BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Isărescu: Îndeplinim cele 5 criterii de la Maastricht, dar nu putem adera la euro nici peste doi ani

    “În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Şi suntem iar într-o stare de paradox: deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim şi ideea de adoptare ca ancoră, ca punct de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm, pentru că abordarea e riscantă. Toate cele cinci criteria sunt îndeplinite, dar trebuie acum să le păstrăm”, a afirmat Isărescu la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a punctat că economia românească este în prezent stabilă, însă are probleme la nivel micro, amintind numărul mare de insolvenţe din ultimii ani.

    “Problemele micro sunt de fapt cam mari, mari de tot, din timp ce insolvenţa ajunge să-ţi creeze doar probleme şi devine o practică să închizi o firmă şi pe urmă să deschizi în altă parte alta şi să n-ai niciun fel de problemă. Păi când intrau cei care scontau la Banca Naţională în 1880-1890, treceau printr-o cameră şi li se punea ştampilă că n-au falimentat firme, ca şi-au plătit datoriile la timp, că sunt înregistraţi la Registrul Comerţului şi respectă toate regulile comerciale şi că sunt onorabili, nu intrau altfel la scont”, a atras atenţia guvernatorul.

    Şeful BNR spune că, în prezent, cu toate că există zeci de indicatori financiari, de prudenţialitate, există firme care nu-şi plătesc datoriile la stat, existând întârzieri generale ale plăţilor.

    “Asta cred că va schimba şi comportamentul Ministerului de Finanţe, că şi el este jucător şi trebuie să respecte regulile, adică nu numai să aibă pretenţia să fie plătit la timp, ci să plătească şi el la timp”, a precizat Isărescu.

  • Isărescu vrea o lege privind aderarea la euro în 2019, pentru a contracara ciclurile electorale

    Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când”.

    “Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între Guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro“, a spus Isărescu.

    Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

    “Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze“, a spus guvernatorul BNR.

    Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.

    Isărescu a menţionat că existenţa unei date ţintă pentru intrarea în zona euro este binevenită, stabilirea ei la orizontul anului 2019 trebuind să fie însoţită de asigurarea unei pregătiri adecvate a economiei pentru momentul adoptării monedei unice.

    “Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

    Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

    Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

    Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

    La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

  • Isărescu: Suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata de politică monetară

    “Într-o asemenea situaţie nu putem să rămânem la infinit. Am venit şi cu dobânda foare jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să devedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş ştii nu v-aş spune-o. Dar că suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, da, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a explicat că BNR a lăsat în ultimii ani să se decupleze dobânzile în piaţă de rata de politică monetară pentru că România are particularităţi de piaţă de capital nu prea adâncă şi volume mari de intrări, “nu pentru Londra”, care puteau duce la mişcări de curs de 10-15%.

    “Ceea ce am făcut nu este nou, facem din 2006, ne-am mai certat cu băncile, ne-am spus şi cuvinte frumoase, dar am ţinut această variantă având în vedere particularităţile României, faptul că a avut o inflaţie ridicată, am fost rămaşi în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţelor de capital, pieţe înguste cu potenţial mare de variaţii de curs, cu mişcări relativ mici de capital pentru Londra, dar mari pentru noi”, a completat guvernatorul BNR.

    Ratele dobânzilor pe piaţa interbancară sunt mult sub rata de politică monetară, chiar după tăierea operată luni de BNR, de la 3,5% la 3,25% pe an. Dobânzile pe o zi se plasau miercuri pe piaţa interbancară la 0,7% – 1,2% pe an, cele la săptămână la 0,8% – 1,3% pe an, cele la trei luni la 1,58% – 2,08% pe an, iar pentru depozite la un an la 1,88% – 2,63%.

    BNR a redus luni încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

  • Isărescu vede posibilă o nouă reducere a dobânzii-cheie, în funcţie de intrările de capital

    “Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului”, a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis luni să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie.

    Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

    Isărescu a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

    “Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

    Oficialul BNR a arătat că nici decizia de reducere a dobânzii de la 3,5% la 3,25% nu a fost luată uşor, unul dintre principalelel motive fiind o potenţială reacţie, cum s-a mai văzut din partea băncilor, de a coborî în primul rând dobânzile la partea de economisire, adică dobânzile la depozite.

    “Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniţă şi să te pomeneşti cu fluxui de capital. Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligaţii. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înşel, cu vreo două milliarde de euro. Rezerva netă, că dacă vă uitaţi la cea brută e ca şi cum v-aţi înşela singuri (…) Nu ştiu de unde vin. Când intră în conturi nu scrie pe ei, ban rusesc, ban… dar au fost legate, probabil că sunt capitaluri migratoare care au plecat şi de acolo”, a punctat Isărescu.

    El a adăugat că intrările de capital au început în februarie – martie şi au fost consistente până spre luna iulie.

    “Să vedem ce o fi acum”, a conchis guvernatorul BNR.

  • Isărescu atrage atenţia că dobânzile scăzute ar putea cauza un nou boom în imobiliare

    “Şi acum se vorbeşte de aceleaşi lucruri (investiţiile speculative în imobiliare – n.r.) cu dobânzile astea scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Dacă omul care pune banul deoparte, vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. Acum vede că e penalizat, cu dobânzi real negative. Unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care-i dă sentimentul că îi va creşte valoarea. Dar creşte până într-un punct. Care este punctul în orice speculaţie? Povestea aceea veche cu hainele împăratului…până când unul strigă: «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepţia”, a explicat Isărescu.

    Oficialul BNR a reiterat că analizând structura investiţiilor străine din perioada 2005-2008 s-a dovedit că au fost foarte multe achiziţii de terenuri sau imobile realizate doar în scop speculativ, iar în acest context a pledat petru o analiză mai detaliată a structurii fluxurilor de capital către România.

    “Am spus-o şi atunci, că la Otopeni nu poate nimeni să spună dacă cineva vine să cumpere pământ în interes speculativ sau ca să stea acolo (…) Lucrurile se complică când încerci să obţii date mai sensibile. Ce ganduri aveţi cu investiţia, când faceţi investiţia propri-zisă, de unde luaţi banii?”, a completat guvernatorul BNR.

    În 2008, Isărescu declara că preţurile înalte la imobilele din nordul Capitalei nu se justifică, avertizând că este vorba despre o bulă speculativă.

    Analiştii internaţionali apreciază că unul dintre efectele nedorite ale politicii de relaxare monetară promovate de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a susţine economia zonei euro ameninţată de deflaţie, îl reprezintă speculaţiile cu active pe pieţele din Europa de Est.

    Potrivit unei analize MarketWatch realizată de Mathew Lynn, relaxarea monetară va avea un impact semnificativ asupra pieţelor şi economiei, aşa cum a avut tipărirea de bani în Statele Unite, Marea Britanie şi Japonia, dar mare parte din acesta se va produce în locuri neaşteptate, nu unde anticipează băncile centrale.

    În opinia autorului, Europa de Est este posibil să apară speculaţii cu active, lira sterlină se va aprecia, Statele Unite vor majora dobânzile mai rapid decât intenţionau, germanii vor învăţa să le placă tipărirea de bani, iar aurul se va afunda şi mai mult în piaţa bear. În schimb, contribuţia la ieşirea economiei europene din recesiune va fi sub aşteptări, anticipează Lynn.

    Economia globală este în curs de redresare, dar situaţia din zona euro continuă să fie precară. Economia olandeză s-a contractat din nou în primul trimestru, cea a Franţei a stagnat, în timp ce creşterea PIB-ului german nu mai este atât de solidă. Inflaţia, de 0,5%, este cu mult sub ţinta BCE de până la 2%, iar preţurile ar putea scădea în curând, în termeni absoluţi.

  • Ce va face România peste cinci ani

    Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.

    CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.

    Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.

     

  • Ponta: Am discutat de mai multe ori azi cu Isărescu pentru a găsi persoana pentru şefia ASF

    “Trebuie să facem cât mai rapid o numire la conducerea ASF şi am discutat de mai multe ori astăzi şi cu guvernatorul Mugur Isărescu, încercăm să găsim o persoană evident nepolitică, cu suficientă experienţă şi prestigiu în domeniu, care să asigure conducerea unei instituţii care a fost extrem de afectată în ultima vreme”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă este luat în discuţie şi numele lui Nicolae Dănilă pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF, Ponta a răspuns: “Mi-aş dori, dânsul este membru în board-ul Băncii Naţionale, trebuie să şi vrea oamenii pe care-i propunem”.

    El a adăugat că a discutat cu Isărescu câteva nume de oameni capabili să conducă ASF, însă nu a fost luată o decizie, deoarece acei oameni trebuie să şi accepte.

    “Am discutat împreună cu domnul Isărescu câteva nume pe care le-am considerat capabile să condusă ASF, însă până în acest moment nu am luat nicio decizie, pentru că trebuie să discutăm cu acei oameni, trebuie să şi accepte”, a adăugat Ponta.

    Întrebat dacă toţi membrii Consiliului ASF ar trebui să-şi dea demisia, Ponta a răspuns că doar cei vinovaţi ar trebui să demisioneze, iar ceilalţi ar trebui să meargă mai departe “cu dosarul Astra şi domnul Adamescu”.

    “Marea bombă acolo şi am înţeles că sute de milioane de euro fraudaţi sunt la Astra şi la domnul Adamescu. Şi acum probabil au interpretat că ce i se întâmplă lui Ruşanu are legătură cu asta. Important că acolo trebuie aplicată legea, dacă e adevărat tot ce am fost noi informaţi despre acele uriaşe fraude trebuie în mod sigur făcută curăţenie la sânge în domeniul asigurărilor”, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că aceste informaţii le are în mod oficial în urma întrunirii la care au luat parte reprezetanţi ai BNR, ai Guvernului şi ASF, în comitetul de stabilitate macroeconomică.

    Pe de altă parte, surse din PSD au relatat că premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu ar fi discutat despre nominalizarea lui Nicolae Dănilă la şefia ASF. Dănilă a fost preşedintele BCR în perioada 1999-2007, iar din 2009 este membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale.

  • Avem un guvern stabil. Ce e de făcut?

    Fiindcă mai sunt doar câteva luni până la europarlamentare, timp nu e prea mult, aşa că trei lovituri într-o singură săptămână din partea preşedintelui au fost tocmai bune: prevestirea că Renault va pleca din România dacă Guvernul nu finalizează Coridorul IV paneuropean de transport, chemarea populaţiei la proteste de stradă contra majorării accizei la combustibili şi atacul fără precedent la adresa BNR pentru că susţine măsura de reducere a ratelor la credite pentru debitorii cu venituri mici.

    La prima lovitură a răspuns cu o dezminţire Renault, obişnuită deja de mult cu zvonurile că mută producţia în Maroc. La a doua lovitură a răspuns, din nefericire, vicepremierul Liviu Dragnea, care a ameninţat direct cu contramanifestaţii useliste. La a treia lovitură a răspuns BNR, explicând că reducerea ratelor la credite a fost dezvoltată de ministrul bugetului, Liviu Voinea, şi că BNR colaborează curent cu Ministerul Finanţelor (aşa cum a colaborat, de altfel, fără proteste din partea preşedintelui, cu toate guvernele).

    Dacă primele două lovituri băsesciene pot fi taxate drept fumigene electorale curente, a treia vădeşte un populism mult mai subtil. Pe la începutul lui 2011, pe vremea când BNR colabora cu guvernul Boc, susţinătorii preşedintelui mai că nu-l somau, când cu laude, când cu ameninţări, pe guvernatorul Mugur Isărescu să se sacrifice pentru PDL, devenind premier într-un guvern “tehnocrat”, iar varianta cooptării lui Isărescu într-un guvern de dreapta a subzistat până de curând, deşi fără succes, în scenariile opoziţiei PDL şi non-PDL, graţie cotei constant înalte a guvernatorului în sondaje.

    Or, singura cale de a-i mai scădea lui Mugur Isărescu cota în sondaje rămâne stimularea acelei părţi din opinia publică dispusă să creadă în teoriile conspiraţiei despre oculta financiară mondială care sapă ţara, printre altele, cu concursul BNR. Aceiaşi susţinători prezidenţiali care nu făceau deloc economie de superlative când îl curtau pe Isărescu pentru funcţia de premier “tehnocrat” al PDL reproşează acum BNR totul, de la limbajul folosit în textele emise de instituţie, pe care surprinzător de brusc nu-l mai înţeleg, şi până la “funcţia consultativă” a BNR în raport cu Guvernul cu ocazia întocmirii diverselor proiecte de legi cu impact economic, pe care la fel de surprinzător de brusc nu o mai înţeleg.

  • Isărescu, despre limitarea plăţilor în numerar: Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii

    “Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Nu cunosc ţări în lume unde să nu se mai facă plăţi cash, deşi problema economiei gri şi a spălării banilor apare în multe state (…) Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reuşim să aducem un biet bătrân cu 2.000 de metri pătraţi să-l aducem la bancă, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaştere a clientului”, a spus Isărescu.

    El a arătat că, oricum, procedura de vânzare a terenului presupune o birocraţie ridicată, cu drumuri la primărie, la notar şi este în sine un efort, mai ales pentru deţinătorii de pământ în vârstă.

    “Nici nu ştiţi câte formalităţi sunt pentru cumpărarea unui teren, sau cei care au elaborat legea nu ştiu. Şi apoi ne minunăm că avem zone în paragină”, a completat Isărescu.

    În ceea ce priveşte comisioanele interbancare, guvernatorul BNR crede că acestea au fost exagerate, dar pe termen mediu – lung se vor alinia practicilor europene.

    “Câteodată trebuie să forţezi. Nu ştiu dacă, în momentul actual, a forţa prea mult nu va avea afecete inverse. Colegii de la BNR au trimis observaţii la Ministerul Finanţelor”, a mai spus Isărescu.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare privind plăţile prin card la comercianţi a fost publicat în premieră de agenţia MEDIAFAX.

    Premierul Victor Viorl Ponta a declarat miercuri că Guvernul a renunţat la aprobarea acetor prevederi prin ordonanţă de urgenţă, iar actul normativ va fi implementat prin lege votată de Parlament. Limitarea comisioanelor bancare a fost o iniţiativă a PNL, susţinută de ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu.

    Ponta a afirmat marţi că tranzacţiile în numerar vor fi limitate concomitent cu reducerea comisioanelor bancare, dar nu prin ordonanţă, ci prin lege, iar băncile, care “au câştigat destul”, trebuie să fie de acord cu această măsură, mai ales că vor câştiga prin creşterea numărului de tranzacţii.

    Aprobarea celor două măsuri prin proiect de lege presupune că acestea vor fi aplicate doar după ce actul este adoptat şi de către Parlament, nu doar de Guvern, şi promulgat de preşedinte, nu imediat cum s-ar fi întâmplat dacă erau promovate prin ordonanţă de urgenţă. În Parlament, proiectul poate fi însă şi modificat faţă de forma aprobată de Guvern, înainte să fie aplicat.

    Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prezentât de MEDIAFAX în 24 ianuarie, care relevă că Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case şi maşini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacţiei.

    Această prevedere este valabilă atât pentru firme, cât şi pentru populaţie şi cuprinde toate tipurile de imobil, precum şi orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.

    De asemenea, Guvernul introduce noi plafoane privind plăţile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum şi plăţile în numerar pe care poate să le facă populaţia către firme.

    Astfel, plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi va fi introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

    În prezent, plafoanele zilnice pentru plăţile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către acelaşi furnizor şi de 10.000 de lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry, nivel care va fi păstrat.

    În acelaşi proiect sunt limitate şi comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cardurile de credit.

    Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.