BusinessMagazin

Tag: calculatoare

  • Una dintre cele mai mari bănci din România vrea să facă banking prin Facebook

    Horia Velicu coordonează departamentul de inovaţie al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piaţa locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei şi un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înfiinţarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o iniţiativă amplă, la nivelul tuturor entităţilor Société Générale din lume, şi are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovaţiei. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă şi când m-am întors inovaţia era principala valoare organizaţională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovaţie în ultimul timp.

    Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o iniţiativă susţinută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcţia respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstraţie de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“

    Horia Velicu şi-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanţele, la agenţia Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinaţie între finanţe şi informatică“. Concret, implementa aplicaţii furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicaţii pentru trezoreria băncilor, în zona de predicţii financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacţionează sume mari). A implementat soluţiile în majoritatea băncilor mari din România şi, după ce a luat contact cu mai multe bănci, şi-a propus să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în acelaşi timp şi fugeam de la una la alta, la propriu, în oraş. Mi-am propus să mă aşez undeva şi să înţeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înţelegi cât se poate modul de funcţionare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“

    A ales BRD, unul dintre primii lui clienţi, unde a construit de la zero o echipă IT legată de pieţele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operaţiuni a băncii. După 11 ani la BRD şi 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturiseşte că, deşi produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reuşit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecţie trebuie să îl înveţe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experienţă.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcţiei de head of Innovation Lab al BRD.

    DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ

    Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ţine pasul şi nu investighează noile tehnologii şi toată partea de inteligenţă artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opţional, cool şi trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajaţi să descopere modalităţi tehnologice de livrare de noi produse şi servicii clienţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii angajaţilor, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.

    Horia Velicu oferă şi un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica vieţile angajaţilor: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerinţele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile şi să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînţeles că va mai greşi, dar nesemnificativ, adică dacă va greşi în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecţionate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viaţa unor oameni.“

    Câţi dintre angajaţii unei bănci vor fi astfel înlocuiţi? Horia Velicu face referire la articolele din presa internaţională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboţi. Potrivit lui Velicu, astfel de roboţi sunt dezvoltaţi pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută şi ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învăţării de anumite sarcini de către reţele neurale artificiale). Şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de reţele neurale să creeze ele însele reţele optime; astfel, chiar şi jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumeşte el.

    Din cadrul unei bănci însă, roboţii ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează şi chiar şi rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajaţii ar putea să trateze doar excepţiile, cazurile neobişnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboţii să fie roboţi şi noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoşăm, până la urmă avem şansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educaţie, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puşi într-o sală şi adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajaţi calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.

    BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ŞI ÎN ROMÂNIA

    Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienţilor, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanţă, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienţilor foarte tineri, orientaţi spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienţi ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât şi celor care nu reuşesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, şi nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanţă, folosind tehnologii biometrice, ca recunoaşterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri şi de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competenţe, de fintech, nu există pe piaţa locală, domeniul fiind prea nou.

     

  • Lista Medicamentelor Mediately, prima aplicaţie registru de medicamente din România dedicată profesioniştilor din domeniul sănătăţii

    Este dificil să ţii pasul cu cantitatea mare de informaţii din ziua de azi, mai ales când vine vorba de noutăţi medicale şi farmaceutice. Acum, mai mult decât oricând, valoarea informaţiei rezidă nu numai în conţinutul ei, ci şi în viteza cu care ajunge la noi. Prin urmare, am dezvoltat aplicaţia Lista Medicamentelor, o aplicaţie extrem de intuitivă şi uşor de utilizat, care pune la dispoziţia profesioniştilor din domeniul sănătăţii instrumente valoroase pentru facilitarea deciziilor clinice, oferind acurateţe şi eficienţă sporite în activitatea zilnică “, spune Blaž Triglav, CEO Mediately.

    Baza de date poate fi accesată atât online, cât şi offline, şi permite utilizatorilor să caute medicamentele după nume sau substanţa activă. Informaţiile pentru fiecare medicament din baza de date includ detalii cum ar fi: substanţa activă, compoziţia, forma farmaceutică, clasa, nivelul de rambursare, modul de ambalare şi preţul, clasificarea ATC (clasificarea anatomică, terapeutică şi chimică a medicamentelor) şi variante corespondente. De asemenea, sunt disponibile informaţii importante din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP), cum ar fi: indicaţii, contraindicaţii, interacţiuni, efecte secundare, supradozaj. Pentru ca utilizatorii să poată descărca RCP-ul complet, disponibil în format PDF, este necesară conexiunea la internet

    Utilizatorii înregistraţi primesc, de asemenea, acces la ICD-10, Clasificarea internaţională a bolilor şi problemelor de sănătate conexe, clasificare realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Mai mult, aplicaţia oferă acces şi la instrumente dedicate şi calculatoare de dozare, precum Indexul Masei Corporale (BMI), Scorul Child-Pugh (utilizat pentru estimarea prognosticului unei boli hepatice cronice care asociază insuficienţă hepatică), Scorul Glasgow (utilizat în evaluarea afectării neurologice la pacientul comatos şi la pacientul cu politraumatisme), cu peste 15 instrumente deja disponibile şi altele noi adăugate în mod regulat.

    Toate informaţiile referitoare la medicamente sunt colectate şi compilate din surse naţionale şi europene de renume şi de încredere, cum ar fi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale sau Agenţia Europeană pentru Medicamente.

    Lista Medicamentelor este actualizată în mod regulat cu cele mai recente informaţii, aplicaţia fiind coordonată de o echipă de dezvoltatori experimentaţi şi de profesionişti din domeniul sănătăţii. Aplicaţia este deja disponibilă în 5 ţări: Slovenia, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Republica Cehă.

    Cu peste 120.000 de descărcări, Lista Medicamentelor are peste 50.000 de utilizatori înregistraţi în cele cinci ţări, dintre care 22.000 de medici cu specializări diverse. Pe lângă România, compania intenţionează să introducă versiuni ale aplicaţiei şi pentru piaţa bulgară şi italiană.

     

  • NOU ATAC cibernetic de AMPLOARE. Sute de mii de calculatoare din 150 de ţări, afectate

    După atacul WannaXry ce a avut loc vineri, ”cercetători ai unei companii IT de securitate, Proofpoint, au descoperit un nou atac cibernetic numit, Adylkuzz, ce ar avea legătură cu WannaCry”.

    ”Acesta utilizează într-un mod mai ascuns şi în scopuri diferite instrumente de piraterie divulgate recent de către NSA (Agenţia naţională de securitate) şi recenta vulnerabilitate corectată recent de Microsoft”, a declarat cercetătorul Nicolas Godier, expert în securitate cibernetică la Proofpoint.

    ”Nu cunoaştem amploarea prejudiciului, dar sute de mii de calculatoare au fost infectate, ceea ce dovedeşte că atacul este mult mai vast decât Wannacry”, potrivit lui Robert Holmes, vicepreşedinte al liniei de producţie Proofpoint.

    Concret, acest program dăunător a fost introdus în calculatoare din cauza aceleiaşi vulnerabilităţi a Windowsului utilizată de Wannacry, o eroare detectată de NSA.

    Software-ul dăunător crează în mod invizibil unităţi monetare virtuale nedetectabile numite Monero, comparabile cu Bitcoin. Bazele de date ce permit utilizarea acestor extrase sunt trimise la adrese criptate.

    Pentru utilizator ”simptomele atacului sunt încetinirea performanţelor calculatorului”, a precizat Proofpoint într-un articol online, potrivit căruia atacul a fost iniţiat pe 2 mai sau chiar pe 24 aprilie şi în cursul zilei de azi.

    “Virusul informatic WannaCry s-a diferenţiat de atacuri precedente prin viteza de răspândire şi prin modul în care computerele au fost blocate până când proprietarii acceptă să plătească răscumpărarea pentru deblocare. Este vorba de un semnal de alarmă în contextul în care eforturile pentru menţinerea siguranţei cibernetice erau deja dificile”, subliniază Financial Times.

  • NOU ATAC cibernetic de AMPLOARE. Sute de mii de calculatoare din 150 de ţări, afectate

    După atacul WannaXry ce a avut loc vineri, ”cercetători ai unei companii IT de securitate, Proofpoint, au descoperit un nou atac cibernetic numit, Adylkuzz, ce ar avea legătură cu WannaCry”.

    ”Acesta utilizează într-un mod mai ascuns şi în scopuri diferite instrumente de piraterie divulgate recent de către NSA (Agenţia naţională de securitate) şi recenta vulnerabilitate corectată recent de Microsoft”, a declarat cercetătorul Nicolas Godier, expert în securitate cibernetică la Proofpoint.

    ”Nu cunoaştem amploarea prejudiciului, dar sute de mii de calculatoare au fost infectate, ceea ce dovedeşte că atacul este mult mai vast decât Wannacry”, potrivit lui Robert Holmes, vicepreşedinte al liniei de producţie Proofpoint.

    Concret, acest program dăunător a fost introdus în calculatoare din cauza aceleiaşi vulnerabilităţi a Windowsului utilizată de Wannacry, o eroare detectată de NSA.

    Software-ul dăunător crează în mod invizibil unităţi monetare virtuale nedetectabile numite Monero, comparabile cu Bitcoin. Bazele de date ce permit utilizarea acestor extrase sunt trimise la adrese criptate.

    Pentru utilizator ”simptomele atacului sunt încetinirea performanţelor calculatorului”, a precizat Proofpoint într-un articol online, potrivit căruia atacul a fost iniţiat pe 2 mai sau chiar pe 24 aprilie şi în cursul zilei de azi.

    “Virusul informatic WannaCry s-a diferenţiat de atacuri precedente prin viteza de răspândire şi prin modul în care computerele au fost blocate până când proprietarii acceptă să plătească răscumpărarea pentru deblocare. Este vorba de un semnal de alarmă în contextul în care eforturile pentru menţinerea siguranţei cibernetice erau deja dificile”, subliniază Financial Times.

  • Ce riscuri presupune tehnologizarea educaţiei

    Astăzi s-a ajuns cu strategia de digitalizare a manualelor şcolare pentru clasele V-VIII, însă nu se ştie când se vor desfăşura licitaţiile, pentru ce clase şi în ce condiţii; pe de altă parte, nu se ştie nici dacă cei de la Minister mai doresc varianta digitală, spune acesta. „Mulţi din <<elefanţii>> pieţei de carte tot <<cântă>> renunţarea la varianta digitală. Pot spune ca aceeaşi lipsă de predictibilitate caracteristică Ministerului Educaţiei îşi spune cuvântul şi în domeniul digitalizării educaţiei”, declară Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Nu se consideră adeptul extremelor – dând exemplul Norvegiei, unde scrisul de mână a devenit materie opţională, dar suita Office se predă obligatoriu – însă „a refuza să faci paşi în această direcţie este ca şi când ai observa că există trenul, dar ai prefera să mergi folosind căruţa”. Cel mai mare avantaj al tehnologizării modului de educaţie, din punctul de vedere al Veronicăi Dogaru, rporate communication manager la Orange, este accesul rapid, facil şi variat la învăţare, la schimbul de experienţă şi noi opotunităţi de dezvoltare, pe care internetul le pune acum la dispoziţie. „E un fapt că educaţia transformă lumea. E un fapt că internetul şi conectivitatea au schimbat modul în care relaţionăm, în care facem afaceri, în care învăţăm”, spune aceasta. Referitor la riscuri, Veronica Dogaru consideră că digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte se poate transforma într-un pericol, fiind vorba de un proces de durată şi complex. 

  • Ce înseamnă tehnologia în şcoala românească de astăzi

    Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pana şi călimara au cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program … ce să mai, acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.  Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”.  Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se faca treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile, spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programe respective.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Liudmila Climoc, CEO Orange România

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

    Cifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • Adevărul din spatele jocului Solitaire. De ce a fost instalat pe toate calculatoarele

    Popularul joc de cărţi Solitaire a ajuns să aibă milioane de fani printre utilizatorii Windows, însă scopul iniţial al acestuia nu a fost să îi distreze pe oameni

    Solitaire a fost introdus în versiunea de Windows 3.0 din anul 1990, însă jocul exista încă din anii 1700. Versiunea digitală a avut un scop ascuns.

    Vezi aici adevărul din spatele jocului Solitaire. De ce a fost instalat pe toate calculatoarele

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).