BusinessMagazin

Tag: Chevron

  • Lovitura de graţie pentru Venezuela: o companie care opera de aproape 100 de ani în statul sud-american s-ar putea retrage

  • Miliardarii Soros şi Druckenmiller mizează pe companiile din energie şi creşterea preţului ţiţeiului

    Soros Fund Management a făcut cea mai importantă investiţie din sectorul energetic, în valoare de 30,8 milioane de dolari, în Devon Energy, iar achiziţiile de acţiuni au mai vizat Andeavor, RSP Permian Inc. şi Kinder Morgan Inc.

    Strategia este urmată şi de alte fonduri speculative. Stanley Druckenmiller, fondatorul Duquesne Family Office şi fost angajat al lui Soros, a cumpărat 1,68 milioane de acţiuni în VanEck Vectors Oil Services ETF, în trimestrul 2, valoarea acestora ridicându-se la 44,1 milioane de dolari, cea mai importantă a treia achiziţie din portofoliu, în această perioadă. La aceasta a adăugat un pachet în valoare de 34,8 milioane de dolari la Marathon Petroleum, a patra cea mai mare investiţie din portofoliul Duquesne în trimestrul 2, şi alte acţiuni la Devon Energy.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron renunţă la explorarea gazelor de şist în România: Proiectul nu poate concura cu alte oportunităţi globale

    “Rămâne România, unde ne aflăm în proces de a renunţa la interesele noastre de concesiune”, a spus purtătorul de cuvânt al Chevron, scrie WSJ.

    Acesta nu a menţionat însă motivele pentru care compania renunţă la explorarea din ţara noastră.

    “În 2014, Chevron Romania a finalizat activităţile de explorare a concesiunii Bârlad, precum şi un studiu geofizic 2-D realizat în două dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea. Chevron România confirmă intenţia de a renunţa la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015“, au declarat agenţiei MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Ei au adăugat că este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunităţi de investiţie din portofoliul global al Chevron.

    “Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM şi vor rămâne în custodia statului. Confidenţialitatea informaţiilor de acest gen este menţinută în conformitate cu legislaţia din România”, au adăugat reprezentanţii Chevron.

    Chevron a anunţat pe 1 februarie că renunţă la activităţile de explorare a zăcămintelor de gaze de şist din Polonia, ale căror rezultate nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor iniţiale.

    “Divizia din Polonia a Chevron a decis să întrerupă operaţiunile de explozare a zăcămintelor de şist din Polonia, întrucât oportunităţile oferite de acestea sunt mai mici decât alte oportunităţi din portofoliul global al grupului”, se arată într-un comunicat al Chevron.

    Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

     

     

  • Chevron renunţă la explorarea zăcămintelor de gaze de şist din Polonia

    “Divizia din Polonia a Chevron a decis să întrerupă operaţiunile de explozare a zăcămintelor de şist din Polonia, întrucât oportunităţile oferite de acestea sunt mai mici decât alte oportunităţi din portofoliul global al grupului”, se arată într-un comunicat al Chevron.

    Exxon Mobil, Total şi Marathon Oil au renunţat la rândul lor, în ultimii trei ani, să caute gaze de şist în Polonia.

    Iniţial, aceste grupuri, precum şi alte companii din sectorul energiei, au fost atrase în Polonia de estimări privind existenţa unor rezerve masive de gaze de şist în această ţară.

    De la lansarea activităţilor de exploare, estimările au fost reduse, condiţiile geologice de efectuare a forajelor s-au dovedit dificile, iar liderii de companii s-au plâns de incertitudinile legate de cadrul legislativ.

    În ultimele câteva luni, declinul puternic al preţurilor hidrocarburilor la nivel mondial au obligat marii producători energetici să reducă cheltuielile şi să renunţe la proiectele nerentabile.

    Sectorul gazelor de şist este incert şi în România, unde Chevron desfăşoară activităţi de explorare. Premierul Victor Ponta a declarat în noiembrie anul trecut că se pare că România nu are gaze de şist, în pofida eforturilor de a fi descoperite.

    Guvernele din estul Europei, în special din Polonia, România şi Lituania, au fost entuziasmate iniţial de gazele de şist, considerate ca o soluţie de reducere a dependenţei de importurile din Rusia, notează Reuters.

    Pe de altă parte, Europa de Est îşi diversifică furnizorii prin alte căi, în special prin importurile de gaze naturale lichefiate, de exemplu din Qatar, şi prin construcţia unor legături mai bune cu reţeaua de gazoducte a Europei Occidentale.

    Profitul Chevron, al doilea mare grup energetic din SUA în funcţie de capitalizare, după Exxon Mobil, a scăzut în trimestrul patru cu 30%, de la 4,93 miliarde de dolari în urmă cu un an la 3,47 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, din cauza declinului cotaţiilor petrolului, potrivit datelor publicate vineri.

    La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.

    Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.

    Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.

    Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.

    În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

    Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să urce cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.

    În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

  • Profitul Chevron, la minimul ultimilor cinci ani în trimestrul patru, din cauza preţului petrolului

    Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.

    La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.

    Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.

    Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.

    Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.

    Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.

    În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

    Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.

    În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

  • Profitul Chevron, la minimul ultimilor cinci ani în trimestrul patru, din cauza preţului petrolului

    Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.

    La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.

    Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.

    Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.

    Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.

    Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.

    În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

    Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.

    În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

  • Lukoil va investi alături de Chevron într-un proiect din Nigeria

    “Am decis să lucrăm împreună cu Chevron într-un proiect în Nigeria, pe care îl considerăm promiţător”, a afirmat Vagit Alekperov, directorul executiv al Lukoil, care a refuzat să ofere detalii despre proiect.

    De asemenea, Alekperov a declarat că Lukoil va menţine anul viitor plata dividendelor la acelaşi nivel precum în 2014 şi că programul de investiţii va fi redus cu 2 miliarde de dolari, la 14 miliarde de dolari.

    Compania din Rusia, controlată de Alekperov şi Leonid Fedun, a început să-şi extindă operaţiunile în afara continentului european, prin proiectele derulate în Irak şi Africa de Vest. De altfel, prin proiectul West Qurna-2 din Irak, Lukoil încearcă să-şi dubleze producţia din afara Rusiei.

    În ceea ce priveşte operaţiunile din Nigeria, Chevron operează trei perimetre în Nigeria, Agbami Field, Aparo şi Bonga SW. Planul grupului american este ca proiectele care vizează Aparo şi Bonga SW să fie dezvoltate în parteneriat cu o altă companie, potrivit site-ului oficial al celei de-a doua mari companii din doemniul energiei din Statele Unite.

    În luna septembrie, Statele Unite a pus Lukoil pe lista sancţiunilor, pe fondul amestecului Rusiei în conflictulul din estul Ucrainei, ceea ce a condus la imposibilitatea companiilor ruseşti din domeniul energiei de a folosi tehnologiile dezvoltate în străinătate.

    În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel-Lukoil şi o reţea de peste 300 de benzinării. Lukoil România a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de 6,03 miliarde lei (1,35 miliarde euro), în creştere cu 15% faţă de 2011, şi are, potrivit datelor proprii, o cotă de circa 20% din piaţa produselor petroliere din România.

  • Chevron pleacă din Bulgaria şi se va concentra în regiune pe ţări precum Polonia, România şi Ucraina

     Potrivit cotidianului Pressa, expertul bulgar în domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legătură cu activitatea Chevron în Bulgaria, a confirmat informaţia.

    Noua strategie a companiei se va concentra pe ţări din Europa Centrală şi de Est precum Polonia, România şi Ucraina, care asigură condiţii favorabile pentru investiţiile riscante ale Chevron, a spus Vasilev.

    Chevron nu a putut să urmeze “modelul din Bulgaria” şi să implementeze metode eficiente pentru “motivarea” cercurilor politice şi a oficialilor guvernamentali, a scris Vasilev pe blogul său, potrivit agenţiei Focus. Vasilev a fost în trecut ambasadorul Bulgariei la Moscova.

    În iulie 2011, Chevron a câştigat o licitaţie pentru un contract pe cinci ani vizând operaţiuni de prospectare şi explorare pentru identificarea de gaze de şist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie Novinite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial Chevron: Explorarea gazelor de şist la Pungeşti va începe în două-trei săptămâni

    Oficialii companiei Chevron au anunţat, marţi, că procesul de explorare a gazelor de şist în prima locaţie deţinută în România, cea de la Pungeşti, va începe în două-trei săptămâni, în condiţiile în care sonda a fost adusă deja în perimetrul amenajat la ieşirea din localitatea Siliştea, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Procesul de forare va dura până la 90 de zile, urmând ca specialiştii firmei angajate de Chevron să preleveze mostre de sol, care vor fi analizate în laboratoare, unde va fi evaluată capacitatea zăcământului, în funcţie de care se va decide dacă este rentabilă şi exploatarea gazelor de şist.

    “În momentul de faţă, are loc operaţiunea de montaj a sondei, după care se va ridica pe poziţie pentru începerea operaţiunilor. Trebuie să ne asigurăm că tot ceea ce ţine de aceste utilaje se desfăşoară în siguranţă. Estimăm că, în două-trei săptămâni, vor începe operaţiunile de explorare”, a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX managerul sitului deţinut de compania Chevron la Siliştea – Pungeşti, George Orbu.

    Compania Chevron a început lucrările de amenajare a suprafeţei deţinute în Siliştea – Pungeşti, pe care urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui, în data de 2 decembrie 2013. După patru luni de activitate, lucrările de amenajare a platformei au fost finalizate, reprezentanţii companiei susţinând că au fost angajate 56 de persoane din judeţul Vaslui, din care 32 din comuna Pungeşti.

    Chevron a organizat, marţi, la Pungeşti, o acţiune denumită “Ziua porţilor deschise”, dedicată exclusiv ziariştilor, cărora li s-a permis accesul pe şantierul unde va fi amplasată sonda de explorare a gazelor de şist.

    Marţi la prânz, autocarul în care se aflau jurnaliştii care au vizitat perimetrul deţinut de Chevron la Pungeşti a fost lovit cu ouă şi pietre de către localnicii care au protestat faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, incidentul având loc la intrarea în localitatea Siliştea.

    Incidentele au avut loc în prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor care îi supravegheau pe protestatari la intrarea în localitatea Siliştea, pe drumul judeţean Gârceni-Vaslui, şi care au reuşit să îi îndepărteze pe aceştia de pe şosea.

    În urma incidentelor, nu a fost rănită nicio persoană.

    Marţi la prânz, peste 50 de localnici s-au adunat în faţa perimetrului deţinut de Chevron la Siliştea-Pungeşti, protestatarii, aflaţi lângă gardurile care delimitează perimetrul deţinut de Chevron, huiduind şi scandând lozinci precum “Apă, aer şi natură, nu fractură, nu cianură”, “România este ţara noastră, Chevron niciodată nu o s-o otrăvească”.

    Şi sâmbătă, peste o sută de persoane, majoritatea localnici, au protestat la Pungeşti faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, oamenii mărşăluind pe o distanţă de câţiva kilometri pe drumul judeţean care tranzitează comuna, până în apropierea perimetrului deţinut de compania Chevron.

    Duminică, proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Vaslui, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste. Autorizaţia pentru amplasarea sondei la Siliştea-Pungeşti a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei petroliere fiind începute efectiv în 2 decembrie 2013.

    Chevron deţine alte trei acorduri de mediu pentru explorarea gazelor de şist în judeţul Vaslui, respectiv în localităţile Puieşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. Recent, compania petrolieră a obţinut şi autorizaţie de construire pentru amplasarea sondei de explorare a gazelor de şist la Puieşti. Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că gazele de şist reprezintă un subiect care trebuie discutat serios, precizându-se că, dacă nu există gaze din producţia internă, atunci alternativa este cumpărarea acestora din Rusia, astfel că orice protest pe această temă trebuie să aibă un scop şi o finalitate.