BusinessMagazin

Tag: FMCG

  • Dulceaţă de usturoi sau de ardei iuţi, slănină afumată şi siropuri de fructe de pădure, la târgul din hipermarket

    320 de producători locali din judeţele Timiş şi Bihor au participat în această perioadă la întâlniri şi târguri în care au avut ocazia să îşi prezinte oferta, iar ulterior unii au fost listaţi în magazinele Real. Reprezentanţii companiei au declarat că doresc să extindă programul la nivelul tuturor celor 18 judeţe în care au magazine.

    “Dincolo de latura economică a programului programul nostru de parteneriate cu producătorii locali este şi un demers cultural necesar. Produsele alimentare tradiţionale şi reţetele lor, multe păstrate secrete de gospodine, de-a lungul secolelor, sunt parte integrantă din cultura şi istoria regiunilor, creează şi perpetuează amintiri în conştiinţa locală. În lipsa producătorilor care să ducă tradiţia mai departe, reţetele ar putea dispărea, odată cu puţinii oameni iniţiaţi în tainele gastronomiei tradiţionale româneşti. Entuziasmul cu care au fost primite târgurile organizate până acum ne arată interesul consumatorilor din marile oraşe pentru cultura gastronomică românească şi pentru produsele ecologice care încă se realizează în micile facilităţi de producţie de prin ţară. Oamenii vin la târgurile noastre în număr mare, fie din nostalgia propriei lor vieţi la ţară, fie din dorinţa de a mânca sănătos şi <verde>, fie pur şi simplu din curiozitate. Totodată, îi încurajăm pe toţi furnizorii noştri locali să se unească în asociaţii de producători, pentru a putea obţine capacităţi de producţie superioare şi a reuşi să satisfacă cererea existentă pe piaţă. Este o oportunitate deosebită, vitală pentru dezvoltarea afacerilor lor”, a spus Nicolae Danciu, senior manager la Real Romania.

    În următoarele trei weekend-uri, târgul de produse tradiţionale va fi organizat şi în celelalte magazine Real din Bucureşti: în Berceni (18-20 noiembrie), Pallady (25-27 noiembrie) şi Vitan (9-11 decembrie).
    Bucureştenii vor putea cumpăra produse cu specific maramureşean şi ardelenesc provenite de la cinci producători tradiţionali, care prezintă garanţiile unor produse fără coloranţi, conservanţi sau aditivi alimentari artificiali, folosiţi îndeobşte în industria alimentară actuală. Printre produsele prezente la eveniment, se numără delicatese din carne (inclusiv cârnaţi în untură la borcan, jumări sau mezeluri tradiţionale), prăjituri de casă (cu brânză, măr, nuci, mac), dulceţuri de afine, coacăze, nuci verzi sau delicatese precum dulceţurile de piper alb, ceapă roşie, usturoi sau ardei iute, siropuri naturale de afine, muguri de brad, mentă sălbatică, soc, mure, trandafiri etc., dar şi sosuri ardeleneşti dulci sau picante, zacuscă, pită tradiţională de făină de grâu sau de mălai şi cozonaci cu diferite umpluturi.

    Real are 25 de magazine pe piaţa locală în 18 oraşe din ţară; gama reuneşte 70.000 de produse de la peste 1.700 de furnizori, dintre care 90% sunt din România.

  • Robert Redeleanu pleacă de la conducerea Scandia

    Redeleanu a venit la conducerea Scandia cu un mandat care a vizat o nouă strategie de dezvoltare profitabilă, modernizarea şi restructurarea companiei, rebrandingul şi relansarea portofoliului de produse precum şi finalizarea investiţiei de peste 40 milioane de euro şi lansarea noilor capacităţi de producţie construite lângă Sibiu.

    Strategia companiei a inclus şi dezvoltarea agresivă a businessului de export (estimat la 8% din cifra de afaceri în 2011) prin lansarea brandului Scandia în Ungaria, Bulgaria şi Moldova, consolidarea cotei de piaţă în România prin inovaţie continuă, precum şi lansarea a noi segmente de business precum QSR (restaurante cu servire rapidă). În 2010, Scandia Sibiu s-a rebranduit în Scandia Food, o companie cu viziunea de a deveni lider pe piaţa producătorilor de alimente din România.

    “A fost un mandat complex şi o oportunitate extraordinară de a contribui la modernizarea completă a uneia dintre cele mai importante companii româneşti, lider în pieţele pe care activează şi cu un portofoliu de branduri care, definite acum strategic, vor constitui nume importante pe piaţa de produse alimentare”, a declarat Redeleanu.

    Scandia Food este lider pe piaţa conservelor pe bază de carne din România, avand o cotă de piaţă în volum de peste 54% (sursa: MEMRB, iunie-iulie 2010), în creştere cu aproape un procent faţa de aceeaşi perioadă din 2009.

    În cea mai mare categorie a acestei pieţe, pate cu ficat, Scandia Food a atins în iunie-iulie 2010 o cotă în volum de peste 70%, în creştere cu aproape trei puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Scandia Food este prezentă în România prin mărcile sale principale: Scandia Sibiu Bucegi şi Sadu.

  • De ce cresc iar vanzarile de tigarete de pe piata neagra

    In ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinta a cresterilor masive ale accizei la tigarete. Ulterior, comertul ilegal cu tigarete a intrat pe o panta descendenta: in ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piata, iar in martie 2011 scazuse la sub 15%. Diminuarea comertului ilicit cu tigarete s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, precum si schimbarilor legislative. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit si colaborarea stransa dintre autoritatile statului si industria tutunului.

    “Deocamdata, piata neagra se incadreaza in limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte tari europene, cu toate ca vorbim despre o crestere de aproape 4 puncte procentuale, in numai doua luni. Cauzele pot fi multiple si necesita o analiza serioasa: sezonalitatea, asteptarile cu privire la accize, scaderea preturilor practicate pe piata neagra, in paralel cu cresterea preturilor legale si de ce nu, demotivarea celor chemati sa aplice legea, ca urmare a scaderii salariilor si a proceselor de restructurare din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor”, a declarat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Speram ca aceasta intrare a pietei negre pe un trend ascendent sa fie una temporara, iar contrabanda sa continue sa cedeze teren pietei legale. Dezvoltarea industriei legale a tutunului depinde de cadrul legislativ, politica fiscala si de o strategie eficienta in combaterea comertului ilicit cu tigarete. Scaderea pietei negre si realizarea unui calendar de crestere a accizelor coerent si predictibil au determinat in prima parte a acestui an cresterea vanzarilor legale. Aceasta inseamna si taxe mai mari platite la bugetul de stat. Subliniem ca un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales in aceste momente de incertitudine pe pietele internationale, orice venit in plus la buget reprezinta intarirea capacitatii statului de a face fata dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Adrian Popa, director corporate&regulatory affairs al BAT Romania.

    “Este nevoie ca eforturile concertate ale autoritatilor pentru combaterea contrabandei, eforturi care au dat roade pana acum, sa continue. In caz contrar, comertul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent. Companiile din industria tutunului prezente in Romania isi reitereaza disponibilitatea de a colabora cu autoritatile competente in combaterea contrabandei, punand la dispozitia acestora experienta dobandita pe alte piete. Deja au avut loc intalniri cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda Financiara, in scopul identificarii unor noi solutii legislative si operationale pentru combaterea fenomenului”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • Lupta apriga la rafturile cu tigari

    E mare lucru ca s-au ieftinit unele tigari, mai ales ca de sapte
    ani incoace s-au scumpit intr-una. Kent, de pilda, costa in toamna
    lui 2004 doar 3,7 lei, iar acum a ajuns la 11 lei (varianta
    Nanoteck). Preturile in crestere ale tigarilor i-au dat batai de
    cap pana si guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu, pentru
    ca au incurcat chiar tinte de inflatie: tigarile au fost
    campioanele scumpirilor in 2009, preturile pachetelor crescand cu
    circa 50% in numai un an. Drept este ca lungul sir de mariri de
    pret din ultimii ani a fost provocat in principal de evolutia
    accizei, care impreuna cu taxele reprezinta in jur de 85% din ce
    plateste un fumator pe un pachet de tigari.

    Acciza insa nu mai este si pricina miscarilor de preturi din
    luna iulie. Anul acesta trei valuri de scumpiri au lovit bugetul
    fumatorilor. In ianuarie si in aprilie cate 30 de bani au fost
    adaugati la pretul fiecarui pachet. La jumatatea anului, filialele
    locale ale British American Tobacco (BAT) si Philip Morris (PM) au
    plusat cu inca 40 de bani. Cel de-al treilea producator, Japan
    Tobacco International (JTI) insa a decis sa nu scumpeasca toate
    tigaretele din portofoliu, astfel incat Winchester, Monte Carlo,
    Ronson si More si-au pastrat preturile neschimbate, iar pachetul de
    Winston s-a scumpit cu doar 10 bani. Pentru fumatorii acestor
    marci, vestea a fost cat se poate de buna.

    Pentru competitori, decizia este insa o veritabila declaratie de
    razboi. Raspunsurile BAT si Philip Morris au fost prompte si ataca
    aceleasi zone pe care JTI a inceput duelul: segmentele de pret
    economic si mediu.

    JTI si BAT nu s-au atins de zona tigaretelor premium, care se
    vand cu peste 11 lei. Strategia aleasa de Philip Morris este ceva
    mai complicata: a ieftinit unele marci, iar pe altele le-a scumpit.
    Initial, preturile a trei variante de Virginia Slims – Premium,
    Menthol si Lilas – au crescut cu 10 bani, in timp ce toate
    celelalte feluri din acelasi brand au scazut. Acum insa, orice fel
    de Virginia Slims costa tot atat, adica 12,5 lei. La ultima
    scumpire Winston si-a pastrat pretul de 11 lei si nu a tinut pasul
    cu cei 40 de bani, cu cat s-au scumpit marcile direct concurente –
    Chesterfield, L&M, Lucky Strike si Pall Mall.

    De fapt, reactia Philip Morris a fost mai ferma, prin scaderea
    preturilor in cazul unor tipuri de L&M cu 70 – 90 de bani; la
    10,6 lei, pret mai mic decat cel al tigaretelor Winston. Si unele
    variante de Pall Mall sunt sub 11 lei.

    Gilda Lazar, corporate affairs director la JTI Romania, spune ca
    “fiind vorba despre strategia de business, nu putem face publice
    detaliile deciziei de crestere a preturilor”. Reprezentantii
    companiilor concurente nu au oferit, pana la ora inchiderii
    editiei, niciun comentariu pe marginea subiectului.

    10, 20 sau 40 de bani nu sunt o mare suma. Insa inmultiti cu mii
    sau zeci de mii de pachete, banutii capata o cu totul alta
    greutate; in cateva luni, costurile “de lupta” pot ajunge la zeci
    de milioane de euro. Companiile evita de regula astfel de dispute,
    pentru ca sunt paguboase. Profitabilitatea scade, iar acest subiect
    ii intereseaza cel mai tare pe actionari. Un alt factor care
    erodeaza adanc rezultatele financiare ale companiilor este piata
    neagra. Anul trecut a fost unul care a complicat slujbele
    strategilor din industria tutunului, mai ales dupa ce in primele
    luni vanzarile ilicite ajunsesera la un nivel record, de peste 36%
    din volumul pietei, conform datelor companiei de cercetare de piata
    Novel. 2011 a adus insa vesti bune, vanzarile ilicite scazand sub
    15% din piata. Efectul direct: producatorii si-au vazut incasarile
    crescand.

  • Cine plateste bilet pentru transport in comun primeste premiu un deodorant. Care este mecanismul

    Realizata in parteneriat cu companiile de transport public din
    orase precum Bucuresti, Iasi, Cluj, Sibiu, Timisoara, Arad si
    Oradea, campania “Rexona iti rasplateste fidelitatea” are ca scop
    recompensarea calatorilor care adopta un comportament civic corect
    si isi achizitioneaza bilet, abonament sau isi reincarca
    abonamentul prin intermediul cardului Activ in perioada 4 iulie – 4
    august 2011, de luni pana vineri, in intervalul orar
    16.00-17.00.

    La fiecare tranzactie efectuata in acest interval, calatorii vor
    primi un antiperspirant roll on Rexona Aloe Vera sau Rexona Crystal
    direct de la personalul ghiseelor intrate in campanie. Pe parcursul
    intregii zile, calatorii vor primi materiale informative Rexona si
    vor putea folosi testerul oferit la fiecare tranzactie realizata la
    ghiseele intrate in campanie.

    Campania se deruleaza in Bucuresti, Iasi, Cluj, Sibiu, Arad,
    Oradea si Timisoara in parteneriat cu companiile de transport in
    comun aferente fiecarui oras in parte: RATB, RATP (Iasi), RATUC
    (Cluj), Tursib (Sibiu), CTP (Arad), OTL (Oradea) si RATT
    (Timisoara).

  • El va aduce Salitos si Weihestephaner. Cat se castiga din importul de bere?

    Cine crede ca gaseste berea Salitos numai in magazine moderne
    greseste, spune Ovidiu Negrea, director comercial si actionar la
    Stuff Distribution Grup, care se ocupa cu importul si distributia
    de bauturi. Doua treimi din vanzarile din retail sunt facute prin
    retelele de magazine, inclusiv benzinarii, dar cine cauta un
    Salitos, Paderborner sau Weihestephaner poate cumpara chiar si de
    la buticuri sau spatii de la parter de bloc, da asigurari
    Negrea.

    In urma cu zece ani, impreuna cu alti trei prieteni, Ovidiu
    Negrea s-a hotarat sa inceapa o afacere proprie. “N-am regretat
    niciodata aceasta decizie, mai cu seama ca mi-a dat o libertate si
    un stil de viata pe care altfel nu le-as fi avut”, povesteste el
    acum. Capitalul de pornire (18.000 de dolari) au fost toti banii pe
    care cei patru parteneri au reusit sa-i stranga. “Am investit
    12.000 de dolari in stocuri, iar diferenta in actiunile de
    marketing din urmatoarele doua luni”, spune Negrea. Vanzarile n-au
    explodat brusc, dar pas cu pas firma a ajuns la o cifra de afaceri
    de trei milioane de euro (anul trecut), din care 90% se datoreaza
    berilor bavareze, ca Paderborner, Riedenburger (o bere bio),
    Weihenstephaner (oficial recunoscuta ca fiind cea mai veche bere
    din lume) sau Konig Ludwig.

    Ca volum, Stuff a importat si a vandut anul trecut aproape
    20.000 de hectolitri, in usoara crestere fata de 2009, un an despre
    care importatorul spune ca a fost extrem de greu. Vanzarile au
    scazut abrupt, cu 18%, iar firma a inregistrat pierderi; 2010 a
    fost, cel putin in cazul lor, o perioada in care si-au tras
    sufletul, inregistrand “o usoara crestere si inregistrand profit
    contabil pozitiv, dar nesemnificativ”. Pentru a ajunge insa aici,
    firma a luat o serie de masuri, un exemplu fiind externalizarea
    unor activitati – cum sunt cele de logistica si de mercantizare
    (aranjarea marfurilor pe rafturi).

    De la 32 de angajati in 2008, Stuff mai are acum doar 17, cei
    mai multi dintre ei ocupandu-se de coordonarea activitatilor de
    distributie in tara. 2008 este anul cel mai profitabil dintre cei
    zece ani de existenta a firmei, iar partenerii au investit atunci
    jumatate de milion de euro in imobiliare si constructii. Desi
    valoareaza cu 60% mai putin acum, “nu avem nevoie disperata de cash
    si speram sa le vindem la un pret mai bun in 3, 7 sau poate chiar
    10 ani”. Piatra de incercare pentru asociatii firmei, isi aminteste
    Negrea acum, a fost fara nicio urma de dubiu luna ianuarie din
    2009.”Banca principala cu care lucram ne-a retras linia de credit,
    fiind speriata de criza. A trebuit sa returnam in doar 30 de zile
    300.000 de euro”.

    Pentru a aduna banii, actionarii au lichidat investitiile
    personale si au cerut banii pe marfurile livrate la clienti. Insa o
    alta mare problema, care i-a costat alti 300.000 de euro, a fost
    falimentul catorva parteneri.Asteptarile pentru acest an, in care
    managementul Stuff a previzionat o cifra de afaceri mai mare cu 6%
    fata de anul trecut si un profit in crestere cu 5%, sunt construite
    pentru situatia in care vanzarile de beri de import ar putea fi mai
    mici, estimeaza reprezentantii firmei, cu 7-10% fata de 2010.
    Altfel spus, Negrea nu se asteapta la o redresare a consumului de
    bere pentru acest an. Consumul anual pe cap de locuitor s-a intors
    la nivelul inregistrat in anii 2007-2008, ajungand anul trecut la o
    medie de 78 de litri. Romanii au baut anul trecut 1,2 litri de bere
    pe saptamana, mai putin decat in 2008, cand s-a inregistrat cel mai
    ridicat nivel de consum. In urma cu mai bine de doi ani, berea
    atinsese un nivel de consum de 93 de litri pe cap de locuitor
    anual, Romania ocupand la acea vreme locul sase la nivel european
    in aceasta privinta.

  • Mezeluri cu continut redus de sare si grasimi: gama SantiVia de la Angst

    Produsele, realizate cu sprijinul Institutului de Bioresurse
    Alimentare, cuprind crenvursti de pui, sunca Praga de curcan, sunca
    mediteraneana, rulada de curcan, vita in aspic, pate fin din
    ficatei de pui si se caracterizeaza printr-un nivel redus de sare
    si grasimi.

    Grupul Angst include fabrica de preparate din carne din Buftea,
    ce produce specialitati din carne de porc, vita, pasare si oaie, o
    unitate de productie pentru mezeluri crud-uscate (Salsi Sinaia) si
    o fabrica de produse lactate (Swissland Mereni). In prezent, Angst
    detine 24 de magazine in Romania.

    Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) functioneaza ca
    laborator de referinta in Romania, sub coordonarea Ministerului
    Agriculturii si Dezvoltarii Rurale dar pe baza de gestiune
    economica si autonomie financiara.

  • Piata de retail FMCG, evaluata la 16 miliarde euro, va creste cu 5% pe an

    “Criza a redus valoarea pietei de FMCG (Fast Moving Consumer
    Goods) cu aproximativ cinci miliarde de euro fata de maxima atinsa
    in 2008, ceea ce reprezinta o scadere de 29%. S-a ajuns astfel la
    un nivel al pietei similar celui din 2005”, a declarat, miercuri,
    intr-o conferinta de presa, Adrian Comaneci, Senior Project Manager
    Contrast Management Consulting Romania.

    El a adaugat ca in urmatorii ani se estimeaza o crestere anuala
    a industriei de bunuri de larg consum cu 5%, ca urmare a cresterii
    puterii de cumparare a populatiei, a dezvoltarii agresive a
    comertului modern si a modificarilor comportamentului de consum al
    populatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crestere cu 27% in primul trimestru pentru Bavarom

    Cresterea se datoreaza prezentei berilor din portfofoliul
    Bavarom in mai multe speatii HoReCa, dar si faptului ca a crescut
    notorietatea a berii de import. De la inceputul anului, Bavarom a
    adaugat in portofoliu 13 beri speciale din: Statele Unite, Marea
    Britanie, Italia, Germania, China si si-a extins oferta de bere la
    draft pentru HoReCa. Anul acesta sunt disponibile 7 beri la draft –
    3 sortimente de Paulaner (Paulaner Heffeweissbier, Paulaner Lager,
    Paulaner Salvator), 2 tipuri de Bernard (Bernard Premium, Bernard
    Neagra), Bavaria Premium si Oyster Stout fata de doar 2 tipuri de
    bere anul trecut. Numarul de instalatii draft in locatiile din
    BucureSti Si din tara a cu crescut 40% faţa de sfarsitul anului
    trecut.

    “Dezvoltarea gamei de produse a venit o data cu decizia de
    orientare a strategiei de business si catre zona de HoReCa. Asta
    venind odata cu marirea echipei de vanzari. Evident ca nu neglijam
    retailul, insa o buna parte din noile marci sunt destinate in
    exclusivitate HoReCa”, declara Costin Ghindea, director general
    Bavarom.

    Pana la inceputul lunii iulie cifra noilor beri importate de
    Bavarom va ajunge la 21. Punand la socoteala si celelalte beri
    importate, portofoliul Bavarom va insuma 48 de beri. Bavarom
    Trading SRL s-a infiintat in anul 2003 pentru activitati de import
    si distributie de bauturi alcoolice si nealcoolice. Bavarom Trading
    detine o retea de distributie activa in majoritatea zonelor
    importante ale tarii, cu prezenta in marile lanturi de magazine,
    precum: Carrefour, Cora, Real, Selgros, Kaufland, Billa, Mega
    Image, Angst, Auchan etc.

  • In plina criza, Danone a crescut vanzarile cu 10%

    Compania isi consolideaza astfel pozitia de lider in categoria
    produselor lactate proaspete din Romania, crescandu-si cota de
    piata la 58% in 2010. De asemenea, cotele de piata atat pe
    segmentul de iaurturi (69% in valoare), cat si pe segmentul
    iaurtului cu fructe (72%) au crescut. “Sustinerea consumului de
    produse lactate ramane, si in acest an, o prioritate pentru noi”,
    declara Stephane Batoux, director general Danone Romania &
    Tarile Adriatice.

    Circa 90% dintre produsele Danone, comercializate pe piata
    romaneasca, sunt fabricate in Romania, in unitatea de productie de
    la Bucuresti, care este, conform reprezentantilor companiei, cea
    mai moderna fabrica de lactate din tara.

    Danone are in portofoliu sapte branduri, cu 70 de referinte de
    produs. 3% din productia fabricii Danone din Romania se vinde pe
    pietele din regiunea Adriaticii si Republica Moldova. In 2010,
    investitiile Danone au depasit 17 milioane lei. Compania a investit
    in dezvoltarea capacitatii industriale, in tehnologie, logistica si
    distributie, pentru lantul frigului. O parte din investitii s-au
    indreptat catre programul Spre Vest, program dedicat fermelor
    partenere ale Danone, pentru a creste colectarea si calitatea
    laptelui. Compania are peste 10.000 clienti din retailul modern si
    magazine de proximitate, si o medie lunara de peste 65.000 de
    comenzi livrate.