BusinessMagazin

Tag: deutsche bank

  • Strategii spun că reducerile masive de personal sunt singura şansă pentru o fuziune între Deutsche Bank şi Commerzbank

    Singurul mod în care în care o potenţială fuziune între Deutsche Bank şi Commerzbank ar avea sens este prin reduceri masive de personal din paertea ambelor bănci, potrivit unui strateg citat din industrie citat de CNBC.

    Anunţul strategului vine după ce toată presa internaţională a scris despre dorinţa olandezilor de la ING de a intra în cursa pentru Commerzbank. Acţiunile Commerzbank au crescut cu 3% miercuri dimineaţă în urma anunţului.

    Cei doi giganţi germani şi-au anunţat intenţiile în mod public abia luna trecută ceea ce a generat nemulţumirea şefilor de sindicat. Aceştia au atras atenţia cu privire la reducerile de personal, în timp ce analiştii din piaţă au început să pună la îndoială eficienţa unei astfel de mutări.

    „Singurul mod în care o fuziune ar avea sens pentru cele două bănci este prin reduceri masive de personal, şi rămâne de văzut dacă guvernul german vrea să împingă de la spate o fuziune care ar genera mulţi şomeri”, atrage atenţia Patrick Armstrong, CIO în cadrul Plurimi Investment Managers.

    El susţine că guvernul condusm de Angela Merkel va încerca totuşi să evite reducerile masive de personal în ultimă instanţă.

    „Cred că guvernul ar vrea să pună cei doi jucători împreună pentru a scăpa de riscuri, dar nu cred că ei îşi doresc şi reducerile de personal care vin odată cu decizia. Deci băncile astea au prea mulţi angajaţi. Dacă te uiţi la băncile americane, sau la băncile europene bine conduse vom vedea o rată mai ridicată de venituri per angajat faţă de cea generată de băncile germane”.

     

     

  • Cine sunt oamenii care vor conduce noua bancă gigant ce va rezulta din fuziunea Detusche Bank cu Commerzbank

    Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, şi Paul Achleitner, preşedintele băncii, vor continua să conducă noua structură ce ar rezulta din fuziunea cu competitorul Commerzbanak, potrivit Reuters care citează pulicaţia germană Der Spiegel.

    Der Spiegel a raportat că Martin Zielke, CEO-ul Commerzbank va ocupa poziţia de director adjunct în noul grup şi se va ocupa de divizia de private şi corporate banking.

    Dacă cele două bănci fuzionează, Garth Ritchie de la Deutsche Bank ar continua să conducă banca de investiţii, potrivit Der Spiegel, în timp ce Frank Strauss, care conduce divizia de retail a Deutsche Bank ar trebuie să părăsească funcţia.

     

  • UniCredit intră în cursa pentru Commerzbank şi aruncă în aer negocierile nemţilor cu creditorul Deutsche Bank

    Deutsche Bank se află sub o presiune sporită săptămâna aceasta să inainteze în negocierile cu Commerzbank după ce numele italienilor de la UniCredit a apărut pe lista celor interesaţi de creditorul german, potrivit surselor citate de Reuters.

    UniCredit ar putea explora o fuziune cu Commerzbank dacă negocierile cu Deutsche Bank eşuează, potrivit unor surse din apropierea discuţiilor citate de agenţia de presă.

    Sursele spun că UniCredit nu va interfera cu negocierile celor doi creditori germani, iar ţinta italienilor pe termen scurt este un plan de reorganizare a businessului.

    Deutsche şi Commerzbank au anunţat în data de 17 martie că negociază o potenţială fuziune, iar Reuters scrie că discuţiile avansează în present dar „cu foarte mare grijă”.

    Discuţiile iniţiale dintre Commerzbank – care are în spate statul german – şi Deutsche Bank au început după ce ministrul de finanţe din Germania, Olaf Scholz, a avertizat cu privire la viitorul nesigur al celei mai mari bănci din Germania.

     

     

     

  • ein Europameister? De ce nu a mai încăput Deutsche Bank la masa „băieţilor mari” şi ce vor nemţii să scoată din fuziunea cu Commerzbank

    După un deceniu furtunos, plin de pierderi şi inconsistenţe, gigantul bancar Deutsche Bank începe oficial discuţiile pentru o potenţială fuziune cu competitorul german Commerzbank. Tranzacţia pare să aibă undă verde din partea guvernului de la Berlin, însă sindicatele şi confederaţiile vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte formarea unei instituţii care ar fi a patra cea mai mare bancă din Europa.

    Duminică, 17 martie, Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat în acelaşi timp că încep discuţiile pentru o potenţială fuziune, confirmând zvonurile care au prins efervescenţă odată cu finalul anului trecut, când a devenit clar pentru întreaga piaţă, dar mai ales pentru consiliile de administraţie ale celor două bănci, că niciuna dintre cele două instituţii nu poate redeveni motorul economiei germane pe cont propriu. Dar cum s-a ajuns aici? De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total opt directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.

    Înainte de criza financiară din 2008 Deutsche Bank era „studentul străin” care a venit în America şi stătea cu băieţii cool de pe Wall Street, încercând să scaleze la nivel de investiţii şi să îşi merite locul la masă cu JPMorgan Chase sau Bear Stearns. Cu toate acestea, Deutsche Bank a fost unul dintre principalii actori care au alimentat şi inflamat piaţa derivatelor numite CDO-uri (n.red. obligaţia de îndatorare garantată CDO reprezintă un instrument financiar prin care se diversifică un portofoliul de obligaţiuni inferioare în intenţia de a-l vinde ca un pachet cu un grad scăzut de risc), cele care au conturat bula imobiliară în perioada 2004-2008. Raportul investigaţiei comitetului special din senatul american din 2011 asupra crizei financiare şi a Wall Streetului a concluzionat că banca germană a fost implicată atât în bula imobiliară, cât şi în piaţa CDO-urilor, criza creditului şi chiar a fost una dintre instituţiile care au împins spre recesiune. Mai mult, chiar şi în 2007, când totul începea să se prăbuşească în acea piaţă, Deutsche Bank încă mai vindea investitorilor derivate în valoare de milioane de dolari, care urma să nu mai valoreze nimic în următoarele luni.

    Astfel, bombardată de amenzi şi penalizată sever de investitori, din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul LIBOR. În 2016, Deutsche Bank a fost descrisă de FMI ca fiind cea mai periculoasă bancă din lume pentru sistemul financiar din cauza legăturilor cu alte bănci. Pe 8 aprilie 2018, după ce boardul a decis să nu îi mai acorde nicio şansă executivului John Cryan de a readuce banca la profit, Christian Sewing a devenit noul CEO al Deutsche Bank şi a început să reducă din costuri şi să anunţe concedieri în mai multe divizii.

    Însă această mişcare nu a avut efectul scontat, investitorii nu mai aveau timp şi răbdare, iar când Deutsche Bank a raportat în octombrie un profit net în T3 2018 mai scăzut cu 65% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, zvonurile au început să se înmulţească. În aceeaşi perioadă, mai exact în data de 24 septembrie 2018, Deutsche Bank a fost eliminată din indicele Euro Stoxx 50 Index, după ce în primele zile de toamnă Commerzbank fusese eliminată din indicele DAX.

    Mai mult, în luna februarie 2019 conglomeratul chinez HNA şi-a redus participaţia din cadrul celei mai mari bănci germane la 6,3%, faţă de 10% cât avea în 2017, când era cel mai mare acţionar al băncii, relatează Reuters. Dar în luna martie 2019 Deutsche Bank a confirmat că „este implicată” în discuţii cu Commerzbank, deoarece încearcă să stimuleze creşterea şi rentabilitatea. Bloomberg a fost prima publicaţie care a scris că, duminică, 17 martie, consiliile celor două bănci se vor întâlni fiecare în cursul zilei respective, pentru a aproba discuţiile oficiale despre fuziune.

    „În lumina oportunităţilor care au apărut, consiliul de administraţie al Deutsche Bank a decis să revizuiască opţiunile strategice”, scrie într-un comunicat de presă al Deutsche, citat de Reuters. Commerzbank a declarat că rezultatul discuţiilor din Consiliul de Administraţie a fost „deschis”. Acum, când condiţiile economice se înrăutăţesc, când Germania – motorul economiei europene – dă semne de slăbiciune şi când finanţările par că se vor scumpi în viitor, în special pentru businessuri, guvernul de la Berlin vrea un campion european pe care să se poată baza economia.

    Deutsche şi Commerzbank sunt cele mai mari bănci listate din Germania. Statul deţine o participaţie de 15,6% la Commerzbank ca urmare a contribuţiei sale la salvarea băncii în criza financiară. Prin preluarea Commerzbank – modul în care s-ar putea realiza fuziunea –, Deutsche Bank, o bancă atât de mândră încât în criză a refuzat ajutorul statului, s-ar putea vedea cu o parte din ea în mâinile guvernului. Perspectiva reîntoarcerii statului intervenţionist i-a făcut să se înfoaie pe conservatorii propiaţa din Uniunea Creştin- Democrată a cancelarului Angela Merkel. Fuziunea ar crea a patra cea mai mare bancă din Europa, cu active de circa 1.810 miliarde de euro. Cele două bănci au împreună o valoare de piaţă de 25 de miliarde de euro, mică în comparaţie cu cele ale rivalelor, aceasta din cauza scăderii drastice a cotaţiilor acţiunilor. Ambele companii şi-au pierdut circa 90% din valoare în raport cu punctele de vârf. Deutsche Bank este cea mai mare din această pereche şi de aceea cel mai probabil ea va fi cumpărătorul. Ministrul de finanţe din Germania, Olaf Scholz, a anunţat că nu se va opune celor câteva zeci de mii de concedieri care ar fi necesare pentru ca cele două bănci să poată funcţiona sustenabil împreună, potrivit surselor citate. La începutul lunii martie, reprezentanţi ai angajaţilor din partea ambilor creditori şi-au anunţat poziţia cu privire la o potenţială fuziune, avertizând că ar duce la 30.000 de concedieri – adică peste o cincime din forţa de muncă combinată.

    Scholz şi adjunctul său Joerg Kukies a făcut presiuni pentru combinarea celor două bănci slăbite pentru a se asigura că cea mai mare economie din Europa se poate baza măcar pe un singur creditor puternic. Pe de altă parte, cele mai mari două asociaţii de business pentru IMM-uri din Germania au anunţat public că se opun unei potenţiale fuziuni între Deutsche Bank şi Commerzbank, argumentând că o astfel de decizie de business ar afecta competitivitatea pentru finanţarea sectorului, potrivit Reuters.

    Mittelstandurile nemţeşti, aşa cum sunt cunoscute IMM-urile din Germania, reprezintă 99% dintre companiile înregistrate în cea mai mare economie a Europei, 97% din exporturile ţării şi angajează 60% din forţa de muncă. „Cu cât există o competitivitate mai ridicată, cu atât mai bine, prin urmare nu vedem niciun motiv pentru ca cele două bănci să fuzioneze”, a declarat Reinhold von Eben-Worlée, şeful Asociaţiei Businessurilor de Familie. Mario Ohoven, preşedintele Asociaţiei Germane pentru IMM-uri, a lansat observaţii similare cu o săptămână înainte Asociaţiei Businessurilor de Familie, ca răspuns la posibila fuziune dintre cei doi creditori. „Când două bănci cu probleme se unesc nu există nicio garanţie că rezultatul va fi o instituţie economică puternică. Pe scurt, dacă punem două entităţi şchioape împreună, nu vom obţine un campion european”, spune Ohoven.

    Atât Eben-Worlée cât şi Ohoven au declarat pentru sursa citată că băncile stabile cu o amprentă internaţională sunt cele de care are nevoie economia germană pentru a rămâne o forţă internaţională. Tranzacţia s-ar putea lovi şi de perspectiva Băncii Centrale Europene, încât Andrea Ernia, în primul interviu acordat după ce a devenit preşedintele Mecanismului de Supraveghere, a declarat că nu îi „place ideea unor campioni naţionali sau europeni”. 

  • Arabii se opun: Unul dintre cel mai mare acţionar al Deutsche Bank nu este de acord cu o fuziune cu Commerzbank

    Deutsche Bank întâlneşte rezistenţă din partea acţionarilor din Qatar în încercarea de a negocia o fuziune cu competitorul Commerzbank, potrivit Bloomberg.

    Investitorii sunt îngrijoraţi că un astfel de deal le-ar reduce participaţia – în cazul în care Deutsche Bank ar fi forţată să strângă capital printr-o vânzare de acţiuni pentru a finanţa tranzacţia, potrivit surselor citate.

    Arabii au interesele lor şi se aşteaptă ca nemţii să facă anumite concesiuni înainte de a susţine planul de fuziune.

    Acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu circa două treimi de când Fondul Suveran al Qatar-ului a cumpărat prima dată, în urmă cu cinci ani.

    Nemulţumirile acţionarilor cheie le întăresc pe cele ale vocilor din piaţă care se opun unei astfel de tranzacţii – pe care Germania o consideră o tranzacţie cheie în încercarea de a asigura finanţarea economiei orientate spre export.

    Reprezentanţii sindicatelor prezenţi în board-ul Deutsche Bank susţin că o fuziune nu este soluţia pentru a „repara” creditorii germani, mai ales că aceasta ar duce la concedieri masive.

    Entităţile statului arab deţin peste 6% din Deutsche Bank.

     

  • La doar o săptămână după ce anunţă o potenţială fuziune cu Commerzbank, Deutsche Bank reia bonusurile pentru şefii băncii: CEO-ul a primit 7 milioane de euro

    Deutsche Bank a plătit primele bonusuri către directori din board pentru prima oară în ultimii patru ani, iar Christian Sewing, executivul băncii a primit un pachet de 7 milioane de euro, ceea ce îl introduce în rândul celor mai bine plătiţi bancheri din Europa, potrivit Reuters.

    Subiectul bonusurilor în cadrul Deutsche Bank are o anumită sensibilitate politică încât Deutsche Bank negociază o fuziune cu Commerzbank – iar sindicatele atrag atenţia că aceasta ar duce la 30.000 de concedieri.

    Sewing, care a devenit CEO în aprilie anul trecut, a îndreptat Deutsche Bank înspre primele profituri din ultimii patru ani, şi conduce fuziunea cu Commerzbank. În 2017 el a câştigat 2,9 milioane euro.

    Veniturile lui pentru 2018 a depăşit veniturile altor executivi precum John Flint de la HSBC sau Jes Staley de la Barclays.

    Raportul anual al Deutsche Bank arată că directoratul a primit salarii plus bonusuri în valoare totală de 55,7 milioane euro în 2018, faţă de 29,8 milioane euro în anul anterior.

     

  • Donald Trump şi doamna cu părul gri de la Deutsche Bank: Cum l-a ajutat banca germană pe preşedintele american exagerându-i averea şi ce credite a dat gigantul bancar către familia lui

    În timp ce Trump îşi livra discursul de instaurare la Casa Albă în 2017, o femeie subţire cu părul gri stătea în faţă şi asculta, îmbrăcată într-o parka ce ieşea în evidenţă dincolo de gardurile de la zona VIP.
     
    Numele ei era Rosemary T. Vrablic. Era în acel moment managing director în cadrul Deutsche Bank şi unul dintre principalele motive pentru care Trump a ajuns în fruntea Statelor Unite.
     
    Se pare că în acel moment legăturile dintre Donald Trump şi angajatorul doamnei Vrablic, Deutsche Bank, erau destul de strânse, iar fiecare parte avea nevoie de cealaltă: un mogul al pieţei imobiliare considerat toxic prin retorica lui ce polarizează societatea americană, şi o bancă cu probleme financiare cutremurătoare şi un istoric de fărădelegi.
     
    Publicaţia americană scrie că mai multe surse din apropierea doamnei Vrablic susţin că ea se aşteaptă să fie chemată pentru depoziţii în Congres, în contextul în care cele două comitete investighează relaţia dintre creditorul german şi Donald Trump. Vrablic nu a răspuns publicaţiei New York Times pentru publicaţii.
     

  • Începe MĂCELUL în piaţa muncii din Germania: 30.000 oameni vor râmane fară loc de muncă

    După mai multe luni de speculaţii, zvonuri şi discuţii, care au prins avânt în ultimele săptămâni, Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, a primit în sfârşit undă verde pentru a continua cu negocierile pentru o fuziune cu rivalii de la Commerzbank, potrivit Bloomberg.

    Ministrul de Finanţe din Germania, Olaf Scholz, a anunţat că nu se va opune celor câteva zeci de mii de concedieri care ar fi necesare pentru ca cele două bănci să poată funcţiona sustenabil împreună, potrivit surselor citate.

    Săptămâna trecută, reprezentanţi ai angajaţilor din partea ambilor creditori şi-au anunţat poziţia cu privire la o potenţială fuziune, avertizând că ar duce la 30.000 de concedieri – adică peste o cincime din forţa de muncă combinată.

    În timp ce Scholz şi adjunctul său Joerg Kukies a făcut presiuni pentru combinarea celor două bănci slăbite pentru a se asigura că cea mai mare economie din Europa se poate baza măcar pe un singur creditor puternic, a transmis ministrul duminică după ce ambele bănci au anunţat simultan vestea.

    Concedierile din anumite structuri ale băncilor vor arăta totuşi mai rău puse în balanţă cu salariile mari din braţul de investiţii al Deutsche Bank, ceea ce ar putea afecta opinia politicienilor.

    Analiştii de la Bank of America spun că unul dintre dezavantajele fuziunii ar fi incapacitatea Deutsche Bank de a păstra structura de remuneraţii în cadrul braţului de investiţii după o fuziune cu Commerzbank.

     

  • Istoria unui DEZASTRU: Cum a înregistrat una dintre cele mai mari bănci din lume pierderi de peste 6 miliarde de euro, amenzi de 14 miliarde euro şi o prăbuşire de 90% pe bursă

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are o istorie de 149 de ani. Gigantul ban­car, care acum un deceniu se bătea cu marile bănci de investiţii americane, a ajuns în mizerie, este pe­nalizată în fiecare zi de investitori şi de pieţe, iar autorităţile, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi ministrul de finanţe Olaf Scholz în­cear­că să găsească o soluţie pentru a nu pierde şi mai mult sânge, potrivit Financial Times.

    Că va fi o fuziune cu Commerzbank, că Deut­sche Bank va prelua băncile locale, că va interveni statul, că va aduce alţi investitori alături de acţionarii chinezi şi arabi, toată lumea încearcă să găsească o soluţie.

    De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total 8 directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.

    Astfel, cu o valoare a acţiunilor de 7,9 euro per acţiune, ieri la ora 15.00 acţiunile Deutsche Bank în­­registrau o scădere de 0,5% pe bursa din Frankfurt, la o capitalizare bursieră de doar 16,37 mi­liarde de euro – reprezentând doar o mică felie din piaţa pe care o aveau nemţii în anii în care cel mai mare creditor german a devenit simbolul euro­pean al „finanţelor de cazino“, cum scrie FT.

    Din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul Libor.

    O fuziune între cele două bănci problematice din Germania reprezintă o variantă care a fost vehiculată constant în ultimii 10 ani, dar care a prins avânt în ultima perioadă după ce actori din ambele părţi au fost citate de presa inter­naţională susţinând că sunt des­chişi către o fuziune care ar pu­tea da naştere unui jucător de talie mondială.

    Pe de altă parte, săptămâna aceasta doi reprezentanţi ai sin­di­catelor, membri în boardul Deutsche Bank, s-au opus vehement fuziunii argumentând că aceasta ar duce la desfiinţarea a circa 30.000 de lo­curi de muncă, ceea ce ar genera o problemă masivă în economie.

    Mai mult, şi reprezentanţii asociaţiilor IMM-urilor din Germania pun la îndoială eficienţa unei astfel de decizii, având în vedere că ea ar ridica o pro­blemă de competitivitate în economie, care ar afecta negativ aşa-numite Mittelstand-uri (IMM-urile din Germania), care reprezintă 99% din economia nemţilor.

  • Două dintre cele mai mari bănci din Europa aşteaptă aprobarea cancelarului Angela Merkel pentru a fuziona

    Gigantul german Deutsche Bank aşteaptă susţinere politică din partea cancelarului Angela Merkel pentru o potenţială fuziune cu Commerzbank, celălalt creditor problematic din Germania, potrivit Bloomberg.

    Executivii băncii caută susţinere guvernamentală deoarece o fuziune ar duce la restructurări, încât ei vor să iasă în faţă şi să facă public planul pentru o potenţială fuziune.

    În timp ce Olaf Scholz, ministrul gemran de Finanţe a încurajat cele două bănci să fuzioneze, Merkel nu a intervenit până acum.

    Guvernul deţine 15% din Commerzbank, iar aprobarea cancelarului Angela Merkel este absolut necesară pentru ca fuziunea să meargă înainte.

    Susţinătorii tranzacţiei spun că o combinaţie între cele două bănci ar crea un campion german puternic, care ar putea concura mai uşor cu rivalii, însă Merkel a rămas până acum sceptică la ideea că o fuziune ar rezolva problemele celor două bănci, în contextul în care guvernul vrea să stea departe de alte potenţiale bailout-uri.

    Circa 30.000 de locuri de muncă sunt puse în pericol de fuziunea celor două bănci, iar instituţiile vor susţinerea publică a guvernului pentru a suporta mai uşor furia opiniei publice.