BusinessMagazin

Tag: Gfk

  • Mai multe smartphone-uri, mai puţine electrocasnice

    Rezultatele pieţelor monitorizate de compania de cercetare GfK prin indicele TEMAX România au fost mixte, astfel că în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut vânzările au fost mai bune pentru sectoarele telecom, imprimante şi multifuncţionale şi electronice, în timp ce piaţa de IT a fost relativ stabilă, iar sectorul foto a înregistrat o scădere rapidă faţă de ratele de creştere din prima parte a anului.

    În trimestrul al treilea, vânzările de telefoane mobile şi smartphone-uri au totalizat 53 milioane de euro, respectiv peste 15% din totalul pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată. Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro, înregistrând o creştere de 5,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Sectorul electronicelor a înregistrat un trimestru bun din punct de vedere al vânzărilor, care au crescut cu 3,5%, la 60 milioane de euro, din care 50 milioane de euro au venit doar din vânzările de televizoare plate. Piaţa de IT a rămas pe un trend descrescător faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând o valoare de 96 milioane de euro, cu 1,1% mai mică. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au scăzut cu 2%, menţinând valoarea totală a pieţei la 12 milioane de euro, la fel ca în trimestrul al doilea din acest an.

    Categoria electrocasnicelor mici a avut în 2012 un al treilea trimestru dificil, cu vânzări totale în scădere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 25 milioane de euro. Vânzările au fost afectate negativ de performanţa multor grupe de produse, mai ales a acelora cu scădere de două cifre, cum ar fi aparatele pentru prepararea alimentelor, storcătoarele de fructe şi legume şi uscătoarele de păr. în cazul aparatelor pentru prepararea alimentelor, toate segmentele au contribuit la declinul sectorului.

    Sectorul electrocasnicelor mari a scăzut cel mai mult, cu 9,9% în valoare, înregistrând 84 milioane de euro. Chiar dacă septembrie 2012 a scăzut doar uşor faţă de anul trecut, vânzările slabe din iulie şi august de pe majoritatea pieţelor de electrocasnice mari au influenţat foarte mult performanţa acestui trimestru.

    GfK Temax este un indice utilizat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza pieţele bunurilor de folosinţă îndelungată. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfăşurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 390.000 de puncte de vânzare la nivel mondial.

  • Cât de tare îngraşă berea?

    Asociată peste tot în lume cu bucuria de a petrece momente plăcute în compania prietenilor şi a familiei, berea se dovedeşte a fi încă o dată nelipsită din viaţa de zi cu zi a românilor.
    Un studiu efectuat la solicitarea Asociaţiei Berarii României de către compania de cercetare de piaţă GfK România a evidenţiat faptul că aproximativ unul din trei adulţi români (35%) care au consumat bere în ultima lună se relaxează după o zi de muncă pe o terasă, alături de prieteni, un procent covârşitor din aceştia – 82% -, alegând să consume bere cu această ocazie.
    Totodată, aproximativ doi din trei adulţi români (77%) care au consumat bere în ultima lună obişnuiesc să se recreeze la finalul unei zile de muncă acasă, împreună cu familia. Dintre aceştia, mai mult de jumătate – 54% -, aleg să consume bere cu această ocazie.

    Natura îşi are şi ea rolul ei în programul de relaxare al românilor după o zi de muncă, 26% din adulţii români care au consumat bere în ultima lună optând pentru plimbările în parc după orele petrecute la birou. În plus, vizitele la ştrand sau piscină sunt şi ele o opţiune, 9% alegând această variantă. Nici în aceste două cazuri berea nu putea să lipsească, 10% din cei care preferă plimbările prin parc consumă bere cu această ocazie, iar mai mult de jumătate din cei care merg la ştrand sau piscină – 58% -, se răcoresc cu bere pe şezlong. (Datele se referă la persoane cu vârsta peste 18 ani care au consumat bere în ultima luna)

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.024 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost mai – iunie 2012. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel naţional pentru populaţia României cu vârsta peste 18 ani.
    Cu o istorie ce se pierde în negura vremurilor, berea este una dintre cele mai vechi şi mai populare băuturi produsă din ingrediente naturale şi care datorită gustului plăcut şi efectului său răcoritor face parte din dieta zilnică a multor români.

    Ţinând cont de toate varietăţile de bere (de la blondă la brună) berea cu alcool are în jur de 43 kcal la 100 ml, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kcal la 100 ml.
    Fiind o sursă naturală de antioxidanţi, siliciu şi fibre, berea consumată în cantităţi moderate poate ajuta la prevenţia osteoporezei şi poate împiedica formarea pietrelor la rinichi. De asemenea, unele studii arată că un consum ponderat de bere, în asociere cu un stil de viaţă echilbrat, poate creşte nivelul colesterolului bun (HDL), poate asigura o protecţie suplimentară împotriva bolilor cardiovasculare şi rehidrata organismul după efort fizic, conform studiului “Efectele consumului moderat de bere” – compendiu al literaturii ştiinţifice, ediţia 2010

    Asociaţia Berarii României a fost înfiinţată în anul 2004 şi reuneşte cinci dintre cele mai mari companii care activează pe piaţa din România: Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries. Împreună, cele cinci companii producătoare furnizează peste 90% din cantitatea de bere consumată în România. Acestora li s-au alăturat, din 2011, cei mai importanţi producători la nivel naţional de hamei şi malţ, materiile prime necesare pentru fabricarea berii: Asociaţia Producătorilor de Hamei şi Soufflet Malt Romania, iar începând din acest an în rândul membrilor se numără şi microberăria Clinica de Bere, cu sediul în Timişoara

  • Ce-şi mai cumpără românii: aparate foto, televizoare, tablete şi smartphone-uri

    Sectorul electronicelor şi cel de telecom au crescut uşor, în timp ce piaţa de IT şi cea de imprimante şi multifuncţionale au fost în scădere. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat pe piaţa electrocasnicelor mici şi pe cea a electrocasnicelor mari, cea din urmă înregistrând o rată de scădere de două cifre. Cumulat, valoarea înregistrată de toate sectoarele monitorizate de GfK a fost cu 2,5% sub cea din al doilea trimestru al lui 2011.

    Foto: Vânzările sezonului de vară

    Vânzările de vară au fost foarte bune pentru produsele foto, situaţie reflectată într-o creştere de 19% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la valoarea de 12 milioane de euro.
    Cu o rată de creştere de două cifre, camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment în acest moment. Valoarea generată de aceste dispozitive în ultimele trei luni a fost de aproximativ 5 milioane de euro. În special modele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Produsele hibrid – camerele mirror less – şi-au dublat vânzările în valoare faţă de anul trecut, însă volumele sunt încă foarte mici. Atunci când vine vorba de camere cu specificaţii mai bune, alegerea consumatorilor se îndreaptă către D-SLR-uri şi compacte high-end.

    Rata de creştere pentru segmentul compactelor a fost una moderată. Vestea cea bună este că, odată cu lansarea de noi modele, eroziunea de preţ nu a mai fost vizibilă.

    Imprimante şi multifuncţionale: Multifuncţionalele laser rămân pe poziţii

    Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2012, înregistrând o uşoară scădere de 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Această performanţă a fost asigurată de creşterea pieţei de multifuncţionale laser cu precădere în segmentul de consumatori casnici. Piaţa de inkjet pierde tot mai mult teren în faţa echipamentelor ce încorporează technologia laser, însă ponderea sa este încă mare în totalul pieţei echipamentelor de birou.

    Pentru a depăşi stagnarea stabilită în apropierea valorii de 7 milioane de euro pe trimestru, sunt necesare instrumente de impulsionare a consumului în ambele segmente de piaţă, atât în cel casnic cât şi în cel business-to-business.

    Electronice: Televizoarele salvează piaţa

    În cel de-al doilea trimestru din 2012, vânzările de electronice au crescut cu aproximativ 3%, ajungând la 58 milioane de euro. Creşteri semnificative ale vânzărilor s-au înregistrat pentru principalul declanşator al creşterii pe piaţa de electronice – televizoarele cu ecran plat. Ratele de creştere de două cifre întregistrate pe aceasta piaţă au fost susţinute de promoţii, corelate în special cu evenimente specifice, precum Campionatul European de Fotbal.

    Piaţa de televizoare a reuşit să genereze valoare adăugată şi prin trecerea de la LCD la LED. Mai mult de jumătate din totalul vânzărilor din acest an au fost făcute cu modele LED.

  • Consumul în 2011: mai puţin şi mai scump

    de Ioana Mihai

    Segmentul produselor alimentare a crescut cu 12% în valoare, influenţat în special de creşterea preţurilor. Se observă un trend ascendent şi în cazul produselor de îngrijire personală şi al produselor de intreţinere a locuinţei, cu o creştere de 7%, respectiv 6% faţă de anul precedent.

    Contrar tendinţei generale, cheltuielile pentru băuturi (sucuri, cafea, bere, apă) au fost mai mici cu 2% faţă de anul precedent. Chiar dacă gospodăriile achiziţionează aceste produse cu o frecvenţă mai mare (în special apa minerală), valoarea medie pe act de cumpărare este mai mică cu aproximativ 6%.

    “Dacă în 2010 consumatorii ocazionali renunţau să mai cumpere anumite produse, anul 2011 a adus puţină relaxare care s-a reflectat în creşterea numărului de cumpărători pentru majoritatea categoriilor de bunuri de larg consum”, declară Raluca Răschip, consumer goods director GfK România.

    Dintre alimente, băuturile răcoritoare carbogazoase se numără printre categoriile cu cele mai mari scăderi în volum (-9%), urmate de ciocolata tablete (-8%) şi cafeaua măcinată (-6%). Iaurtul îşi menţine în continuare o rată de creştere ridicată (4-6%), însă doar produsele pentru îngrijirea locuinţei ne mai “răsfaţă” cu creşteri de două cifre (10% pentru produse universale pentru curăţenie, 13% pentru produse pentru spălat geamuri).

    În ceea ce priveşte mărcile private, ele urmează un trend ascendent, acoperind 9% din piaţă în valoare în 2011, faţă de 7% în 2010. 95% din gospodăriile din România au cumpărat cel puţin o dată o marcă privată anul trecut. Aceasta arată potenţialul mare de dezvoltare, cu atât mai mult cu cât ponderea acestora în totalul cheltuielilor de bunuri de larg consum este mai mică decât în Europa de Est (aproximativ 20%).
    Categoriile cu cea mai mare pondere a mărcilor private rămân în continuare uleiul pentru gătit şi produsele din hârtie: prosoape de bucătărie, serveţele, batiste.
    Un fenomen interesant îl constituie prezenţa mărcilor private în comerţul tradiţional – peste 60% din gospodăriile care şi-au făcut cumpărăturile în acest tip de format în 2011 au cumpărat cel puţin o dată şi un produs marcă privată.

    La nivelul întregii ţări, comerţul modern câştigă teren în dauna celui tradiţional, fiind responsabil pentru 48% din cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum (faţă de 45% în 2010). Cele mai dinamice tipuri de magazine în 2011 sunt hipermarketurile şi supermarketurile care au înregistrat creşteri de 16%, respectiv 14% în valoare, în special datorită atragerii unui număr mai mare de cumpărători.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

  • Peste jumătate dintre români au probleme cu banii. Câţi mai economisesc şi la ce se aşteaptă în viitor

    “După o vară în care încrederea românilor dădea semne de revenire, primele luni de toamnă au adus scăderea indicelui de încredere a populaţiei măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat de GfK. Nivelul acestui indice în luna octombrie este în linie totuşi cu media ultimului an. Dacă în octombrie 2010 aproape trei sferturi dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor este mai rea decât cu 12 luni în urmă, în octombrie anul acesta sunt vizibile îmbunătăţirile – numai 6 din 10 dintre cei chestionaţi manifestă acelaşi sentiment negativ”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă. Mai mult de jumătate dintre români (56%) spun că reuşesc cu greu să îşi acopere cheltuielile obişnuite, în vreme ce aproape un sfert spun că sunt datori (24%). Situaţia la acest capitol arată aproape identic cu luna octombrie 2010, iar variaţiile lunare din ultimul an sunt nesemnificative, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele online trebuie sa investeasca in castigarea increderii potentialilor clienti

    “Comertul online se bazeaza pe incredere. Un studiu GfK arata
    ca, in proportie de 83%, cei intervievati si-au exprimat reticenta
    fata de achizitiile online prin incertitudinile legate de
    securitatea site-ului, a procesului de cumparare si datelor
    personale, la care se adauga posibilele fraude”, a declarat
    directorul Business Development al GeCAD ePayment, Cristian
    Herghelegiu, la un eveniment de specialitate organizat de BUSINESS
    Magazin.

    El a adaugat ca proprietarii de magazine online trebuie sa
    investeasca in cresterea securitatii site-urilor, prin
    achizitionarea de sisteme antifrauda de prevenire a fraudelor si
    introducerea de standarde de securitate, unul dintre acestea fiind
    3D Secure.

    Herghelegiu a amintit ca procentul tentativelor de frauda
    inregistrate in 2010 in magazinele online care folosesc solutia
    ePayment a fost de 0,24%, in scadere cu 50% fata de 2009, sistemul
    antifrauda protejand magazinele online si clientii acestora de
    pierderi de aproape 900.000 euro.


    Cititi mai multe     pe www. mediafax.ro

  • Magazinele online trebuie sa investeasca in castigarea increderii potentialilor clienti

    “Comertul online se bazeaza pe incredere. Un studiu GfK arata
    ca, in proportie de 83%, cei intervievati si-au exprimat reticenta
    fata de achizitiile online prin incertitudinile legate de
    securitatea site-ului, a procesului de cumparare si datelor
    personale, la care se adauga posibilele fraude”, a declarat
    directorul Business Development al GeCAD ePayment, Cristian
    Herghelegiu, la un eveniment de specialitate organizat de BUSINESS
    Magazin.

    El a adaugat ca proprietarii de magazine online trebuie sa
    investeasca in cresterea securitatii site-urilor, prin
    achizitionarea de sisteme antifrauda de prevenire a fraudelor si
    introducerea de standarde de securitate, unul dintre acestea fiind
    3D Secure.

    Herghelegiu a amintit ca procentul tentativelor de frauda
    inregistrate in 2010 in magazinele online care folosesc solutia
    ePayment a fost de 0,24%, in scadere cu 50% fata de 2009, sistemul
    antifrauda protejand magazinele online si clientii acestora de
    pierderi de aproape 900.000 euro.


    Cititi mai multe     pe www. mediafax.ro

  • Cum se dezgheata piata electrocasnicelor

    Adrian si Magda Ionescu si-au cumparat anul trecut un apartament
    cu doua camere in cartierul Nicolae Grigorescu din Capitala.
    Proaspat casatoriti, cei doi tineri si-au mobilat casa de la zero.
    In materie de electrocasnice insa au cumparat doar strictul
    necesar: un aragaz, o masina de spalat, un frigider, un televizor
    LCD si cateva electrocasnice mici. “Am luat doar ce era necesar
    pentru ca nu am avut bani. Mai mult de jumatate din salariu am dat
    doar pe frigider”, marturiseste Ionescu, precizand ca va inlocui
    electrocasnicele pe care le-a cumparat doar atunci cand se vor
    defecta.

    In 2009 si 2010 criza s-a resimtit in comportamentul
    consumatorilor prin faptul ca au cumparat electrocasnice doar din
    necesitate, de multe ori pentru a inlocui bunuri care se defectau.
    “Romanii au fost extrem de sensibili si la costuri, preferand
    promotiile si reducerile. In plus, sesizam o scadere a vanzarilor
    produselor independente, care sunt inlocuite de produsele
    incorporate”, spune Adrian Olteanu, directorul general al lantului
    de electro-retail Flanco.

    In toate tarile unde puterea de cumparare este mare, acolo unde
    venitul este de doua sau trei ori mai mare fata de pretul unui
    aparat electrocasnic lucrurile stau diferit. In Romania insa, un
    frigider costa cat salariul mediu pe economie. “E o investitie
    foarte mare sa-ti aloci un salariu din cele 12 pentru un produs
    electrocasnic. Este o decizie importanta pe care oamenii o
    cantaresc pe toate partile”, afirma Monica Iavorschi, director
    general al Arctic. In plus, romanul din clasa de mijloc are un
    buget pe care si-l aloca acum cu precadere pentru a-si plati
    facturile si a-si cumpara mancare.

    Pentru prima data in ultimii doi ani insa, piata bunurilor de
    folosinta indelungata a cunoscut o crestere fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. In primul trimestru din 2011 piata a
    atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea
    inregistrata in T1 2010, potrivit unui raport al companiei de
    cercetare de piata GfK. “Cresterea pietei in primul trimestru fata
    de 2010 poate fi considerata un semnal al revenirii consumului,
    insa ramanem rezervati in ceea ce priveste o crestere semnificativa
    de la un trimestru la altul”, spune directorul Flanco, precizand ca
    trebuie tinut cont de faptul ca aceasta crestere nu a venit in mod
    egal de la toti jucatorii de pe piata. Flanco a atins in luna
    aprilie a acestui an o cota de piata de 10%, iar pana la finalul
    anului Olteanu estimeaza ca va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai
    mare cota de piata a companiei din ultimii patru ani, in ciuda
    faptului ca suprafata de vanzare este acum cu 35% mai mica decat in
    anul 2008 si cu un sfert mai redusa fata de 2009. “La inceputul
    anului 2011, suprafata de vanzare a Flanco era de circa 34.000 mp,
    iar pana la sfarsitul anului 2011 ne-am propus sa ajungem la 38.000
    mp, in urma extinderii retelei de magazine”, completeaza
    Olteanu.

    In ce priveste piata de electrocasnice mari, primul trimestru a
    fost stabil, atingand aceeasi valoare ca anul trecut – 59 milioane
    de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceste
    rezultate a fost cresterea TVA de anul trecut. Potrivit oficialilor
    GfK, masinile de spalat au fost produsele care au performat cel mai
    bine in acest trimestru, dominand cu ratele lor de crestere
    sectorul electrocasnicelor mari. Masinile de gatit au fost
    produsele cu cele mai slabe rezultate, inregistrand totodata si cea
    mai mare scadere in cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a
    preferintelor consumatorului catre produse mai noi si mai
    atractive, cum ar fi aparatele de gatit incorporabile. “Daca ne
    raportam la electrocasnicele mari, cele mai importante cresteri au
    fost inregistrate de masini de spalat si de aparate frigorifice,
    care au fost cumparate pentru a le inlocui pe cele care nu mai
    functionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu functii avansate”,
    explica Olteanu.

  • Doar 5% dintre romani au in plan sa cumpere o masina in urmatoarele sase luni

    In medie, intentia de cumparare a unui automobil pentru
    urmatoarele sase luni a fost de 5% la nivelul populatiei in 2010.
    Prin comparatie, in anul precedent 6% dintre romani declarau ca au
    in plan sa cumpere o masina, in timp ce in 2008 aproape 10% bugetau
    o astfel de cheltuiala.

    Anul trecut, cele mai importante criterii de alegere
    a unui automobil au fost consumul redus de combustibili, important
    pentru 63% dintre cei care aveau in plan sa faca o achizitie, marca
    si pretul (44%), caracteristicile si performanta motorului (40%) si
    confortul (36%), conform datelor Gfk. Din a doua jumatate a lui
    2009, s-a remarcat o crestere a importantei consumului de
    combustibil care a devansat pretul in ordinea prioritatilor
    consumatorilor. Iar 60% dintre pitentialii cumparatori s-au
    orientat anul trecut mai degraba catre masini second
    hand.

    Peste trei sferturi dintre cei care au declarat in
    2010 ca au in plan sa cumpere o masina intentionau sa o plateasca
    cu bani lichizi din resurse proprii, pondere mai mare decat in
    perioada 2008-2009.

    In Romania, 38% dintre locuitori detin o masina
    personala, din care 19% au asigurare CASCO. Pentru alegera
    asiguratorului, 74% dintre posesorii de masini au cumparat o
    asigurare RCA in functie de pret, in timp ce asigurarile CASCO au
    fost alese din ratiuni de pret de 45% dintre
    utilizatori.

    Dintre posesorii de masini noi, 38% au in prezent
    CASCO, 22% au avut dar nu au mai prelungit polita, iar 40% nu au
    avut si nici nu au in prezent o astfel de asigurare, situatie in
    care se regasesc 85% dintre posesorii de masini cumparate la mana a
    doua.

  • GfK: Romanii, cei mai afectati de criza dintre europeni

    Produsul intern brut a scazut in Grecia cu 4,2%, iar in Romania
    cu 1,9%. In consecinta, asteptarile economice ale consumatorilor au
    fost tot negative: romanii au fost in coada clasamentului in
    Europa, urmati de greci. Guvernele din ambele tari se afla sub o
    mare presiune internationala pentru a-si reduce deficitele
    bugetare, deoarece ei au primit ajutor financiar din partea
    Fondului Monetar International, Banca Centrala Europeana si UE.


    Rezultatul este reprezentat de reducerile drastice in domeniul
    serviciilor sociale si cresterile de taxe si impozite. In
    conformitate cu aceasta, asteptarile consumatorilor din ambele tari
    privind veniturile au fost negative in anul 2010. Dispozitia de a
    cumpara, de asemenea, a fost afectata de temerile consumatorilor
    privind viitorul. Romania si Grecia, impreuna cu Portugalia, s-au
    clasat pe ultimele pozitii intr-un studiu comparativ la nivel
    european pentru 2010, GfK Euro climate.


    “Desi s-a scris si s-a vorbit destul de mult inainte de criza ca
    Romania nu va avea de suferit, iata ca suntem, impreuna cu Grecia,
    cei mai afectati. Si 2011 se anunta un an foarte dificil, cu
    venituri reduse pentru populatie si un nivel al pesimismului
    deasupra mediei europene”, declara Andi Dumitrescu, director
    general GfK Romania.

    Germania a dat dovada de o mobilizare impresionanta pentru
    revenirea din criza financiara si economica. Potrivit calculelor
    GfK, punctele de vanzare cu amanuntul a produselor alimentare si
    farmaciile din Germania au inregistrat o crestere a vanzarilor
    pentru anul trecut. Cu o crestere de 1,2%, aceasta a realizat un
    volum de vanzari de 154 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta un
    nou record. Segmentul de produse nealimentare a inregistrat, de
    asemenea, o imbunatatire vizibila in vanzari.

    Optimismul germanilor privind consumul a crescut si mai mult la
    inceputul anului 2011. Tendinta de a cumpara a urcat in ianuarie la
    cel mai inalt nivel din decembrie 2006 si pana acum, in ciuda
    asteptarilor privind recenta crestere a preturilor. In plus,
    perspectivele pozitive pe piata fortei de munca imbunatatesc si mai
    mult increderea consumatorilor.

    In comparatie cu Germania, platile mai mari pentru asigurarile
    sociale si orele de lucru mai putin numeroase, ca urmare a
    saptamanii de lucru de 35 de ore impuse legal, isi pun amprenta
    asupra competitivitatii economiei in Franta.

    Consumatorii francezi se tem in prezent de o reducere majora a
    nivelului lor de trai. Acest lucru se reflecta in indicele
    asteptarilor privind nivelul mediu al venitului in 2010 si
    predispozitia pentru a cumpara a poporului francez, ambele
    scazute.

    In Marea Britanie, sfarsitul lungului boom imobiliar si masurile
    guvernului vizand consolidarea bugetului au avut un impact
    semnificativ. Anul trecut, tendinta de a cumpara a atins o valoare
    scazuta si valoarea medie a indicelui asteptarilor privind venitul
    a fost, de asemenea, negativa. Sectorul public este cel mai mare
    angajator in Marea Britanie. Prin urmare, masurile de austeritate
    ale Guvernului au un efect important aici. In plus, inghetarea
    salariilor si o rata ridicata a inflatiei in comparatie cu Germania
    au redus nivelul de trai al poporului britanic.

    Consumatorii italieni au, de asemenea, o viziune pesimista
    asupra perspectivelor economice in tara lor, anul trecut. Cresterea
    economica era deja foarte scazuta inainte de criza financiara,
    datoria nationala fiind masiva si somajul atingand anul trecut cel
    mai inalt punct din anul 2001 si pana acum. Clasa de mijloc a tarii
    se micsoreaza, iar italienii reactioneaza consumand cu prudenta,
    ceea ce arata un nivel ridicat de sensibilitate la preturi.

    Spania este puternic afectata de criza sa imobiliara. Rata
    somajului este mai mult decat dubla din 2007 pana in 2010, din
    cauza ponderii enorme a sectorului imobiliar in economia tarii.
    Valoarea medie a indicelui privind asteptarile economice ale
    consumatorilor spanioli in 2010 a fost negativa si perspectivele
    legate de veniturile personale au fost evaluate chiar si mai
    sumbru.

    Produsul intern brut in Polonia a crescut cu 3,5% in 2010 si a
    fost, prin urmare, aproape la fel de mare ca rata de crestere a
    Germaniei. Cu toate acestea, cresterea economica pozitiva
    inregistrata anul trecut a fost resimtita de consumatorii polonezi
    intr-o masura limitata.

    GfK Euro Climate este un studiu realizat lunar in toate cele 27
    de tari ale Uniunii Europene pe un esantion total de 39.900 de
    persoane si urmareste perspectivele populatiei asupra veniturilor
    familiei, a situatiei economice generale sau a inflatiei, precum si
    disponibilitatea de a cumpara sau de a economisi.