Tag: Club BM

  • Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi

    Invitaţi:

    Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor

    Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)

    Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii

    Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)

    Marta Niculaie, communication manager al Roche România

    Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)

    Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii

    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

    Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România


    SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.

    SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.

    EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.

    ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.

  • Club BM: Crivăţul din imobiliare

    BUSINESS MAGAZIN: Se vede vreun semn de dezgheţ în imobiliare?
    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Greu. Eu la începutul acestui an sunt mai pesimit decât în 2011, după cum percep lucrurile.

    BUSINESS MAGAZIN: Această opinie nu cumva este în linie cu fibra aceea pesimistă care s-a dezvoltat destul de puternic în cei trei ani de criză?
    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Nu, eu sunt o persoană foarte optimistă şi în fiecare an am dat nişte argumente solide vizavi de ce cred eu că putem să continuăm şi să căutăm şi în perioada aceasta. La începutul acestui an simt că oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre cli-enţi, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicaţi în business îi simt pentru prima oară un pic obosiţi şi neîncrezători. E o întârziere clară a finanţărilor din partea băncilor şi toată lumea practic caută doar oportunităţi. Majoritatea clienţilor şi partenerilor mei, când discutăm de dezvoltări de rezidenţe sau de birouri, chiar caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizaţii, în studii de fezabilitate… Preferă o construcţie terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă.

    BUSINESS MAGAZIN: Acest sentiment este prezent şi în celelalte segmente ale pieţei?
    RADU BOIŢAN, JONES LANG LASALLE: Sunt mai multe “etaje” în piaţa imobiliară. Eu sunt mai profilat pe partea tranzacţiilor mari, însă bănuiesc că totul este o piramidă şi bănuiesc că acest transfer de informaţii aşa se întâmplă: în genere, din vârf, unde se întâmplă tranzacţiile majore şi unde practic sunt numai jucători instituţionali, care oferă şi transparenţă; apoi urmează celelalte niveluri şi mă refer la celelalte sectoare, până la nivelul tranzacţiilor de zi cu zi. Lucrurile stau drastic, în sensul că marea parte a grupurilor bancare care activează la noi în ţară au probleme majore pe partea de property, ceea ce înseamnă că au probleme majore cu rata de externalizare a capitalurilor (capitalul lor propriu faţă de împrumuturi). Evident că ei nu au de gând s-o facă gradual, pentru că au tot amânat acest moment şi acum trebuie s-o facă dintr-o dată. Eu văd piaţa în stare de aşteptare şi într-o atitudine de ajustare. Singurii care se pot mişca în această perioadă sunt cei care au cash propriu ca să investească şi se asigură că în orice scenariu viitor vor câştiga suficient. Desigur, e de discutat ce înseamnă suficient, pentru că aşteptările de profitabilitate au corespunzătoare şi riscurile aferente. Singurele produse tranzacţionabile în acest moment sunt cele care au finanţare asigurată şi acelea se vor vinde, cu siguranţă.

    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: În retail, în clipa când o reţea are probleme care persistă, unii intră în insolvenţă, alţii nu, alţii ajung la faliment şi se închid magazine. În cazul în care intră în insolvenţă şi există un plan de reorganizare, te obligă să închizi toate magazinele care sunt neperformante. La fel se întâmplă şi dacă ai fonduri proprii, fără un ajutor foarte mare din partea băncilor. În clipa în care ai foarte mari pierderi pe anumite puncte nu ai altceva de făcut decât să închizi şi să rămâi cu cele care produc profit. Lucrul acesta lasă găuri irecuperabile în centrele comerciale. Diferenţa este că, din prisma crizei, în piaţa de birouri s-au ivit oportunităţi pentru anumite companii, cum ar fi să relocheze sediile dintr-o parte în alta. În retail, o companie care dispare nu mai creează nimic, lasă un gol în urma ei. E o diferenţă foarte mare între cele două pieţe.