Tag: Codul Muncii

  • Ponta: Aştept de la OMV şi Erste “un parteneriat onest” cu Guvernul. Cota de 16% şi Codul Muncii nu se schimbă

    “Mă văd cu ei şi pentru a discuta lucruri foarte concrete care ţin de investiţiile făcute şi de Erste şi de OMV în România. Aşteptarea mea publică de la aceste mari companii este să continue să investească în România. Asta este să aibă un parteneriat cât mai bun şi cât mai onest cu Guvernul României şi cu autorităţile române şi, evident, ca în orice negociere, să obţinem condiţii pentru România cât mai bune”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă la întâlnirea cu reprezentanţii OMV va discuta şi despre preţul carburanţilor, premierul a răspuns că “vom discuta despre toate problemele care ţin de OMV România”.

    El a precizat că, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitori, “mesajul pe care vreau să-l dau tuturor investitorilor, în special, sigur, celor austrieci, dar şi celorlalţi cu care mă voi vedea, este un mesaj de stabilitate şi predictibilitate”, inclusiv în privinţa cotei unice de impozitare de 16%.

    “România nu este neatractivă din cauza cotei de impozitare, dimpotrivă, aceasta e foarte scăzută faţă de nivelul european. România are probleme în ceea ce priveşte birocraţia, utilizarea fondurilor europene – multe companii austriece au venit în proiecte care implicau fonduri structurale şi de coeziune pe care nu reuşim, după cum ştiţi, să le absorbim foarte bine -, are probleme de corupţie – acolo unde este cazul şi ne-au sesizat, evident că e treaba justiţiei asta, nu a Guvernului – şi probleme în ansamblu de stabilitate a legislaţiei în ceea ce priveşte mediul de afaceri”, a adăugat Ponta.

    Conform premierului, nu va fi modificată nici legislaţia muncii. “Peste 90% din actualul Cod al muncii il considerăm bun. Sunt câteva modificări pe care vrem să le facem în reglementarea conflictelor de muncă, a contractelor colective, dar în ansamblu, pentru investitori, legislaţia noastră nu este o legislaţie rea”, a precizat el. “Problema rămâne în continuare a contribuţiilor de asigurări sociale. Or, acolo ştiţi foarte bine decizia noastră ca în 2013 să avem o reducere a acestor contribuţii. Nu am vrut să mă angajez în faţa investitorilor, nu pot să fac acest lucru până nu avem discutat clar cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană proiecţia bugetului pe 2013. Până atunci, nu vreau să fac promisiuni anticipate.”

    “Apreciez orice companie, pentru orice loc de muncă creat sau orice salariu dat unui angajat român, deoarece cu toţii ştim că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi foarte riscantă”, a declarat Victor Ponta la Forumul economic România – Austria, organizat luni la Viena de Camera Economică Federală (WKO). “Am venit în această primă vizită pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de toate companiile austriece care investesc bani şi creează locuri de muncă şi pentru a transmite mesajul că ne pasă de investiţiile dumneavoastră şi am dori să găsim modalităţi, nu numai pentru a le garanta, dar şi pentru a vă încuraja să investiţi mai mult şi să aveţi o mai mare încredere în viitorul ţării mele.”

    Vizita în Austria include şi întâlniri cu preşedintele federal, cu cancelarul, preşedintele parlamentului şi primarul Vienei. Victor Ponta este însoţit de Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor, de consilierii Mihnea Constantinescu şi Eugen Todorovici, precum şi de Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

  • Munca prin agent de muncă temporară şi salariaţii temporari

    Aceste reglementari sunt extreme de utile pentru angajatorii care desfasoara activitati sezoniere (de exemplu, activitati in domeniul turismului pe litoral).

    De asemenea, avand in vedere contextul economic actual caracterizat prin incertitudine si imprevizibiliate, aceste reglementari pot fi folosite de catre angajatorii care au in vedere derularea unui anumit proiect dar nu pot preconiza daca dupa finalizarea acestuia volumul activitatii le va permite pastrarea angajatilor.

    Munca prin agent de munca temporara reprezinta munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia anagjatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.

    Contractul de munca temporara are natura unui contract individual de munca, prin urmare trebuie respectate conditiile prevazute de Codul Muncii pentru incheierea si continutul acestuia. Durata pe care se poate desfasura munca temporara este de cel mult 24 de luni sau, in cazul prelungirii contractului, cel mult 36 de luni.

    Conditiile referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentara, repausul zilnic si saptamanal, munca de noapte, concediile si sarbatorile legale si salarizarea aplicabile salariatilor temporari sunt, cel putin acelea care s-ar aplica salariatilor în cazul în care acestia ar fi fost recrutati direct de catre angajator. Pentru serviciile de punere la dispozitie a salariatilor temporari, agentul de munca temporara primeste de la angajator un comision.

    Anagajatorii trebuie sa aiba in vedere urmatorul aspect cand intra in relatii comerciale cu un agent de munca temporara: acesta din urma trebuie sa aiba o autorizatie emisa de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru a putea desfasura asemenea activitati.

    Comerciantul care intentioneaza sa desfasoare activitati de punere la dispozitie de personal pe baze temporare trebuie de asemenea sa aiba in vedere urmatoarele cerinte prevazute de Hotararea de Guvern in vederea autorizarii:Solicitantul trebuie sa faca dovada constituirii unei garantii financiare la o banca din Romania, care sa acopere contravaloarea a 25 de salarii de baza minime brute pe tara, la care se adauga contributiile datorate de catre angajator bugetelor de asigurarilor sociale. Aceasta cerinta este determinata de faptul ca agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate conform legii. In cazul in care acesta nu achita contributiile, angajatorul va fi cel obligat la plata, in baza solicitarii salariatului temporar

    Prin urmare, reglementarile legale permit anagajatorilor contractarea pe baze temporare a a personalului, in functie de necesitatile concrete ale acestora si dau posibilitatea intreprinzatorilor care activeaza in domeniul plasarii de personal sa isi dezvolte activitatea in functie de contextul economic actual.


    Andreea Piţurcă este Senior Associate Lawyer în cadrul companiei Danila Petre şi Asociaţii (www.dpp.ro)

  • Club BM: Codul Muncii – radiografia de patru luni

    BUSINESS MAGAZIN: La scurt timp după ce au fost introduse modificările din Codul muncii, vrem să vedem cum au influenţat acestea activitatea departamentului de resurse umane din companii, cât de mult au uşurat sau, dimpotrivă, au îngreunat munca directorilor de HR, dar şi cum au influenţat relaţia angajatorilor cu angajaţii. Cât de binevenite au fost aceste modificări?

    GABRIELA IVAŞCU, HALCROW: A fost mai multă publicitate decât beneficii propriu-zise. Mai este un aspect: foarte multe dintre modificări au venit pe un teren nepregătit, în special cele privind introducerea criteriilor de performanţă în contractele individuale de muncă. Mă întreb câţi dintre angajatori le aplicau dinainte şi câţi au reuşit să se conformeze cu obligaţia legală până la 20 mai.
    RODICA RAPCEA, REAL: Cred că este evident că în companiile în care se folosea un sistem de evaluare a fost ceva mai uşor şi impactul nu a fost atât de mare. O oarecare greutate ar putea-o reprezenta stabilirea acelor obiective anuale, care se pot modifica, după cum ştim, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă. Este adevărat că aceste modificări ne ajută şi în puţinele situaţii în care nu suntem mulţumiţi de performanţa angajaţilor. Modificările ar trebui să rezolve aceste situaţii, deşi, din punct de vedere legal, nu ştiu cât de uşor va fi să facem lucruri de acest gen.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR : Aţi făcut intern acest lucru sau aţi apelat la firme specializate? Clienţii noştri ne-au rugat să îi ajutăm să redacteze aceste criterii de evaluare a performanţei salariaţilor. Noi putem să le dăm anumite indicii, dar ele trebuie discutate intern cu celelalte departamente ale companiei şi redactate în funcţie de specificităţile fiecărei firme în parte.
    MIHAI ORĂŞEANU, NOERR: Este adevărat că până în acest moment nu putem vedea exact care va fi impactul acestor criterii de performanţă, însă, din punctul meu de vedere, cred că o să ne ajute foarte mult. Companiile vor observa un salt enorm pentru că fiecare salariat, în momentul în care se va lovi de aceste criterii de performanţă, îşi va da silinţa şi va încerca să se ridice la criteriile pe care dumneavoastră o să i le inseraţi în contractul individual de muncă. Cred că aceste măsuri sunt mai mult decât bune, în contextul în care ştim că şomajul începuse să crească în România, iar încercarea de a sensibiliza piaţa muncii va ajuta toate patronatele.

    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Mai este chestiunea procedurii de concediere pe motiv de necorespundere profesională. Iar aici, după cum ştim, este un alt vid legislativ, cu excepţia cazurilor în care este un contract colectiv de muncă la nivel de unitate în care este reglementată această procedură sau un contract colectiv la nivel de ramură. Noi am încercat pentru clienţii noştri să facem în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a prelua în această procedură de necorespundere profesională şi ideea evaluării pe criterii de performanţă. Ştiu că este o temă controversată: putem sau nu putem să le folosim? Cred că putem să încercăm măcar să le folosim şi, până la urmă, să vedem ce se întâmplă în instanţă. Dar în măsura în care nu mai există o procedură clară de necorespundere profesională în Codul muncii, putem încerca să facem acest lucru.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Aţi avut vreun proces pe rol?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Suntem şi noi la început. Cred că toată lumea este curioasă să vadă prima decizie pe necorespundere profesională sau pe o decizie de concediere colectivă.
    IULIANA BADEA, LUGERA: Întrebare din practică: avem angajatul care a semnat acele criterii de performanţă şi la prima evaluare este sub nivelul aşteptărilor. Îl putem da afară pe motivul necorespunderii profesionale?
    IRINA STĂNICĂ, NOERR: Da, dacă facem o procedură şi reglementăm acest lucru în regulamentul intern sau în contractul de muncă de la nivel de unitate.

  • Cum s-a spulberat mitul sutelor de mii de joburi aduse de noul Cod al muncii: doar 54.000 de noi slujbe în mai şi iunie, nu 600.000

    Cele aproape 600.000 de noi contracte de muncă aduse în două luni de schimbările noului Cod al muncii au stârnit curio­zitate, scepticism şi neînţelegeri în rândul angajatorilor, pentru că nicio com­panie mare nu a anunţat în ultima perioadă că face angajări masive, la fel cum nici economia nu şi-a revenit în aşa fel încât IMM-urile din toată ţara să dea drumul la angajări. ZF mai explică încă o dată modul în care se calculează numărul de salariaţi şi de ce numărul de contracte de muncă nou-încheiate nu reflectă numărul de joburi create efectiv în economie.

    Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai (când a intrat în vigoare noul Cod al muncii) până la sfârşitul lunii iunie, arată cea mai recentă publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi perioadă reprezentanţii Inspecţiei Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou-încheiate. Practic, fiecărui salariat nou înre­gistrat la Statistică i-ar corespunde 10 contracte de muncă, lucru greu de crezut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Emil Boc: O parte din contractele de munca noi sunt doar pe 1-2 luni, in ideea ca “astia probabil ca stau o luna-doua cu controalele pe noi”

    In lnile mai si iunie, in baza noului Cod al Muncii au fost
    inregistrate in Romania 569.399 de noi contracte de munca, din
    care, peste 66% sunt pe durata nedeterminata. Circa 10-12% dintre
    ele sunt insa contracte care au fost facute doar pe o luna-doua,
    “adica au spus: ‘astia probabil ca stau o luna-doua cu controalele
    pe noi, dupa care se revine la vechea practica a muncii la negru’”,
    a remarcat Boc, indemnand Inspectia Muncii, Politia Romana,
    Jandarmerie si Garda Financiara sa continue controalele.

    “Vreau sa-i asigur ca nu vor avea liniste cu niciunul dintre acei
    angajatori care vor continua sa nu respecte legea, deci, pe tot
    parcursul anului, pana la sfarsit, si anul viitor, aceste controale
    ale autoritatilor statului vor continua, pentru a putea sa asiguram
    protectia necesara salariatilor, printr-un contract de munca”, a
    sustinut premierul, cu ocazia inaugurarii, sambata, a centurii
    ocolitoare a Municipiului Cluj-Napoca.

    Emil Boc a anuntat ca in Romania existau la 30 iunie 6.371.566 de
    contracte de munca active, comparativ cu 6.175.882 contracte la
    data de 30 iunie 2008. “Eu spun ca e un semn bun, un semn care ne
    arata ca iesirea din recesiune se consolideaza si ca economia merge
    pe directia cresterii, care trebuie continuata in perioada
    urmatoare”, a comentat prim-ministrul.

    Din totalul celor 6.371.000 de contracte de munca in vigoare
    astazi, contracte active, mai mult de 93% sunt pe durata
    nedeterminata, “deci contractul pe perioada nedeterminata este
    regula in Romania, iar exceptia este contractul pe durata
    determinata”, a mai spus Boc.

  • Nici noul Cod al Muncii nu e bun! UE cere mai multa munca peste program si mai multe contracte determinate

    Astfel, CE a obligat Executivul de la Bucuresti sa suplimenteze
    cu o luna perioada in care angajatii care lucreaza peste durata
    normala a timpului de munca beneficiaza de ore libere, de la 60
    zile la 90 zile calendaristice, si sa extinda cazurile in care pot
    fi incheiate contracte de munca pe durata determinata.

    Modificarile vor fi introduse pana in toamna acestui an, releva
    Memorandumul de Intelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeana
    in urma misiunii din aprilie-mai, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Codul muncii 2011: ce se schimba pentru angajat

    Totusi, in codul muncii actualizat pe 2011, angajatul care vrea
    sa-si ia concediu fara plata pentru a participa la programe de
    formare profesionala poate fi refuzat de catre angajator daca
    acesta sustine ca lipsa angajatului va prejudicia activitatea
    firmei.
    De asemenea, noul cod al muncii prevede ca fiecare angajat va avea
    trecut in contractul de munca criteriile de evaluare profesionala
    si este anuntat daca angajatorul vrea sa ceara informatii despre
    activitatea acestuia de la fostul angajator.
    Codul muncii 2011 schimba si durata perioadei de proba, care este
    de 90 de zile pentru functiile de executie si de 120 de zile pentru
    functiile de conducere. De asemenea, termenul de preaviz este de 20
    de zile lucratoare pentru functii de executie si de 45 de zile
    lucratoare pentru functii de conducere, mai mare decat cel prevazut
    in legislatia anterioara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Boc: In doar trei zile de controale s-au inregistrat 60.700 de noi contracte de munca

    “In doar trei zile de controale si de intensificare a actiunilor
    pentru eliminarea muncii la negru, in urma intrarii in vigoare a
    noii legislatii din Codul Muncii, s-au inregistrat 60.700 de noi
    contracte de munca, asta in conditiile in care in luna aprilie se
    inregistrau pe zi cinci, maxim zece contracte de munca. Aceasta
    arata vointa acestui Guvern de a combate munca la negru, eficienta
    controalelor pe care le-am efectuat in echipe mixte. Profit de
    ocazie sa ii felicit pe colegii de la Inspectia Muncii din
    Ministerul Muncii pentru ca au luat foarte in serios aceasta munca
    si in sfarsit putem constata ca pe zi ce trece se diminueaza munca
    la negru”, a declarat premierul Emil Boc, dupa ce si-a prezentat
    motiunea in cadrul unei intalniri cu membrii PDL Satu Mare. El a
    spus ca “asta inseamna cu adevarat sa faci reforma”.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul Cod al muncii a intrat in vigoare: de luni munca la negru se pedepseste cu inchisoarea

    Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti atrage atentia
    angajatorilor ca, incepand de luni, 2 mai, trebuie sa aiba in
    vedere noile prevederi ale Codului muncii prin care s-au stabilit
    noi sanctiuni contraventionale in cazul nerespectarii unor
    obligatii legale cum ar fi primirea la munca a pana la cinci
    persoane fara incheierea unui contract individual de munca, care,
    potrivit art.16 alin.1, se va pedepsi cu amenda de la 10.000 la
    20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata. Potrivit noului
    Cod al muncii, si prestarea muncii de catre o persoana fara
    incheierea unui contract individual de munca se va pedepsi cu
    amenda de la 500 la 1.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc de 1 Mai: “Nu avem vreme de gratar. Avem mai multe de lucru”

    “Am si Ministerul Muncii pe cap, am de citit mai multe acte
    decat pana acum. Si daca o sa pot planta in zilele acestea, poate
    nu de 1 mai, sambata, cativa pomi mi-ar face placere, ca asa se
    intampla de fiecare data primavara. Este bine ca orice roman sa
    planteze un pom macar”, a spus Boc, dupa intalnirea de vineri cu
    inspectorii-sefi de la inspectoratele teritoriale de munca.

    El a spus ca scopul intalnirii cu inspectorii a fost sa puna la
    punct un plan de control mixt pentru combaterea evaziunii fiscale
    prin munca la negru. A fost aprobat un plan comun de actiune intre
    Inspectia Muncii, Politia Romana, Garda Financiara si Jandarmerie,
    care prevede ca echipe mixte de control sa mearga in toata tara ca
    sa controleze firmele, spre a-i prinde pe cei care si dupa intrarea
    in vigoare a Codului muncii si a Legii zilierilor, la 2 mai,
    folosesc munca la negru.

    “Acolo unde sunt mai multi ochi pe de-o parte se vede mai bine, pe
    de alta parte nu se pot ascunde, nu se pot musamaliza, cum se spune
    pe romaneste, lucrurile care se descopera. Daca merge doar o
    institutie a statului, sunt mai mari sanse sa se musamalizeze ceva
    acolo, daca sunt insa 3 sau 4 autoritati impreuna, cu siguranta
    controlul va avea eficienta”, a afirmat Emil Boc.

    Seful Guvernului a comentat si planul de restructurare a celor 18
    companii cu mari datorii, despre care sindicatele estimeaza ca
    risca sa aduca in somaj 30.000 de oameni. “Nu pornim de la un numar
    de oameni care trebuie sa fie disponibilizati. Nu acesta este
    obiectivul reformei, reforma este sa avem atatia oameni cat este
    necesar in fiecare regie, fiecare companie de stat”, a raspuns
    premierul. “N-am pornit nici la un numar fix de persoane care in
    sectorul bugetar trebuiau sa fie restructurate. Analizele de
    cost-beneficiu si standardele aplicate ne vor spune exact cati
    oameni trebuie sa fie in fiecare companie de stat sau regie
    autonoma.”

    “Companiile de stat care desfasoara activitate economica trebuie sa
    faca performanta, ca de aceea sunt societati comerciale si nu sunt
    societati de caritate, sau de altfel”, a adaugat Boc.

    Planul de restructurare va fi aprobat pana la sfarsitul lunii iulie
    pentru toate companiile care se afla in subordinea statului.