Recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la care contribuie ţările zonei euro în ordinea forţei lor economice, ar urma să se facă prin preluarea de către MES a unor participaţii la băncile îndatorate. Noutatea faţă de reglementările actuale ar fi retroactivitatea mecanismului, ţinând cont că MES a fost conceput ca o plasă de siguranţă pentru probleme posibile şi viitoare, nu pentru probleme vechi.
Juncker a cerut, oarecum în compensaţie, stabilirea unui salariu minim în toată zona euro, “ca să nu pierdem sprijinul clasei muncitoare din Europa”. Juncker, care deţine mandatul de preşedinte al Eurogroup (grupul miniştrilor de finanţe din zona euro) din 2005, de la crearea acestui organism, a mai propus şi în trecut un salariu minim unitar în toate ţările zonei euro, însă fără succes, iar acum pare cu atât mai puţin plauzibil ca propunerea lui să se aplice, având în vedere că pe piaţa ideilor din UE se impune tot mai mult convingerea că statele trebuie să reducă pe cât posibil mai mult costurile cu forţa de muncă.
Deşi criza din zona euro e văzută în principal prin prisma deficitelor şi a datoriei, miezul problemei rămâne diferenţa tot mai mare de competitivitate între ţările membre, notează analiştii Crédit Agricole. Bătălia care se va da în 2013 nu va fi în jurul rigorii bugetare, apreciază ei, ci în jurul încercării de a reduce costurile salariale pentru a câştiga competitivitate, iar ţările aflate în procese de ajustare fiscală vor fi nevoite să găsească moduri de a-şi menţine inflaţia sub media europeană, spre a reduce decalajele relative între costuri şi preţuri.
Reducerea costurilor cu munca inhibă însă cererea internă, iar restrângerea cererii simultan în mai multe pieţe ale zonei euro, atâta vreme cât exporturile lor sunt majoritar intracomunitare, riscă să gâtuie creşterea economică, admit cei de la Crédit Agricole.
