Informaţia a fost făcută publică, luni, de Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi. “În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010. După ce se aprobă, documentul de descărcare se prezintă PE în sesiune plenară după care se aprobă. Documentul prevede o serie întreagă de recomandări, care de fapt au caracter imperativ. (…) Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România. Se reaminteşte că şase state membre – Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi”, a spus Ispir.
Tag: imprumuturi
-
Turcia se împrumută mai scump în dolari, semn rău pentru România şi alte state din regiune
“Prima ridicată subiniază că emisiunile din Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa nu sunt uşoare, iar investitorii cer în mod clar prime mai mari”, a afirmat într-o notă de cercetare economistul UniCredit Erik Nielsen, citat de Bloomberg. Unele ţări vor fi nevoite să-şi “revizuiască aşteptările în privinţa randamentelor”, a spus el.
-
UniCredit: România va lua anul viitor bani de la FMI şi ar putea cere suplimentarea fondurilor
Analiştii grupului bancar italian au înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 2,5% la 1,4% pentru anul următor şi de la 3,1% la 2,5% pentru 2013. “Ne aşteptăm ca Serbia şi România să continue cu programele preventive anul viitor, România urmând să tragă fonduri şi posibil să ceară o suplimentare a programului financiar”, se arată într-un raport financiar al UniCredit.
-
Băncile au împrumutat de la BCE o sumă uriaşă, de aproape 500 miliarde de euro, pe trei ani
De asemenea, banii ar putea fi folosiţi pentru achiziţia de obligaţiuni italiene şi spaniole. În total, 523 de bănci au împrumutat fonduri de la Banca Centrală Europeană (BCE), iar cererea finală a depăşit cu mult aşteptările de 310 miliarde de euro ale analiştilor consultaţi de Reuters.
-
Ce pierderi are bugetul din ratele plătite la împrumuturi pentru proiecte europene
Dobânzile la plăţile făcute în ultimele trei luni prin acest fond se ridică la opt milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Acestea sunt calculate doar pentru proiectele care implică un proces de achiziţie publică, întrucât blocarea transmiterii facturilor a fost decisă pentru aceste proiecte care reprezintă însă 80% din total. Astfel, în luna iulie, prima după suspendarea transmiterii facturilor la Bruxelles, statul a fost nevoit să suplinească lipsa rambursărilor de la UE cu ajutorul unor fonduri de 40 de milioane de euro.
-
Băsescu: Deficitul să fie mai mic de 3%. Guvernul să găsească soluţii de diminuare a împrumuturilor
Preşedintele a spus că la întâlnirea de la Cotroceni cu Guvernul şi cu BNR s-a decis că este necesară revizuirea ţintei de deficit, cu un nivel care să fie mult mai mic de 3%. El a precizat că Executivul va trebui să găsească soluţii în acest sens. “Am ajuns toţi la concluzia că trebuie revizuită ţinta de dficit. Datorită costurilor de finanţare, este bine să abordăm Bugetul pe 2012 cu un deficit mult mai mic, de 3 procente calculate pe ESA. Cât va fi acest mult mai mic trebuie să analizeze Guvernul, să găsească soluţii de diminuare a nevoii de împrumut de pe piaţa internă şi piaţa externă, datorită evoluţiilor nesatisfăcătoare ale nivelurilor de dobânzi, nu numai pentru România, ci pentru toate statele UE”, a spus preşedintele.
-
Băsescu: Prin dobânzile “inacceptabile” care i se cer, România plăteşte recapitalizarea băncilor străine
Aceasta înseamnă că, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească recapitalizarea băncilor din zona euro, “lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la Consiliul European”, a spus şeful statului, referindu-se la participarea sa la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, de duminică.
“Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a subliniat Băsescu.
“Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a precizat preşedintele.
El i-a îndemnat pe liderii zonei euro să ia mai repede o decizie privind rezolvarea problemei datoriilor suverane, pentru că, “din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere, iar aceasta aici nu este doar responsabilitatea Greciei”.
“Liderii din zona euro, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a adăugat Traian Băsescu.
-
Autorităţile: De la o lună la alta a crescut costul împrumuturilor statului. Investitorii cer dobânzi prea mari
“Prognozele de creştere economică din UE sunt toate revizuite în scădere. Creşterea economică la nivelul UE pentru acest an a fost revizuită de la 1,8 la 1,7 şi de la 2,1 la 1,4 pentru 2012. Deci, se pare că renii lui Moş Crăciun nu aduc în sanie veşti foarte bune pentru întreagă Europă. Această revizuire nu este o veste bună nici pentru România, care va fi obligată să îşi revizuiască prognoza de creştere economică”, a precizat premierul.
În primăvară, Guvernul convenise cu Comisia Europeană o prognoză de 3,5-4%, pentru 2012, în baza căreia a fost conceput bugetul de stat, însă în această lună prognoza va fi revizuită. “Asta trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi din perspectiva altor indicatori macroeconomici: deficit bugetar, finanţare, pentru că lumea se schimbă într-o manieră radicală. Banii nu mai sunt uşor de găsit pe piaţă pentru a putea să îţi finanţezi deficitele, deficitele se vor finanţa la costuri tot mai scumpe şi orice procent de deficit înseamnă un ban în plus cheltuit din buzunarele românilor, la costuri mult mai mari decât până acum”, a comentat Boc.
De aceea, România va trebui în 2012 “să rămână extrem de prudentă, să îşi facă un buget echilibrat, să împrumute cât mai puţin şi să investească toţi banii pe care îi are cu putinţă în locuri de muncă, în dezvoltare, în infrastructură, pentru că ele vor genera, pe termen mediu şi lung, creştere economică”, a mai spus premierul.
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat vineri agenţiei Reuters că investitorii în titlurile emise de statul român cer dobânzi prea mari raportat la situaţia ameliorată a fundamentelor economice şi la faptul că inflaţia a scăzut puternic. “Încercăm să consolidăm nivelul dobânzii la anumite niveluri. Interesul nostru este să ne împrumutăm, dar nu la orice cost”, a spus Drăgoi.
Ministerul Finanţelor a respins de mai multe ori în ultimele luni ofertele băncilor la licitaţiile de titluri de stat, astfel încât din august până acum a împrumutat numai 7,1 miliarde de lei, faţă de un plan iniţial de aproape 13 miliarde. Randamentul mediu pentru titlurile pe trei ani a crescut de la 7,09% la începutul lunii iulie la 7,49% la 20 octombrie.
“Eu înţeleg că băncile cer costuri mai mari din cauza contextului internaţional, dar pe de altă parte trebuie să ne uităm şi la fundamentele economice şi la inflaţia în scădere”, a afirmat Drăgoi.
De la începutul anului până acum, Finanţele s-au împrumutat cu puţin peste 42 de miliarde de lei, prin titluri şi obligaţiuni de stat pe piaţa internă. Cât priveşte piaţa externă, după ce a atras în iunie 1,5 miliarde de euro prin emisiunea de obligaţiuni, România va lansa o nouă emisiune de obligaţiuni, foarte probabil în dolari, la jumătatea lui noiembrie.
-
SUA vor avea in luna august cheltuieli de 307 mld. dolari
Cheltuielile nu includ maturitati de aproape 500 de miliarde de
dolari la obligatiuni. Trezoreria va trebui, probabil, sa reduca
valoarea licitatiilor de vanzare de noi titluri, intrucat, daca
plafonul de indatorare nu va fi majorat, statul nu va mai putea
imprumuta decat in limita valorii datoriei care ajunge la
scadenta.Trezoreria SUA a atins limita maxima de indatorare, de 14.300 de
miliarde de dolari, la 16 mai, cand au fost activate “masuri
extraordinare” care permit statului sa imprumute inca 232 miliarde
de dolari. Autoritatile americane estimeaza ca pana marti va fi
epuizat si acest plafon suplimentar. Pentru intreaga luna august,
cheltuielile statului se ridica la 363 miliarde de dolari, iar
veniturile ajung la 203 miliarde de dolari, potrivit unui studiu al
Centrului de Politici Echidistante din Washington. -
Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011
Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
joi.Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
2009-2010.In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
mai buna a bancilor respective.Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
Romania si Bulgaria.
In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
redusa).Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
depreciaza in continuare.CE SE INTAMPLA IN ROMANIA
Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
retrageri de depozite, apreciaza Fitch.La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
(20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
“Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
majoritatea tarilor vecine comparabile.Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
– 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.