BusinessMagazin

Tag: Chevron

  • Chevron SUSPENDĂ activitatea privind explorarea gazelor de şist în Siliştea

     “Chevron poate confirma astăzi (n.r. – joi) suspendarea activităţii în Siliştea, comuna Pungeşti. Prioritatea este să desfăşurăm activităţi într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Chevron îşi reiterează angajamentul de a avea relaţii constructive şi pozitive cu comunităţile unde îşi desfăşoară activitatea”, se arată în comunicatul citat.

    Peste o sută de persoane din Siliştea (Vaslui) protestează, joi, pentru a patra zi consecutiv, în perimetrul unde Chevron ar urma să amplaseze o sondă de explorare a gazelor de şist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce valoare are contractul de foraj semnat de Dafora cu Chevron pentru zona Bârlad

     Dafora a anunţat la începutul săptămânii că a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad începând din această toamnă, contractul incluzând săparea de sonde conform programului de explorare al companiei americane.

    Chevron a obţinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorarea gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui. Chevron mai deţine concesiuni şi în Dobrogea.

    Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt samsarii de petrol, cereale sau metale la nivel mondial

    CONDUSĂ DE CARISMATICUL AFACERIST BRITANIC IAN TAYLOR, Vitol cumpără petrol unde găseşte mai ieftin şi îl vinde cui plăteşte mai mult. Marjele de profit sunt subţiri, însă trebuie avut în vedere că sunt raportate la venituri uriaşe şi împărţite într-un anturaj restrâns de acţionari şi investitori.

    Afacerile companiei au crescut la 303 miliarde de dolari în 2012, faţă de 297 mld. dolari în anul anterior, şi cu 45% mai mult decât în 2005. Volumul de petrol şi produse petroliere care a trecut anul trecut pe la traderii grupului a scăzut de la 272 milioane de tone la 260 milioane de tone, însă compania a reuşit să compenseze declinul prin creşterea afacerilor cu gaze naturale.

    Vitol deţine 200 de tancuri petroliere şi are facilităţi de depozitare pe cinci continente. Într-un interviu acordat recent revistei Fortune, Ian Taylor a vorbit cu oarecare modestie despre rezultatele companiei în 2012, acuzând condiţiile dificile de piaţă. Principalul obstacol pentru profiturile companiei? Diferenţele reduse dintre preţurile petrolului practicate în diverse regiuni ale lumii, situaţie neplăcută pentru un business care mizează tocmai pe aceste marje. “Piaţa a fost foarte congestionată. Nu a oferit prea multe oportunităţi”, a spus şeful Vitol.

    Compania speră să obţină în acest an un avantaj prin acordul încheiat recent cu grupul rus Rosneft, controlat de stat, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Vitol şi Glencore International, cel mai mare trader de materii prime din lume, înregistrat de asemenea în Elveţia, au ajutat Rosneft să obţină o finanţare de 10 miliarde de dolari pentru achiziţia companiei TNK-BP.

    Traderii au obţinut în schimb contracte de livrare de petrol pe termen lung, asigurându-şi materie primă la preţuri preferenţiale.Ascensiunea economică a Chinei, Indiei şi Braziliei, însoţită de urbanizare şi industrializare, a determinat în ultimul deceniu creşterea puternică a cererii pentru materii prime, de la minereuri, metale şi combustibili la alimente. Afacerile clubului restrâns al traderilor de mărfuri au înflorit, depăşind 1.100 miliarde de dolari pe an.

    Cele mai mari cinci companii de profil au desfăşurat în 2010 afaceri de peste 600 miliarde de dolari, aproape cât veniturile celor mai mari companii financiare şi peste vânzările cumulate ale celor mai mari companii din IT&C.

    TRADERII DE MĂRFURI FAC AFACERI DE OBICEI DIN JURISDICŢII CU O FISCALIZARE REDUSĂ, precum Elveţia, iar cele mai multe astfel de companii acumulează poziţii speculative de miliarde de dolari pe diverse materii prime sau îşi utilizează forţa financiară ca pe o pârghie pentru a strânge stocuri uriaşe în depozite, creând perioade de “secetă” pe piaţă pentru a împinge preţurile în sus.

    În timp ce autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană fac eforturi pentru a sancţiona băncile şi fondurile de hedging care fac speculă cu materii prime, marile case de trading îşi văd nestingherite de treabă. Majoritatea nu sunt listate la bursă şi îşi fac afacerile discret, căutând să nu atragă atenţia.Unele sunt afaceri de familie, altele sunt asocieri între investitori puternici, dar toate păstrează tăcerea şi sunt relativ necunoscute în afara industriei energiei şi materiilor prime. Iar pentru că tranzacţionează bunuri concrete şi nu instrumente financiare, activitatea lor este dificil de reglementat.

    Afacerile au mers ca pe roate în ultimii ani, permiţând acestor grupuri să îşi extindă aria de influenţă. Cele mai mari case de trading, precum Glencore, au început să cumpere pe bandă rulantă minele care produc materia primă, vapoarele care o transportă în lume, depozitele sau silozurile unde staţionează marfa şi conductele prin care se scurge spre consumatori. Cu o putere financiară greu de rivalizat, o reţea extinsă de relaţii în industrie şi politică şi un nivel avansat de cunoaştere a mediului în care operează, marii traderi au devenit brokeri de putere, îndeosebi în regiuni aflate în dezvoltare din Asia, America Latină sau Africa. Sunt în acelaşi timp o rotiţă a mecanismului şi o forţă care schimbă regulile sistemului.

  • Liber la gazele de şist

    “Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013”, se arată într-un raport publicat recent de grupul american. Achiziţia de studii seismice 2-D la cele trei perimetre pentru care compania deţine drepturile de explorare şi exploatare în judeţul Constanţa va începe în aceeaşi perioadă, potrivit raportului.

    Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a declarat la 6 februarie că firma este în stadiul de obţinere a avizelor necesare demarării procesului de evaluare a depozitelor din judeţele Vaslui şi Constanţa. El nu a putut preciza când va începe efectiv exploatarea gazelor de şist.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a început deja procedura de evaluare a impactului pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de şist în cele trei perimetre din judeţ pentru care compania Chevron a solicitat acordul de mediu în baza certificatelor de urbanism. Chevron România a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui trei solicitări de emitere a acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonde de explorare a gazelor de şist în localităţile Popeni (Găgeşti), Siliştea (Pungeşti) şi Păltiniş (Băceşti). Cele trei perimetre sunt aceleaşi pentru care în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013 compania Chevron a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui certificatele de urbanism.

  • Ponta spune că negocierile cu Chevron privind explorarea gazelor rămân o zonă de interes

    “În primul rând este vorba de gazele la care Exxon şi OMV au descoperit şi urmează într-un termen de 3-4-5 ani să înceapă exploatarea şi categoric, în măsura în care – tocmai a fost o anumită rezoluţie a Parlamentului European, iar Marea Britanie deja a oficializat aceste exploarări…pentru că vreau să explic un lucru: dacă mâine dăm voie să facă explorări pentru gaze de şist şi se găsesc, cel mai devreme peste cinci ani iese primul metru cub. Polonia foloseşte gaze de şist cu 80 dolari/mia de metri cubi, noi importăm de la Gazprom cu 450 şi eu vreau Oltchim-ul meu cu 450 de dolari/mia de metri cubi să fie competitiv cu firma din Polonia cu 80”, a spus Ponta la Realitatea TV.

    El a adăugat că America a devenit din importator un exportator de gaze folosind gazele de şist şi că cei care au cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist sunt cei de la Gazprom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron a acceptat desecratizarea contractelor din România

    El a precizat că Chevron a transmis miercuri Executivului acordul pentru desecretizarea documentelor.

    Surse oficiale afirmă, totodată, că în documentele care vor fi date publicităţii nu va fi anunţată şi cifra totală a investiţiilor ulterioare asumate de Chevron şi nici datele de contact ale reprezentanţilor companiei.

    În urmă cu două săptămâni Guvernul a transmis Chevron, prin intermediul ANRM, o scrisoare în care solicită companiei un acord scris pentru desecretizarea contractelor, partea română considerând că nu există elemente care pot fi supuse unui secret de stat.

    Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.

    La sfârşitul lunii martie, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Cevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele din judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.

    Ctiti mai multe pe www.gandul.info

  • Politica economică a României: Sapă, frate!

    De aici şi îndemnurile adresate ministrului Attila Korodi, ca şi Guvernului şi Parlamentului: accelerarea avizării proiectului minier de la Roşia Montană, privatizarea Cupru Min şi deblocarea exploatării gazelor de şist prin intermediul investiţiei Chevron. “Parteneriatul cu firme străine mi se pare sigura soluţie. Şi poate mulţi consideră că cel mai important lucru este profitul pe care l-am putea obţine din aceste exploatări în parteneriat, fie că vorbim de gazele de şist, fie că vorbim de aur, fie că vorbim de cupru.”

    Îndemnurile au conţinut şi săgeţi la adresa opozanţilor, acuzaţi voalat că susţin interesele “băieţilor deştepţi” autohtoni sau că promovează dependenţa energetică faţă de Rusia, iar drept consolare pentru electoratul care, vorba premierului Ungureanu, ar fi recăzut în paradigma nouăzecistă “Nu ne vindem ţara”, a cerut Guvernului ca în cel mult două săptămâni să revizuiască tot sistemul de redevenţe pentru exploatarea zăcămintelor naturale.

    Momentul ales de preşedinte pentru astfel de îndemnuri e de două ori delicat. Pe de o parte, ministrul Korodi, urmând linia UDMR, este un opozant cunoscut al proiectului Roşia Montană (şi a şi declarat după numire că procedurile de avizare a exploatării cu cianuri nu pot fi accelerate). Pe de altă parte, privatizarea Cupru Min, calificată iniţial de premierul Ungureanu drept o dovadă a freneziei investitorilor străini atraşi de România, s-a împotmolit într-un hăţiş urât de mistere care încep cu identitatea canadienilor cumpărători şi se termină cu existenţa banilor necesari pentru investiţii (parcă vrând să confirme, involuntar şi ironic, spusele preşedintelui de la investirea lui Korodi, că “în următorii cinci ani, România nu se poate bizui pe relansarea investiţiilor străine”).

  • Mai mulţi directori ai Chevron au interdicţie de a părăsi Brazilia, urmând să fie puşi sub acuzare

    Un judecător federal din Rio de Janeiro a aprobat solicitarea procurorilor, care vor să pună sub acuzare ambele companii americane.

    Sunt vizaţi 17 directori executivi ai filialelor locale ale Chevron şi Transocean, inclusiv directorul general al Chevron Brazil, George Buck.

    Procurorii au arătat că acuzaţiile vor fi prezentate marţi sau miercuri judecătorilor.

    Decizia privind interdicţia de a părăsi ţara vine la o zi după ce Paza de Coastă din Brazilia a descoperit o nouă pată de petrol în apropiere de exploatarea offshore Frade, operată de Chevron în parteneriat cu Petrobras (Brazilia) şi un consorţiu de companii japoneze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exxon stabileste un nou record

    Grupul a avut de castigat din plin de pe urma cresterii cotatiilor titeiului din 2007. In decembrie, pentru prima data in istorie, barilul a fost cotat la peste 100 de dolari.

    Cele peste 40 de miliarde depasesc recordul anterior, detinut tot de Exxon Mobil, care inregistrase in 2006 un profit net de 39,5 miliarde de dolari.

    Exxon a stabilit, de asemenea, si un nou record pentru cel mai mare profit trimestrial obtinut de o companie din SUA. Compania, cu sediul in Texas, a anuntat un castig net de 11,7 miliarde de dolari in ultimele trei luni ale anului 2007, depasind astfel un alt record detinut tot de Exxon, care data din al patrulea trimestru al lui 2005 – 10,71 miliarde de dolari.

    Vanzarile Exxon Mobil, companie care detine circa 3% din productia mondiala de petrol, s-au ridicat la 404,5 miliarde de dolari, cu peste 7% mai mult decat in 2006.
    Desi toate diviziile grupului au anuntat rezultate foarte bune, dar cea mai mare parte a profiturilor poate fi pusa pe seama cresterii explozive a pretului titeiului in 2007. Barilul de petrol s-a scumpit pe parcursul anului trecut cu circa 60%.
    Dar si costurile companiilor petroliere s-au majorat, iar acestea nu au vandut la fel de multi carburanti ca in anul precedent, acesta fiind motivul pentru care avansul profitului Exxon nu a tinut pasul cu cresterea cotatiilor barilului.

    Si ceilalti mari producatori americani de petrol au raportat cresteri spectaculoase. A doua companie petroliera din SUA, Chevron, a inregistrat un profit de 18,7 miliarde de dolari in 2007, fata de 17,1 miliarde de dolari cu un an in urma, dupa o crestere de aproape 30% in trimestrul al patrulea. Al treilea producator american, ConocoPhilips, a inregistrat si el un avans cu 37% al profitului in ultimul trimestru al lui 2007, fata de acelasi interval al anului precedent.

    La randul lor, producatorii europeni au profitat de pe urma cresterii cotatiilor la titei din ultima parte a anului. Royal Dutch Shell a anuntat ieri ca a consemnat in 2007 un profit net de 31,3 miliarde de dolari, cu 23% mai mult decat in 2006, dupa o crestere de 60% in trimestrul al patrulea.