BusinessMagazin

Tag: Banca Romaneasca

  • V-a ajuns cuţitul la os? Vindeţi-vă băncile!

    Într-un interviu pentru Kathimerini, Dijsselbloem a precizat însă că verdictul european în privinţa unei posibile reeşaloănări sau ştergeri a unei părţi din datoria publică a ţării nu va fi cunoscut decât în vara lui 2014 şi va depinde de capacitatea Greciei de a se încadra în ţintele fiscale şi de a ajunge la un buget echilibrat încă din acest an. El a îndemnat Atena să continue eforturile de reducere a datoriei, privatizările, reforma fiscală şi a cheltuielilor sociale, deşi Grecia se găseşte deja în al şaselea an de recesiune, iar şomajul a ajuns la 27,2%.

    “Ne dăm seama că în ţări ca Grecia sau Portugalia, recesiunea e dureroasă şi dificilă pentru oameni, dar trebuie să ne uităm la fundamentele economice şi să vedem care este capacitatea zonei euro de la susţine ţările respective”, a comentat, evident descurajator, oficialul UE.

    Tonul din interviu avea să se explice vineri, când a ieşit la iveală că oficialii UE-FMI-BCE fac presiuni pentru ca băncile comerciale din Grecia să-şi vândă rapid subsidiarele şi băncile afiliate deţinute în Europa de Sud-Est şi să renunţe la activităţile nebancare din Grecia.

    Restructurarea băncilor, peste tot în Europa, a însemnat vânzări masive de active neesenţiale locale sau de peste mări şi ţări, însă în cazul băncilor greceşti, afacerile din Europa de Sud-Est numai neesenţiale nu sunt. În România, activele care ar urma să fie puse în joc sunt Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, însemnând în total 11,8% din activele sistemului bancar.

  • La loc comanda pentru fuziunea marilor bănci greceşti

    Instituţia care se ocupă de recapitalizarea băncilor elene, Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, ar putea decide reluarea fuziunii, în funcţie de desfăşurarea evenimentelor. Deocamdată, agenţia Fitch estimează că o repornire a fuziunii s-ar putea dovedi dificilă, având în vedere mărimea băncilor implicate, respectiv faptul că împreună ar forma o instituţie cu active de 184 mld. euro, mai mari decât PIB elen. Or, exact disproporţia între nişte active bancare supradimensionate şi un PIB în scădere a fost la originea recentei crize financiare din Cipru.

    Cele patru mari bănci elene au termen de finalizare a recapitalizării până la finele lunii aprilie, în condiţiile în care necesităţile cumulate de finanţare estimate de banca centrală a Greciei depăşesc 40 mld. euro. NBG şi Eurobank au nevoie cumulat de 15,6 mld. euro pentru consolidarea ratei de adecvare a capitalului.

  • Fitch a retras ratingurile Banca Românească şi încetează colaborarea cu instituţia

     “Ratingurile au fost retrase după ce emitentul a încetat să participe la procesul de evaluare. Totodată, emitentul nu mai este considerat de Fitch ca relevant pentru zona de activitate a agenţiei. Fitch nu va mai furniza ratinguri sau analize privind acest emitent”, se arată într-un comunicat transmis joi de Fitch Ratings.

    Fitch a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Banca Românească la “B-“, cu perspectivă negativă, în timp ce ratingul pe termen scurt a fost reafirmat la “B”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fuziunea dintre grecii de la Eurobank şi NBG a eşuat pe ultima sută de metri. Bancpost şi Banca Românească rămân bănci separate

    Eurobank şi NBG, acţionarii celor două bănci, care declan­şaseră procedura de fuziune în luna februarie printr-un schimb de acţiuni, vor fi recapitalizate separat, ceea ce înseamnă practic îngheţarea procesului de consolidare a operaţiunilor, potrivit unui anunţ publicat pe bursa de la Atena.

    „Autorităţile de reglementare au decis, cu acordul managementului celor două bănci, ca Eurobank şi NBG să fie recapitalizate independent. Drept consecinţă, procesul de fuziune dintre cele două bănci a fost suspendat“, potrivit unui anunţ publicat de Eurobank.

    O eventuală reluare a procesului de fuziune ar putea fi decisă de Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, care va furniza cea mai mare parte a banilor necesari recapitalizării băncilor elene.

    Fuziunea dintre cele două bănci ar fi condus la crearea celei mai mari bănci din Grecia, cu active de 184 mld. euro, mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Acesta a fost de altfel şi principalul argument al celor care au decis anularea fuziunii. Decizia ridică însă semne de întrebare după ce anterior creditorii Greciei au pus presiune pentru consolidarea sistemului bancar. Practic, fuziunea trebuia să aibă loc prin preluarea controlului Eurobank de către NBG. Aproximativ 80% din acţionarii Eurobank acceptaseră schimbul de acţiuni, iar procesul de fuziune intrase în linie dreaptă şi urma să se încheie până la jumă­tatea acestui an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fuziunea dintre Bancpost şi Banca Românească a fost oprită

    Bancpost şi Banca Românească, care urmau să-şi consolideze operaţiunile într-un jucător cu active de 4 mld. euro situat pe locul şapte în sistem, ră­mân deocamdată două entităţi separate după ce fuziunea dintre băncile-mamă a fost oprită la Atena la cererea creditorilor externi ai statului elen.

    Astfel, pentru România începe să se constituie o nouă situaţie dificilă, cu băncile elene, după ce părea să fie rezolvată prin această fuziune, în condiţi­ile în care Bank of Cyprus are operaţiunile suspendate trei săptămâni.

    Autorităţile de la Atena au decis la presiunea creditorilor internaţionali să oprească procesul de fuziune dintre Eurobank şi NBG, acţionarii celor două bănci locale. Cei doi creditori eleni, care urmau să fuzioneze după ce sistemul bancar a fost puternic afectat de criza datoriei suverane a Greciei, vor fi recapitalizaţi separat şi riscă să ajungă sub controlul statului.

    Bancpost şi Banca Românească ocupă poziţiile 10 şi, respectiv, 12 în sistemul bancar şi au împreună o reţea de aproape 400 de sucursale şi agenţii şi circa 4.500 de angajaţi. Fuziunea ar fi implicat în mod inevitabil reducerea reţelei teritoriale şi a personalului.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fuziunea Bancpost-Banca Românească, un proces de durată

    Bancpost şi Banca Românească pot începe să se pre gă tească de fuziune pentru a crea o nouă bancă de top 10 mai so lidă după anunţul oficial privind succesul ofertei prin care National Bank of Greece (NBG) preia Eurobank. Surse bancare afirmă însă că procedurile se anunţă de durată cu atât mai mult cu cât încă sunt multe aspecte de clarificat la Atena înainte de a se ajunge la consolidarea locală. Astfel, un orizont de timp teoretic ar putea fi cel puţin undeva în toamnă. Deocamdată nu a fost anunţat nici măcar un calendar tentativ. Potrivit surselor citate, ieri s-a aflat într-o scurtă vizită la Bucureşti şeful Eurobank (banca absorbită), Nicholas Nanopoulos, care a avut o întâlnire cu conducerea BNR. Banca cen trală nu-şi face griji legate de fuziune, o consolidare la nivelul băncilor cu capital elen fiind aşteptată de mai mult timp. Bancpost deţine active duble faţă de Banca Românească, însă din cauza raportului de schimb de acţiuni din Grecia se află în postura de bancă absorbită. NBG ar putea accepta păstrarea brandului Bancpost, însă rămâne de văzut cum vor fi selectaţi managerii. Marinis Stratopoulos este CEO al Băncii Româneşti din 2010, în timp ce Anthony Hassiotis – unul dintre cei mai experimentaţi bancheri expaţi veniţi în România – a preluat conducerea Bancpost de numai câteva luni, la capătul mai multor ani de instabilitate la vârful băncii.

    Cititi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Banca Românească taie pentru a doua oară anul acesta dobânzile la depozite

    Banca Românească, un jucător de talie medie cu acţionariat elen, a redus cu până la 0,3 puncte procentuale dobânzile la depozitele în lei cu scadenţa mai mică de patru luni, până la un maxim de 5,9% pe an. Cea mai mare reducere de dobândă a fost operată în cazul depozitelor cu scadenţa la trei luni, unde bonificaţia a coborât la 5,5% pe an. Este pentru a doua oară într-un interval de numai o lună când grecii reduc bonificaţiile la depozite, la începutul anului fiind operate scăderi de dobândă de până la o jumătate de punct procentual. Banca Românească plăteşte în prezent cel mult 6% pe an la depozitele standard în lei, nivelul maxim fiind consemnat în cazul depozitelor cu scadenţa la 6, 9 şi 12 luni. Mai multe bănci au redus nivelul dobânzilor plătite la depozite de la începutul acestui an pe fondul unei îmbunătăţiri uşoare a lichidităţii din piaţă şi în condiţiile în care creditarea a rămas anemică. Băncile greceşti, un grup aparte în rândul instituţiilor de credit în ultimii ani datorită dobânzilor mari plătite la depozite, au operat la rândul lor reduceri importante de dobânzi.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Banca Românească a tăiat dobânzile la depozitele în lei şi euro

    Banca Românească, un jucător de talie medie cu acţionariat elen, a redus cu până la o jumătate de punct procentual dobânzile plătite la depozitele standard în lei atrase de la populaţie, bonificaţia maximă fiind acum de 6% pe an. Cea mai mare reducere de dobândă a fost operată în cazul depozitelor cu scadenţa la o lună, bonificaţia plătită în prezent fiind de 5,5% pe an. Cea mai mare dobândă, de 6% pe an, este plătită pentru depozitele cu scadenţa mai mare de patru luni. Şi dobânzile la euro au fost ajustate cu până la 0,2 puncte procentuale, fiind cuprinse în prezent între 3,15% pe an pentru scadenţa de o lună şi 4% pe an pentru depunerile pe 12 luni. Cele mai mari scăderi de dobândă au fost aplicate la depozitele în dolari. De exemplu, pentru scadenţa de o lună dobânda la dolari a coborât de la 2,2% la 1% pe an. Mai multe bănci, printre care BRD sau Garanti, au operat la începutul acestui an reduceri de dobânzi la depozite. Pe parcursul anului trecut, dobânzile la depozitele în lei au scăzut constant anul trecut pe fondul lichidităţii satisfăcătoare din piaţă şi în condiţiile în care creditarea a rămas anemică.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Ce se va întâmpla cu reţelele de unităţi ale NBG şi Eurobank după fuziune

    Noua entitate se va numi NBG şi va fi condusă de actualul şef al grupului NBG, Alexandros Tourkoulias, iar preluarea va implica primirea de către acţionarii Eurobank a 58 de acţiuni în noua NBG în schimbul a 100 de acţiuni Eurobank. Acţionarii Eurobank trebuie să-şi exprime formal răspunsul pozitiv până la 15 februarie propunerii NBG, până la 18 februarie va fi făcut oficial anunţul de fuziune, iar schimbul de acţiuni ar urma să fie deja gata până la 27 februarie, astfel încât acţiunile noii entităţi să poată începe să fie tranzacţionate la bursa din Atena. Procesul de fuziune se va încheia în luna iunie.

    Fuziunea va antrena închiderea a 20% din reţeaua combinată de 915 unităţi din Grecia şi a 25% din cele 1.080 de unităţi din străinătate. NBG a promis să facă “un efort major” spre a garata că restructurările de personal aferente “vor avea cel mai redus impact social posibil”, conform ziarului Kathimerini.

    Grupurile care au consiliat părţile implicate în tranzacţie sunt Credit Suisse, pentru NBG, respectiv Barclays, Deutsche Bank şi Goldman Sachs International pentru Eurobank.

    NGB şi Eurobank au anunţat, totodată, că se retrag din cursa pentru preluarea Hellenic Postbank, a cărei soartă va fi anunţată săptămâna viitoare.

    Atât NGB, cât şi Eurobank au avut anterior tentative de fuziune cu Alpha Bank; de asemenea, ambele grupuri au negociat o triplă fuziune cu Piraeus, însă discuţiile respective au eşuat. În România, această consolidare va duce la formarea unei noi instituţii bancare, cu active de peste 4 mld. euro şi cca 400 de unităţi.

  • Fitch a retrogradat ratingul Băncii Româneşti cu o treaptă, la nivelul “B-“, cu perspectivă negativă

    Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost menţinut la nivelul “B”, cel de viabilitate a fost revizuit de la “b” la “b-“, iar cel de sprijin a fost afirmat la nivelul 5. “Retrogradarea reflectă dependenţa mare a Băncii Româneşti de finanţarea şi lichidităţile furnizate de National Bank of Greece şi incertitudinile mari legate de continuarea disponibilităţii acestui sprijin, dacă Grecia va ieşi din uniunea monetară europeană”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. La sfârşitul primului trimestru, NBG asigura 42% din necesarul de finanţare non-equity al Băncii Româneşti, reprezentat în cea mai mare parte de datorii pe termen scurt, în euro.

    Mai multe pe mediafax.ro