Al doilea om din conducerea ISIS a fost ucis în timpul unei operaţiuni americane în Siria, raportează BBC.
Abdul Rahman Mustafa al-Qaduli, un irakian cunoscut sub numele de Hajji Iman a fost ucis joi; Ash Carter, oficial american, urmeză să ofere detalii privind uciderea jihadistului în această seară, în cadrul unei conferinţe de presă.
Misiunea avea ca scop capturarea lui Qaduli în viaţă, dar lucrurile au escaladat iar acesta a fost ucis împreună cu alţi trei oameni.
Proiectul multimedia se numeşte “Mindpower” şi include o serie de filme de scurt metraj realizate în fiecare ţara membră a Uniunii Europene. Iniţiatorii proiectului aleg câte o personalitate din fiecare ţară, din România fiind ales Horia Colibăşanu.
Colibăşanu are 38 de ani, este medic stomatolog şi trăieşte în Timişoara. El a escaladat Muntele K2 ( Pakistan/ China, 8000 de metri) la 27 de ani, fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor.
Horia Colibăşanu este românul cu cele mai multe vârfuri de cel puţin 8.000 de metri atinse – şapte – printre care se numără K2 (8.611), Annapurna (8.091) şi Dhaulagiri (8.167m). Cinci dintre cele şapte reuşite ale sale la altitudine extremă au fost premiere naţionale. Colibăşanu este deasemenea singurul român care a primit, în 2009, distincţia “Spirit of Mountaineering” din partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume.
Românul a interpretat rolul principal în cea mai amplă şi riscantă operaţiune de salvare din istoria Himalayei (Annapurna 2008), el fiind protagonistul unui documentar produs în Spania, “Pura Vida “. Documentarul a fost premiat la Festivalul Internaţional de Film San Sebastian.
ANEXAREA CRIMEEI: CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ ÎNTRE RUSIA ŞI OCCIDENT DE LA DESTRĂMAREA URSS
Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954, a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
Situaţia s-a agravat la 17 iulie, când un Boeing al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebelii proruşi din estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul.
UE şi SUA au înăsprit în mai multe rânduri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatiştii din estul Ucrainei, unde, potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.
Preşedintele rus Vladimir Putin, desemnat de AFP cea mai influentă personalitate a anului 2014, nu pare impresionat de sancţiuni, afirmând recent în Parlamentul de la Moscova că Crimeea este la fel de sfântă pentru ruşi cum este Muntele Templului pentru evrei sau musulmani.
GRUPAREA STAT ISLAMIC SEAMĂNĂ TEROARE
Gruparea teroristă Stat Islamic a apărut în primăvara anului 2013 în Siria, afectată de război civil încă din 2011. De atunci, această grupare ultraradicală şi-a extins controlul, în special în urma lansării unei ofensive în Irakul vecin care i-a permis să ocupe vaste teritorii. Gruparea a proclamat la sfârşitul lui iunie un califat în teritorii ocupate în Irak şi Siria.
Acuzată de ONU de crime împotriva umanităţii, Si seamănă teroare în zonele pe care le controlează, dedându-se la numeroase orori, între care decapitări, crucificări şi sclavie.
Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii de aproape 60 de ţări formate împotriva acestei grupări ultraviolente în Irak şi Siria, iar în august au lansat atacuri aeriene. În Irak, SUA au primit ajutorul avioanelor franceze, australiene, britanice, canadiene, daneze, belgiene şi olandeze. De la 23 septembrie, americanii atacă poziţii SI în Siria, cu participarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei şi Bahreinului.
RUBLA S-A PRĂBUŞIT CU 54% FAŢĂ DE DOLAR, ECONOMIA RUSIEI SE ÎNDREAPTĂ SPRE RECESIUNE
Rubla s-a prăbuşit cu 54% în acest an, cursul ajungând pe 16 decembrie şi la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în pofida deciziei surprinzătoare a băncii centrale de a urca dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.
Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se află la nivelul record de 16,4%. De la anexarea Crimeei din luna martie, costurile de finanţare ale Rusiei au crescut cu 11,5%.
Potrivit analiştilor, banca centrală ar putea lua măsuri ca să controleze fluxurile de capital pentru a sprijini rubla, grav afectată de scăderea preţului petrolului şi de sancţiunile economice impuse de statele din vest, dar Ministerul Economiei a respins această posibilitate.
Banca centrală a cheltuit în decembrie, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit în acest sens 80 de miliarde de dolari din rezervele sale.
Potrivit estimărilor băncii centrale, PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.
EBOLA A UCIS PESTE 6.000 DE OAMENI
Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a depăşit 6.800, dintr-un total de circa 18.500 de persoane infectate cu acest virus, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat în decembrie.
Sierra Leone a devenit ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.
Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară. De asemenea, s-au înregistrat 3.177 de morţi în Liberia, iar Sierra Leone 1.742 de decese.
În Statele Unite au apărut patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii. Spania a înregistrat un caz de contaminare cu Ebola, o asistentă, între timp vindecată, care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie.
SCOŢIENII AU RESPINS SEPARAREA DE MAREA BRITANIE, ÎNTR-UN REFERENDUM ISTORIC
Scoţienii au respins pe 18 septembrie separarea de Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, după 307 ani de uniune, într-un referendum de importanţă istorică la care s-a înregistrat o participare record de 85%, în care 55,3% dintre votanţi au fost împotrivă.
Decizia scoţienilor a produs uşurare pe pieţele financiare, risipind temerile legate de problemele economice care ar fost declanşate de ruptura de Marea Britanie.
Principalul motiv de îngrijorare era ce monedă ar fi urmat să folosească Scoţia independentă şi cum ar fi fost împărţite datoriile de 1.300 de miliarde de lire sterline ale Marii Britanii.
Incertitudinile din jurul lirei au fost de fapt în centrul campaniei anti-independenţă. Susţinătorii separării de Regatul Unit sperau că Scoţia va putea să folosească în continuare lira, dar principalele partide politice britanice au insistat că acest lucru nu se va întîmpla, existând totodată temeri că ar putea avea loc retrageri masive de fonduri din bănci.
“Posibilele consecinţe directe pentru sistemul financiar al Rusiei, dacă criza din Ucraina ar escalada, ar fi limitate. Investiţiile băncilor ruseşti în băncile afiliate din Ucraina şi împrumuturile acordate populaţiei din Ucraina nu depăşesc 1% din active”, se arată în raportul băncii centrale.
Instituţia apreciază că situaţia economică din Ucraina este gravă, declinul producţiei şi creşterea datoriilor statului fiind însoţite de povara datoriilor organizaţiilor non-financiare, înrăutăţirea calităţii activelor şi reducerea lichidităţilor băncilor.
“Există posibilitatea ca problemele economice din Ucraina să provoace un nou val de tensiuni geopolitice”, a notat banca centrală.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.
Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.
Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.
O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Hague vrea să încerce să-i convingă pe omologii săi europeni, reuniţi la Luxemburg, că “sancţiuni consolidate” trebuie “să fie răspunsul” faţă de atitudinea Rusiei, deoarece “nu există nicio îndoială”, în opinia sa, că tulburările din estul Ucrainei au fost “planificate” de către Moscova.
“Ceea ce s-a întâmplat în ultimele 48 de ore este în mod clar o nouă escaladare a crizei din Ucraina, iar ea este foarte priculoasă (…). Nu există nicio îndoială că a fost planificată şi organizată de către Rusia (…), deoarece forţele implicate acţionează exact cum au procedat forţele ruse în Crimeea”, a declarat ministrul britanic la sosirea la reuniune.
“Negările Rusiei n-au nici cea mai mică credibilitate”, în opinia sa.
Miniştrii europeni urmează să discute despre răspunsul faţă de agravarea crizei în estul Ucrainei, unde insurgenţi proruşi înfruntă Guvernul de la Kiev în mai multe oraşe, ca Slaviansk.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Suntem foarte îngrijoraţi de riscul escaladării crizei în estul şi sudul Ucrainei din cauza prezenţei trupelor ruse. Washingtonul urmăreşte îndeaproape situaţia”, a precizat Ben Rhodes, prezent la Haga, unde are loc un summit pe tema securităţii nucleare.
Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase”, arată analiştii BCR, într-un raport.
În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor româneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Contractele pentru aurul cu livrare în luna aprilie au înregistrat la New York o creştere de 1,86% a cotaţiilor, respectiv de 24 de dolari, la 1.345,6 dolari uncia. Argintul cu livrare în luna mai este în urcare cu 1,22%, la 21,47 dolari uncia, transmite MarketWatch.
“Îngrijorările geopolitice au obiceiul să distorsioneze pieţele şi în acest caz vor continua să facă acest lucru atâta timp cât Ucraina va fi în centrul atenţiei”, a declarat Simon Smith, economist şef la compania FxPro în Londra.
Intensificarea tensiunilor în Ucraina continuă să susţină creşterea preţului aurului, dar acestea nu sunt singura forţă care influenţează piaţa, potrivit companiei britanice de brokeraj Sharps Pixley.
“Problemele de pe pieţele valutare emergente sunt amplificate de temeri legate de finanţarea dezvoltatorilor imobiliari din China şi de serviciile bancare gri din această ţară”, a arătat Sharps Pixley.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.
Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.
La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.
Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.
După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro