Tag: Club BM
-
Club BM: Codul Muncii – radiografia de patru luni
BUSINESS MAGAZIN: La scurt timp după ce au fost introduse modificările din Codul muncii, vrem să vedem cum au influenţat acestea activitatea departamentului de resurse umane din companii, cât de mult au uşurat sau, dimpotrivă, au îngreunat munca directorilor de HR, dar şi cum au influenţat relaţia angajatorilor cu angajaţii. Cât de binevenite au fost aceste modificări?
GABRIELA IVAŞCU, HALCROW: A fost mai multă publicitate decât beneficii propriu-zise. Mai este un aspect: foarte multe dintre modificări au venit pe un teren nepregătit, în special cele privind introducerea criteriilor de performanţă în contractele individuale de muncă. Mă întreb câţi dintre angajatori le aplicau dinainte şi câţi au reuşit să se conformeze cu obligaţia legală până la 20 mai.
RODICA RAPCEA, REAL: Cred că este evident că în companiile în care se folosea un sistem de evaluare a fost ceva mai uşor şi impactul nu a fost atât de mare. O oarecare greutate ar putea-o reprezenta stabilirea acelor obiective anuale, care se pot modifica, după cum ştim, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă. Este adevărat că aceste modificări ne ajută şi în puţinele situaţii în care nu suntem mulţumiţi de performanţa angajaţilor. Modificările ar trebui să rezolve aceste situaţii, deşi, din punct de vedere legal, nu ştiu cât de uşor va fi să facem lucruri de acest gen.IRINA STĂNICĂ, NOERR : Aţi făcut intern acest lucru sau aţi apelat la firme specializate? Clienţii noştri ne-au rugat să îi ajutăm să redacteze aceste criterii de evaluare a performanţei salariaţilor. Noi putem să le dăm anumite indicii, dar ele trebuie discutate intern cu celelalte departamente ale companiei şi redactate în funcţie de specificităţile fiecărei firme în parte.
MIHAI ORĂŞEANU, NOERR: Este adevărat că până în acest moment nu putem vedea exact care va fi impactul acestor criterii de performanţă, însă, din punctul meu de vedere, cred că o să ne ajute foarte mult. Companiile vor observa un salt enorm pentru că fiecare salariat, în momentul în care se va lovi de aceste criterii de performanţă, îşi va da silinţa şi va încerca să se ridice la criteriile pe care dumneavoastră o să i le inseraţi în contractul individual de muncă. Cred că aceste măsuri sunt mai mult decât bune, în contextul în care ştim că şomajul începuse să crească în România, iar încercarea de a sensibiliza piaţa muncii va ajuta toate patronatele.
IRINA STĂNICĂ, NOERR: Mai este chestiunea procedurii de concediere pe motiv de necorespundere profesională. Iar aici, după cum ştim, este un alt vid legislativ, cu excepţia cazurilor în care este un contract colectiv de muncă la nivel de unitate în care este reglementată această procedură sau un contract colectiv la nivel de ramură. Noi am încercat pentru clienţii noştri să facem în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a prelua în această procedură de necorespundere profesională şi ideea evaluării pe criterii de performanţă. Ştiu că este o temă controversată: putem sau nu putem să le folosim? Cred că putem să încercăm măcar să le folosim şi, până la urmă, să vedem ce se întâmplă în instanţă. Dar în măsura în care nu mai există o procedură clară de necorespundere profesională în Codul muncii, putem încerca să facem acest lucru.
IULIANA BADEA, LUGERA: Aţi avut vreun proces pe rol?
IRINA STĂNICĂ, NOERR: Suntem şi noi la început. Cred că toată lumea este curioasă să vadă prima decizie pe necorespundere profesională sau pe o decizie de concediere colectivă.
IULIANA BADEA, LUGERA: Întrebare din practică: avem angajatul care a semnat acele criterii de performanţă şi la prima evaluare este sub nivelul aşteptărilor. Îl putem da afară pe motivul necorespunderii profesionale?
IRINA STĂNICĂ, NOERR: Da, dacă facem o procedură şi reglementăm acest lucru în regulamentul intern sau în contractul de muncă de la nivel de unitate. -
Vacanta de manager: dicteaza copiii si confortul
BUSINESS MAGAZIN: Dupa o perioada destul de lunga in care am vorbit despre criza si impactul ei, ne-am gandit sa discutam si despre lucruri mai placute si anume despre locurile unde isi petrec managerii concediile, cum arata un concediu de manager, care au fost cele mai frumoase locuri pe care le-ati vazut sau ce destinatii urmeaza sa vizitati. Am vrea, de asemenea, sa stim cat de important este pentru un manager sa pastreze un echilibru intre viata personala si profesionala si sa se rupa cateva zile pe an de ceea ce se intampla la birou. Cum va alegeti destinatiile?
BOGDAN PUTINICA: Mie imi plac destinatiile cat mai putin batute de turisti, cat mai ciudate. Acesta este hobby-ul meu. Imi place sa-mi iau rucsacul, sa ma duc in jungla si sa vad ce e acolo. De civilizatie mai mult sau mai putin ne lovim in fiecare zi, cu bunele si cu relele ei. De foarte putine ori mai folosesc serviciile unei agentii, poate si din cauza profilului putin mai ciudat al destinatiilor care ma atrag, dar si pentru ca, invariabil, aranjamentele pe care ti le construiesti singur sunt mult mai bune.
ADINA ROTILEANU: Poti sa dai si un exemplu?
BOGDAN PUTINICA: De exemplu, ultima vacanta ciudata a fost in Papua Noua Guinee. In Romania nu am gasit nicio agentie care sa poata sa-mi ofere un pachet acolo. Diferenta fata de un pachet normal de la o agentie cred ca a fost de trei ori mai mica.
BUSINESS MAGAZIN: Folositi serviciile agentiilor de turism?
OANA DATKI: Am renuntat de acum cativa ani, pe acelasi principiu.
MARCEL VULPOI: Da, eu le folosesc, dar din comoditate.
DAN BOABES: Eu le folosesc pentru idei.
BUSINESS MAGAZIN: Unde ati fost ultima oara in concediu?
DAN BOABES: Este greu de spus. Incerc sa combin calatoriile de business cu inca doua-trei zile de concediu, daca se poate. Notiunea de concediu cred ca s-a modificat fata de ceea ce intelegeam prin concediu acum 15-20 de ani. Atunci stiam ca plecam in august trei-patru saptamani, nu erau telefoane mobile si nu era nicio problema sa nu tinem legatura cu cei de acasa. Acum, concediu inseamna poate si trei-patru zile grupate si asta se poate intampla de cinci, sase, sapte ori pe an.
MARIUS GHENEA: Cred ca este vorba si de un anumit gen de eficienta pentru ca daca se intampla ca o asemenea calatorie de business sa te poarte destul de departe, ar fi pacat sa nu prelungesti putin si sa nu combini cu o alta destinatie potrivita. Din acest punct de vedere, cred ca o agentie de turism are dificultati in a raspunde unui asemenea tip de pachet, care este complicat din multe motive. In primul rand pentru ca pare ciudata o combinatie intre o calatorie de afaceri si una de placere. In al doilea rand, o parte din aventura este si gasirea propriului traseu, a unei destinatii. Este una dintre placerile de a calatori. Eu pot sa spun ca apelez in continuare la agentiile de turism pentru lucruri destul de clare. Spre exemplu, mi se pare mult mai util sa apelez la o agentie de turism pentru ticketing. Alte lucruri mi le organizez mai bine de unul singur. Eu stiu mai bine pe ce parte a strazii vreau sa am camera de la hotel sau ce loc sa-mi rezerv in avion. Acelasi lucru se intampla si cand inchiriez o masina. In ceea ce priveste programul pe care mi-l fac pentru concediu, am o abordare duala. Sunt anumite lucruri pe care prefer sa mi le rezerv de acasa, cum ar fi spectacole in Vegas, in New York sau Londra si alte lucruri pe care le fac la fata locului.
ADINA ROTILEANU: Depinde si cu cine mergi in concediu pentru ca daca mergi si cu copiii, evident ca alegi o varianta in care ei sa fie cat mai mult timp ocupati. Eu am fost norocoasa sa-mi umplu spiritul aventurier cu fel de fel de calatorii de afaceri. De exemplu, Karachi nu este o destinatie pe care mi-as fi ales-o pentru concediu, dar care a fost binevenita. Daca nu sunt copiii, confortul este pe primul loc, pentru ca ai nevoie de relaxare dupa o perioada mare de stres, si apoi vin serviciile. Este foarte greu sa verifici asta atunci cand cumperi un pachet de la o agentie de turism. Iti trebuie foarte multe recomandari, pentru mine recomandarile conteaza foarte mult, indiferent ca este vorba de Noua Zeelanda, Australia, Hong Kong si asa mai departe, imi place sa merg la sigur.
-
Avanpremiera verii: fara prea multe semne bune
BUSINESS MAGAZIN: Am iesit tehnic din recesiune, dar ar trebui
sa si simtim acest lucru. Cel mai palpabil element ar fi o revenire
a consumului, ceea ce ar insemna si o imbunatatire a situatiei
economice a multor companii. Ce simtiti ca se intampla acum si ce
credeti ca se va intampla in materie de consum si de revenire a
increderii pe piata? Va asteptati la o imbunatatire a nivelului de
trai?
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Suntem producatori de mortare, adezivi,
tencuieli si de la anul vom produce si polistiren. Cred ca am avut
noroc si intuitie si am construit fabrici moderne si in perioada de
criza, 2010, am avut cel mai bun an din activitatea noastra. In
2009 am avut o contractie de 0,46%, am pierdut multi bani cu
provizioane, bani pierduti de pe urma insolventelor. Primul
trimestru din acest an a avut rezultate remarcabile – plus 25%.
Poate pentru ca facem un produs bun si suntem simpatizati pentru ca
suntem locali. Anul trecut am crescut cu 25% vanzarile, in cifra de
afaceri a fost un plus de 11% pentru ca am scazut preturile.
Perioada mai urata a fost aprilie si mai, cand a fost o contractie
usoara, pe care o interpretez prin faptul ca unii concurenti au
facut pasi inaintea mea. Eu am fost un pic “adormit” cu
investitiile de la Oradea, cu fabrica de polistiren in care
investim cateva milioane de euro.BUSINESS MAGAZIN: Ca sa ramanem in zona de consum, de unde vine
cresterea asta, pentru ca activitatea din imobiliare s-a prabusit.
Isi amenajeaza romanii casele?
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Foarte multi amenajeaza, repara casele; au
inteles ca au nevoie de termoizolatie.BUSINESS MAGAZIN: A mai gasit cineva gasca cu oua de aur?
ANDI DASCAL, PRODVINALCO: E chiar curios pentru ca piata de
constructii s-a prabusit. Pesemne ca ati castigat cota mare de
piata.
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Am o mare problema cu transportul, pentru
ca nu gasesc camioane care sa transporte marfurile. De aceea
trebuie sa mai fac o fabrica in Moldova.
DRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Si noi am gasit gaina cu oua de
aur.
BUSINESS MAGAZIN: Faptul ca firmele isi disputa serviciile de
logistica nu este un lucru imbucurator?DRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Noi am crescut in ultimii ani, dar
sunt foarte multe companii de transport care in aceasta perioada au
murit. Iar cei care au capacitatea de a trasporta volume mari de
marfuri fac acest lucru pe rute intracomunitare, nu doar in
Romania. Spania – Franta, Olanda – Franta s.a.m.d. Nu ii
intereseaza Romania, pentru ca acolo castiga 90 de centi pe km si
aici e mai ieftin.
CATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Ba e mai scump aici. In Romania, cu
infrastructura noastra, mentenanta este mult mai
costisitoare.
ALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Cat vindeti peste hotare? Pentru ca
Romania a crescut, cu 0,6%, din export, nu din consum. Pietele de
bunuri de larg consum au fost in scadere cu 10-15%, iar cele mai
recente informatii arata minusuri de 5-6%. Cam pe-acolo ne aflam.
Deci consumul intern scade fata de anul trecut.
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Nici nu cred ca isi va reveni
foarte repede. N-o sa urmeze crestere economica imediat, pentru ca
banii care ajung la populatie ajung putin mai greu fata de banii
care se ruleaza in mediul de afaceri. Inca avem un somaj destul de
ridicat, se resimte efectul cresterii TVA-ului, sunt multe lucruri
pe care populatia nu reuseste sa le absoarba. Exista, e adevarat,
si o categorie care isi permite sa consume, dar marea parte a
populatiei inca are probleme vizavi de venituri.
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Nici eu nu am sustinut ca tuturor firmelor
le merge bine. -
Noul Cod al Muncii a intrat in vigoare! Care sunt consecintele?
BUSINESS MAGAZIN: Oficial, suntem undeva la capatul perioadei de
recesiune. Avem o reducere importanta a numarului de angajati din
Romania, am ajuns la cel mai redus nivel din toate timpurile, avem
si sectoare economice care merg, dar si un sector privat al micilor
intreprinderi destul de puternic afectat de criza, precum si oameni
putin dispusi la schimbare. Avem un Cod al muncii care tocmai s-a
schimbat. Ce credeti ca se va intampla in perioada urmatoare cu
piata muncii din Romania? Va aduce Codul muncii investitorii sau
perspectiva aceea favorabila de care are nevoie Romania?ADRIAN OLTEANU, FLANCO: Nu. Nu este suficient sa ai doua
documente frumos scrise si prezentate intr-o lumina placuta.
Trebuie stimulata economia. Eu vin dintr-un sector al businessului
care se bazeaza foarte mult pe oameni si pe interactiunea
angajatilor nostri cu clientul final. Nu vad de ce modificarile
aduse la Codul muncii ar incuraja venirea investitorilor straini
aici. Fiscalitatea este in continuare foarte mare, e o problema
serioasa care ii descurajeaza. Pe fondul unei economii care duce
mare lipsa de lichiditati, orice leu care este lasat in buzunarul
consumatorului ajunge, mai departe, tot in economie.
GABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Eu cred, totusi, ca investitorii
vor putea fi atrasi, avand in vedere ca pana acum Codul muncii a
fost foarte rigid, cel putin in privinta celor care performau
foarte prost. Nu aveai ce sa le faci. Stim bine ca daca voiai sa
dai afara, din cauza acestui cod foarte rigid, trebuia sa
intocmesti nu stiu cate documentatii, si acelea interpretabile in
fata instantei. Are si parti bune noul cod si mai putin bune, insa
un avantaj pentru investitorul strain va fi faptul ca vor avea
aceasta posibilitate, sa mearga intr-adevar pe criteriul de
performanta. Este un semn in plus ca in sfarsit se pune accent pe
calitate.
HORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Noul cod va atrage
investitori in sensul ca aceia care aveau deja pe lista de
expansiune Romania vor avea un motiv in plus sa faca acest pas.
S-ar putea sa fie prea mari asteptari de la acest Cod al muncii, in
conditiile in care trebuie vazut ca o imbunatatire a codului vechi.
Practic, toate elementele sunt de imbunatatire a vechii
variante.ANCA DECU, CORA: S-a tot spus ca este un nou Cod al muncii
pentru ca este prima data cand se modifica atat de multe articole.
Pana acum, modificarile au fost la unul-doua articole.
ANDREEA PITURCA, DANILA, PETRE & ASOCIATII: La capitolul
imagine, intotdeauna asteptarile au fost mai mari decat rezultatul
in sine, dar, oricum, este un pas inainte, care va avea destule
efecte pozitive.
ANCA DECU, CORA: Rezultatul este pozitiv pentru marii angajatori
care functionau dupa anumite sisteme. Pentru companiile mici se
schimba faptul ca acum trebuie sa comunice candidatilor inainte de
angajare criteriile de evaluare. Il obliga si pe angajator sa-si
faca temele, sa fie mai atent la proceduri, regulamentul interior,
contractul colectiv la nivel de unitate. Acum n-o sa ne mai putem
plange ca au negociat altii pentru noi si trebuie sa acceptam ce
s-a negociat la nivel national sau la nivel de ramura. Se muta
jocul in curtea angajatorului si creste presiunea mai mare pe modul
cum ne facem treaba.
HORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Este foarte importanta si
perspectiva asta bicefala. Pe de-o parte, plaseaza si angajatii
care erau intr-o zona a angajatorilor mai putin reusiti de pe piata
intr-o zona de securitate. Li se va spune clar ce fac gresit, lucru
care pentru angajatorii mai putin familiarizati cu ideea de
management al performantei este o adevarata provocare. Intram
intr-o zona semnificativ mai palpabila decat ce se intampla pana
acum. Toate procesele se pierdeau in instanta pe procedura, fara sa
se ajunga macar la fond.
ADRIAN OLTEANU, FLANCO: Foarte putine companii stiu sa implementeze
indicatorii de performanta si faptul ca exista un cadru legislativ
acum nu inseamna foarte mult daca sunt companii care nu stiu sa-l
foloseasca. -
Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?
INVITATII CLUB BM:
EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
CONSULTANTS
ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
CARRY ROMANIA
MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA
BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
paharului. Asa este?ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
decat de inceput.ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
generatie.
MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
primavara lui 2011.GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
adaptat.BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
responsabile.GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
pozitive decat negative ale crizei.ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
zona industriei alimentare si a energiei.BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
fundamental – se misca banii?MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
nici in infrastructura IT.ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
imediata.ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
industria imobiliara.MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
un circuit economic, fie el si neterminat.BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
inseamna creditare pe imobiliar. -
Club BM: Despre 2010, cu bune si rele
BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
criza. Este sau nu asa?FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
sa afecteze aceste planuri.
BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
intamplat acest lucru?
DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
oarecare optimism.
ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
fost nevoita. E un business atipic.
BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor. -
Club BM: Cine mai economiseste?
Invitatii Clubului BUSINESS Magazin:
Theodor Alexandrescu, director general, Alico Romania
Eliza Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail,
Millennium Bank Romania
Dragos Neacsu, director general Erste Asset Management
Marius Popescu, director general, ING Pensii
Bogdan Spuza, marketing&segments director, UniCredit Tiriac
Bank
Rozaura Stanescu, director executiv delegat, BRD
Radu Topliceanu, executive director mass customers area retail
division, Raiffeisen Bank Romania
Otilia Ungureanu, director al directiei de asigurari de viata si
sanatate, Astra Asigurari
Eugen Voicu, director general, Certinvest
BUSINESS MAGAZIN: La ultima intalnire a G20, presedintele
american Obama a trimis o scrisoare in care vorbea despre faptul ca
o revenire economica durabila nu este posibila daca populatia nu
economiseste. Presupunand prin absurd ca presedintele Basescu ar
trimite o scrisoare catre G20, ar avea ce sa spuna, din acest punct
de vedere? Cum sta Romania la capitolul economiilor
populatiei?
ELIZA ERHAN: In piata din Romania, s-a inversat tendinta – dintr-o
tara care mergea mai mult pe creditare, acum suntem o tara care
merge pe economisire, dar si economisirea are o limita. Acum am
inlocuit ratele la credit cu banii pusi deoparte, dar daca salariul
mediu pe economie nu va creste, nici oamenii nu vor mai avea din ce
sa economiseasca.BUSINESS MAGAZIN: In momentul acesta, depozitele in lei sunt
depasite de inflatie, deci nu mai ofera un avantaj clar, iar cele
in valuta isi pastreaza o oarecare atractivitate, dar nu foarte
importanta. Alte instrumente?
ELIZA ERHAN: Alte optiuni ar fi fondurile de investitii, care au
avut o crestere spectaculoasa, procentual, daca ne uitam din
septembrie 2009 pana in septembrie 2010. Activele lor s-au dublat,
de la 2,5 miliarde euro pana la 5 miliarde de euro, dar gradul de
penetrare este inca foarte mic in Romania, iar clientii din retail
sunt foarte reticenti. In banca noastra, economisirea merge tot pe
zona traditionala – depozite de la o luna la trei luni, cu
prelungire automata, cu capitalizarea dobanzii. Bineinteles,
dobanzile la lei trebuie sa fie peste nivelul inflatiei pentru ca
lumea sa economiseasca in continuare, dar sunt foarte multi care
merg acum pe economisirea in valuta.
BUSINESS MAGAZIN: Fac bancile eforturi reale ca sa atraga
economii?
RADU TOPLICEANU: Cred ca toate bancile in momentul de fata fac
eforturi ca sa atraga economii si vedem o plaja destul de larga de
oferte, super-oferte specializate pe diverse segmente, dar problema
este ca la un moment dat nu prea mai sunt bani din care sa
economisim. Ultimul raport al Bancii Nationale arata ca volumul
economiilor stagneaza si, incet-incet, o sa inceapa sa o ia in jos,
pentru ca lumea consuma din ce apuca sa economiseasca. Asa ca sume
noi mie mi-e greu sa vad.
EUGEN VOICU: Industria fondurilor de investitii ramane o
alternativa si activele chiar au crescut foarte mult in zona
aceasta.
DRAGOS NEACSU: Noi suntem un sector foarte dinamic, care incepe sa
recupereze si cu siguranta ca evolutia din ultimii doi ani in
industria fondurilor de investitii este una din putinele zone
luminoase ale evolutiilor din piata financiara romaneasca. De fapt,
este valabil nu numai in Romania, ci chiar in context regional.
Sigur, ritmul de crestere este foarte mare, comparativ cu volumele
si numarul de investitori existente anterior. Noi am crescut de 15
ori in mai putin de trei ani de zile, ca volum, in conditiile in
care colegii nostri din tarile din jur au pierdut din active sau,
cel mult, le-au conservat. Din punctul de vedere al penetrarii la
nivelul investitorilor, vorbim, in sfarsit, in industria fondurilor
de investitii din Romania, de sute de mii de investitori.
Comparativ cu milioanele de deponenti in depozitele bancare,
diferenta este inca foarte mare, dar volumele vazute in dinamica ne
indeamna sa credem ca in urmatorii cinci ani de zile vom putea
vorbi de o recuperare in industria fondurilor undeva spre zona de
4,5-5% din PIB, care este nivelul actual in tarile mai avansate din
regiune. Cred ca vom reusi sa recuperam mult mai rapid comparativ
cu alte segmente ale pietei financiare.
Problemele sunt mult mai reduse comparativ cu masa depozitelor
bancare, unde exista o canibalizare a ofertelor intre diversele
grupuri si un fenomen de migrare si slabire a loialitatii
deponentilor. In ceea ce ne priveste, cel putin in 2010, in
fondurile noastre, intre 15 si 30% din volumele intrate lunar
reprezinta sume care nu provin din conturile bancare. Vorbim despre
acele zone de economia informala, depozite la saltea, sume nou
intrate in circuitul oficial. Sumele sunt de ordinul milioanelor de
euro, spre 10 milioane de euro lunar, dar incep sa se adune.
BUSINESS MAGAZIN: N-ar trebui ca marile grupuri financiare sa
isi creeze piata? Daca ar ajuta mai mult dezvoltarea si incurajarea
antreprenoriatului, asta nu inseamna ca in cativa ani ar putea
aparea noi potentiali clienti in zona de economisire?
ELIZA ERHAN: Daca va referiti la sprijinire prin creditare, piata
este intr-un moment in care indicatorii de risc nu ne permit sa
mergem prea mult pe creditare de genul asta. Daca va referiti la
partea tranzactionala, cred ca exista mai multe programe de
sprijinire a acestui segment.BUSINESS MAGAZIN: Si atunci de ce nu se vad efectele?
EUGEN VOICU: Pentru ca Guvernul nu a facut ce trebuia si atunci
degeaba le cerem bancilor sa faca mai mult, daca riscurile sunt
inca mari si Guvernul nu merge pe calea cea buna. -
Promotie cu moderatie
BUSINESS MAGAZIN: Un studiu recent prezenta un lucru
surprinzator. Ca cetateanul obisnuit a inceput sa vada in
supermarket un aliat, un prieten. Politica marilor lanturi de
magazine de a oferi tot soiul de promotii si discounturi a prins la
public cum era si firesc intr-o perioada in care se prezinta mai
putin. Credeti ca lanturile de retail, in momentul in care
lucrurile se vor redresa in plan economic, vor putea sa iasa din
aceasta “capcana” a ofertelor, pentru ca o promotie “strica”
piata?
MARIUS MELESTEU: Eu nu sunt sigur ca strica piata. Mult timp am
crezut la fel, ca un brand serios, un brand mare, nu face promotii.
Dar realitatea, mai ales in cadrul retelelor de comert modern, ne
contrazice si ne arata ca ofertele promotionale sunt un driver de
consum, la fel cum este si imaginea marcii, daca vreti. Si cred ca
este poate naiv ca cineva sa-si imagineze ca fara oferte si fara
promotii in comert poti rezista in ziua de azi. Este un driver pe
care trebuie sa-l gestionezi in functie de resursele pe care le ai,
iar consumatorii, dupa parerea mea, aleg nu numai in functie de
brand, care desigur inseamna mult, dar si din promotii. Daca cineva
nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina consumatorii
catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta.
ROBERT REDELEANU: Din pacate insa in Romania ultimilor ani cred
ca aproape toata populatia cumpara dupa un singur criteriu:
ofertele. Nu spun ca fac alegerea brandului dupa oferta, dar fac
alegerea produsului pe care il cumpara din magazin in functie de
oferte. E dificil pentru retaileri in aceste conditii sa se
diferentieze. Cu totii am stat in fata partenerilor de discutii din
cadrul retailerilor si am vazut ca ceea ce ii intereseaza in primul
rand este bugetul de activitati promotionale. Sunt foarte putini
clientii care merg in magazin dupa gama pe care o are acel magazin,
dupa tipul de mercantizare si majoritatea aleg in baza unei oferte
promotionale, comportament care pe termen mediu si lung poate sa
fie foarte daunator, daca nu e gandita o strategie promotionala si
o oferta este facuta la intamplare pentru a acoperi scaderea de
volume pe final de luna sau an.MARIUS MELESTEU: Trebuie gestionata aceasta strategie.
ROBERT REDELEANU: Da, trebuie facuta cu oarecare moderatie si cu
intelegerea a ceea ce faci. Si acum nu sunt critic fata de nimeni
pentru ca si noi il practicam oarecum dezordonat.BUSINESS MAGAZIN: Marile lanturi de magazine au o politica de
preturi. Un producator cum se descurca in aceste vremuri?RAUL CIURTIN: Senzatia mea de o perioada de timp este ca intr-un
fel sau altul producatorul, in functie de strategie, marime si
portofoliu, sufera intr-o masura mai mare sau mai mica. Nu stiu
daca se poate spune ca aceasta strategie a retailerilor are vreo
legatura cu producatorul – care daca are o strategie de a face o
oferta in piata de multe ori se suprapune peste o alta oferta a
altui producator, care poate fi mai buna. Si nu poate atinge tinta
propusa, si astfel apare un moment un pic dureros al relatiei
retailer-producator. Nu toate strategiile sunt comune. Iar focusul
pe care eu il percep acum este ca ofertele, in primul si in primul
rand, sa creasca traficul in magazin. Ofertele sunt bune, dar nu de
fiecare data se impletesc.
