christine Lagarde a părăsit Franţa înainte de anunţarea verdictului, fiind la Washington. Statutul FMI nu prevede demiterea automată în cazul condamnării.
Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administraţia preşedintelui Nicolas Sarkozy. Christine Lagarde fusese inculpată în Franţa în decembrie 2015, iar pentru iniţierea procesului a fost nevoie de aprobarea instanţei supreme. Decizia de inculpare, în decembrie 2015, a fost surprinzătoare, dat fiind că procurorii recomandaseră în septembrie încetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.
Fostul ministru al Economiei a fost cercetată pentru neglijenţă în serviciu, reproşându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj şi nu a formulat recurs contra sentinţei din iulie 2008 care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentinţă de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.
Christine Lagarde a argumentat, pe parcursul investigaţiei şi a procesului, că a acţionat în interesul statului francez, prin respectarea în totalitate a legii.
Miercuri elita lumii a fost convocată la Davos, Elveţia, pentru conferinţele anuale ale Forumului Economic Mondial. Printre participanţii la Forumul Economic de la Davos se numără personalităţi precum Christine Lagarde, şefa FMI, David Cameron, prim-ministrul britanic sau actorul Leonardo DiCaprio, informează Financial Times.
1. Automatizarea
“A patra revoluţie industrială” se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente. Un număr mare de slujbe vor dispărea de pe câmpul muncii odată cu sosirea automatizării în masă. Google caută un partener în industra auto pentru a construi prima maşină “fără şofer”, iar Toyota plănuieşte ca modelul său de automobil autonom să ajungă pe autostrăzi în 2020.
De asemenea, Economiştii speculează cu privire la ce categorii de angajaţi sunt cele mai expuse pierderilor de locuri de muncă şi ce va însemna acest lucru pentru egalitatea veniturilor şi a sexelor.
În linii mari, astfel încât sunt necesare mai puţine investiţii pentru a produce aceleaşi randamente sau randamente mai mari, pe termen lung. Deşi aceasta poate părea o veste bună, tendinţa ar putea contribui la o încetinire pe termen lung a creşterii economiilor bogate.
2. China
PIB-ul Chinei a crescut constant în ultimii ani, însă acum economia Chinei a încetinit şi se pare că şi alte economii emergente se duc în jos odată cu ea. investitorii străini s-au speriat de evenimentele din ultimele şase luni, de la oscilaţiile din vară ale ratei de schimb şi primul crah al pieţei bursiere la al doilea episod de panică de pe piaţa de acţiuni înregistrat la începutul acestui an
3. Pieţele emergente
Pieţele emergente au fost încetinite de o serie de evenimente în 2015, iar tendinţa se va menţine şi în acest an, anticipează mulţi analişti. Scăderea puternică a cererii de materii prime venită din partea Chinei a împins preţurile materiilor prime la un minim al ultimilor 10 ani.
În plus, banca centrală americană a majorat ratele dobânzii la finalul anului trecut, împingând în sus valoarea dolarului. Pieţele financiare internaţionale anticipaseră deja această mişcare. În ultimul an, banii au ieşit puternic de pe pieţele emergente, fiind reorientaţi către investiţii în dolari.
Un dolar mai puternic înseamnă probleme pentru ţările aflate în curs de dezvoltare cu niveluri ridicate de datorii în dolari dublate de o scădere a veniturilor fiscale din exporturile de materii prime.
4. Brexit
Marea Britanie este aşteptată să organizeze un referendum în acest an în urma căruia se va decide dacă ţara va rămâne sau nu în UE. Nu este foarte clar ce va însemna un Brexit pentru economia britanică şi dacă Marea Britanie va reintra în aceleaşi acorduri comerciale. Totuşi, majoritatea economiştilor chestionaţi de Financial Times consideră că Brexitul va afecta perspectivele pe termen mediu ale Marii Britanii.
“Ce s-a demonstrat în ultimele săptămâni este că Asia se află în centrul economiei mondiale şi cât de mult se pot extinde problemele de pe o piaţă asiatică în restul lumii“, a spus Lagarde.
Pieţele de capital şi valutare la nivel global au înregistrat fluctuaţii mari de la decizia de luna trecută a autorităţilor din China de a devaloriza yuanul.
Lagarde a arătat că economia mondială se confruntă cu factori negativi generaţi de reechilibrarea economiei chineze, creşterea lentă din Japonia, scăderea preţurilor materiilor prime şi incertitudinile provocate de perspectiva majorării dobânzilor în Statele Unite.
Politicile trebuie adaptate fiecărei ţări, dar în mare parte trebuie să includă consolidarea protecţiei prin politici fiscale prudente, ţinerea sub control a creşterii excesive a creditării, folosirea cursului valutar, care să acţioneze ca absorbant al şocurilor, menţinerea rezervelor valutare la un nivel corespunzător şi întărirea reglementărilor, a spus şefa FMI.
“Autorităţile de reglementare trebuie să rămână permanent vigilente, în special atunci când este vorba despre produse noi, inovative, riscurile trebuie supravegheate”, a subliniat Lagarde.
Directorul general al FMI a mai spus că instituţii internaţionale precum Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, Banca Asiatică pentru Dezvoltare şi Banca Mondială ar trebui să lucreze împreună pentru a satisface necesarul ridicat de finanţare a proiectelor de infrastructură din regiune.
Lagarde a avertizat marţi, la sosirea la Jakarta, că creşterea economiei mondiale va fi probabil sub aşteptările iniţiale ale FMI în 2015, din cauza redresării lente a statelor dezvoltate şi a încetinirii care are loc în ţările emergente.