BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta explică neîncasarea banilor de la KazMunaiGaz prin faptul că nu este finalizată “procedura”

    “Nu s-a finalizat procedura de vânzare şi de realizare a fondului de investiţii de un miliard de dolari. Nu a vrut nimeni să semneze nicio hârtie, niciun funcţionar, că au zis că Băsescu le face dosare”, a spus Ponta la postul B1 TV.

    Întrebat care ar fi motivul pentru care aceşti funcionari s-ar teme, dacă respectă legea, premierul a susţinut că este foarte greu să impui ceva unui funcţionar public.

    În acelaşi timp, Ponta a afirmat şi că nu va fi de acord să fie încheiată “procedura” până ce nu există toate garanţiile legate de constituirea fondului de un investiţii de un miliard dolari.

    La începutul anului trecut, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz.

    Potrivit memorandumului, statul ar trebui să încaseze 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite, în document, să înfiinţeze un fond de un miliard dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic într-un interval de şapte ani.

    În luna decembrie, Traian Băsescu a declarat, atunci în calitate de preşedinte, că până în acest moment nu a fost încasată datoria de 200 de milioane de dolari de la Rompetrol şi nici nu a fost constituit fondul de investiţii de un miliard de euro, el precizând că premierul Ponta este responsabil, mai ales că l-a avertizat.

  • Discuţie Ponta – Leancă despre un eventual export de electricitate pentru Republica Moldova

    Marţi, Ucraina a oprit exporturile de energie electrică spre Republica Moldova şi Belarus, din cauza unui deficit energetic intern.

    Întrebat, joi, de presă dacă, în aceste condiţii, România va ajuta cu energie electrică Republica Moldova, premierul a precizat că va discuta cu prim-ministrul moldovean.

    “Discutăm cu Guvernul de acolo şi ce se poate face din punct de vedere infrastructură, facem. România are energie electrică, problema este că nu avem capacităţile de transport suficiente. O să discut cu Leancă chiar acum, la birou, şi, dacă putem să facem ceva, bineînţeles că facem”, a spus Ponta.

    Exporturile Ucrainei către Republica Moldova au fost deja reduse cu 50% în septembrie 2014.

    Înainte de conflictul armat dintre forţele naţionale ucrainene şi separatişti proruşi în regiunea Donbas (est), Ucraina era în măsură să-şi asigure nevoile în cărbune cu ajutorul propriilor resurse. Ostilităţile din estul ţării au avariat atât peste 50% dintre minele de cărbune situate în zonă, cât şi căile feroviare necesare trimiterii combustibilului către centrale termice, care produc 40% din electricitatea consumată pe plan intern.

    Guvernul ucrainean a încheiat recent un acord cu grupul britanic Steel Mont Trading în vederea livrării unui milion de tone de cărbune provenind din Africa de Sud, dintre care 250.000 de tone au fost livrate deja. Însă, după deschiderea unei anchete pentru delapidare de fonduri publice, de către parchetul ucrainean, din cauza preţului mare al cărbunelui sud-african, societatea a luat decizia de a-şi limita livrările la 500.000 de tone, volumul maxim prevăzut de contract.

  • Oameni de afaceri i-au spus lui Ponta că vor să se iasă din paradigma că sunt “suspecţi de serviciu”

    “Vreau să vă mulţumesc şi să vă asigur că în acest an vom lucra şi mai bine decât am făcut-o în 2014 şi 2013 şi cu speranţa că vom fi parteneri în proiectele importante. Cred că anul nu a început rău, mai bine zis a început bine, nu avem nicio taxă şi impozit în plus, ba avem unele scăzute, CAS-ul, după cum ştiţi foarte bine şi vă mulţumesc de sprijin, taxa pentru construcţiile speciale, de la 1,5, la l%, TVA-ul pentru pachetele all inclusive, măsuri de stimulare economică, şi rezultatele economice le-am văzut, şi anume creşterea locurilor de muncă în zona privată, creşterea încasărilor bugetare. Ţine de noi acum să reuşim să combatem evaziunea fiscală şi am spus că evaziunea fiscală, din punctul meu de vedere, este o ameninţare la siguranţa naţională, în egală măsură, corupţia. Cum luptăm cu corupţia, trebuie să luptăm şi cu evaziunea fiscală”, le-a spus Ponta reprezentanţilor oamenilor de afaceri, membri ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

    Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România(AOAR), Florin Pogonaru, i-a spus premierului că îi mulţumeşte pentru atitudinea sa pro-business, pe care Ponta a avut-o în relaţia cu membrii Coaliţiei, dar că oamenii de afaceri vor să iasă din paradigma că sunt “suspecţii de serviciu” dacă sunt în business.

    “Unul din subiectele de astăzi vrem să fie spiritul ăsta al atitudinii pro-business. Să se înţeleagă că creşterea economică vine şi de la cei de faţă şi vrem să ieşim dintr-o paradigmă de a fi suspecţii de serviciu dacă suntem în business“, a arătat Pogonaru.

    În momentul în care premierul a cerut ca presa să părăsească sala în care avea loc această discuţie, un alt membru al Coaliţiei, Mihai Bogza, afirma că unul dintre subiectele prioritare pe care doreşte să-l abordeze se referă la Legea insolvenţei persoanelor fizice.

  • Victoria Nuland, la Palatul Victoria pentru discuţii cu Ponta

    Miercuri dimineaţa, oficialul american s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

    Surse politice au declarat anterior pentru MEDIAFAX că oficialul american mai are programate întrevederi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, precum şi cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

    Asistentul secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, a ajuns, marţi, la Bucureşti, având în program întâlniri cu oficiali români de rang înalt, pentru a discuta despre “chestiuni bilaterale şi regionale”, potrivit Departamentului de Stat american.

    Conform diplomaţiei americane, Nuland va efectua săptămâna aceasta vizite în Germania, România, Bulgaria şi Franţa.

    Precedenta vizită a adjunctului secretarului de Stat Victoria Nuland a avut loc în perioada 10-11 ianuarie 2014, în cadrul unui turneu european, când reprezentantul SUA s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean şi cu procurorul-şef al DNA, Laura-Codruţa Kovesi, precum şi cu membri ai societăţii civile, pe agenda discuţiilor aflându-se relaţiile bilaterale, problemele regionale şi eforturile de consolidare a statului de drept.

     

  • Baroul Bucureşti: Excluderea lui Ponta, discutată dacă Universitatea îi retrage titlul de doctor

    Decanul Baroului Capitalei a explicat că solicitarea europarlamentarului Monica Macovei de excludere a premierului din avocatură a fost făcută deoarece Victor Ponta a fost primit în corpul avocaţilor, în 2005, în baza titlului de doctor, şi nu în urma unui examen.

    “În realitate, consiliul se poate pronunţa în această chestiune după ce Universitatea Bucureşti decide dacă se aproba sau nu se aprobă cererea de renunţare la titlul de doctor a premierului Victor Ponta. Consiliul Baroului nu se poate pronunţa pe acest subiect pentru că nu cunoaştem un punct de vedere al instituţiei care a emis documentul”, a spus Ion Ilie-Iordăchescu.

    Europarlamentarul Monica Macovei i-a cerut, marţi, decanului Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, pe motiv că renunţarea la titlul de “doctor în drept” anulează diploma pe baza căreia a fost primit în avocatură.

    “Ponta a intrat în avocatură «fără examen» şi folosind un titlu «doctor» obţinut prin furt. Am solicitat astăzi Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, întrucât renunţarea la titlul de «doctor în drept» anulează diploma pe baza căreia a fost primit «fără examen» în avocatură”, a precizat Macovei într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.

    Macovei consideră că, dacă vrea să mai fie avocat, Ponta trebuie să dea examen şi să parcurgă toate căile de pregătire, ca orice alt candidat.

    În opinia lui Macovei, Ponta nu poate renunţa la titlul de “doctor” fără să piardă titlul de conferenţiar universitar, fără să fie exclus din profesia de avocat şi fără să returneze banii câştigaţi prin acest titlu, inclusiv prin contractele cu statul pe care le-a avut ca avocat.

  • Europarlamentarul Monica Macovei cere Baroului Bucureşti excluderea lui Victor Ponta din avocatură

    “Ponta a intrat în avocatură «fără examen» şi folosind un titlu «doctor» obţinut prin furt. Am solicitat astăzi Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, întrucât renunţarea la titlul de «doctor în drept» anulează diploma pe baza căreia a fost primit «fără examen» în avocatură”, a precizat Macovei într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.

    Macovei consideră că, dacă vrea să mai fie avocat, Ponta trebuie să dea examen şi să parcurgă toate căile de pregătire, ca orice alt candidat.

    În opinia lui Macovei, Ponta nu poate renunţa la titlul de ”doctor” fără să piardă titlul de conferenţiar universitar, fără să fie exclus din profesia de avocat şi fără să returneze banii câştigaţi prin acest furt intelectual, inclusiv prin contractele cu statul pe care le-a avut ca avocat.

    “Vă solicit să îl excludeţi din Baroul Bucureşti pe domnul Victor Viorel Ponta, luând act de faptul că acesta nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a exercita profesia de avocat, pe care a dobândit-o «fără examen», ca titular al diplomei de «doctor în drept»”, menţionează cererea Monicăi Macovei adresată decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie-Iordăchescu

  • Ponta: Până pe 15 februarie, spunem dacă semnăm contractul Comarnic-Braşov sau reziliem procedura. Nu se mai poate aştepta din cauza unei “declaraţii prosteşti” a lui Băsescu

    El a explicat că, precum în cazul Master Planului de Transport, trebuie să existe un acord politic pe termen lung pentru derularea acestui contract.

    “Până pe 15 februarie, trebuie să spunem companiilor care au câştigat prima fază a procedurii «semnăm» sau «nu semnăm», pentru că nu mai putem să stăm, am întâziat opt luni din cauza unei declaraţii prosteşti făcute de cineva care a zis că ştie el că sunt fapte de corupţie. O declaraţie prostească, pentru că a fost pur politică. Am întrebat structurile statului şi nu există nicio faptă şi nicio sesizare de corupţie”, a spus Ponta, aflat la Ministerul Transporturilor.

    Premierul a precizat că, în cazul semnării contractului, construcţia va începe în maximum 60 de zile de la data semnării, respectiv până la 15 aprilie.

    “Dacă nu există un acord, nu are rost să pornim. Contractul se termină în trei ani, e vorba de obligaţii pe 30 de ani ale statului, ori dacă cineva zice că nu e bine şi opreşte când vine la guvernare, nu are rost să-l mai pornim, că păţim ca şi cu autostrada Transilvania. Dacă toată lumea este de acord, îl facem. Este o chestiune de responsabilitate şi, din punctul meu de vedere, ar trebui să pornim proiectul. Este un proiect scump, cu obligaţii multe, pe 30 ani, dar este un proiect strategic esenţial pentru România”, a completat Ponta.

    El a cerut ca pe site-ul Ministerului Transporturilor să fie prezentate, marţi, toate datele publice privind stadiul negocierilor, respectiv câţi kilometri vor fi construiţi şi la ce cost, precum şi care sunt obligaţiile constructorului şi cele ale statului.

    Anterior, premierul a precizat că Master Planul pe Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice, altfel nu are rost ca experţii Ministerului Transporturilor să se apuce de treabă, deoarece va fi un eşec în lipsa garanţiilor pe termen lung.

    În vara anului trecut, la 25 iunie, preşedintele Traian Băsescu i-a spus noului ministru al Transporturilor, Ioan Rus, după depunerea jurământului, să fie atent la premisele contractării autostrăzii Comarnic-Braşov, precizând că, din informaţiile sale, s-au produs deja acte de corupţie.

    Ulterior, Victor Ponta a declarat că Băsescu, a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la atribuirea lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov, în replică purtătorul de cuvânt al preşedintelui declarând că afirmaţia premierului este mincinoasă.

    Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori.

    Cele mai recente date transmise de CNADNR pe această temă, furnizate MEDIAFAX în noiembrie, arată că sunt în derulare activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice. Nici CNADNR nu furniza, atunci, alte informaţii.

    Premierul Victor Ponta şi fostul ministru al Transporturilor Dan Şova s-au întâlnit în ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere.

    Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, lucrările de construcţie urmând să înceapă în aprilie.

    În martie, Şova spunea că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru “eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Banca Mondială pentru susţinerea proiectului.

    La 24 iunie, dată la care şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Transporturilor, Şova a afirmat că acordul va fi semnat “în perioada următoare”, motivul întârzierii fiind legat de discuţiile dintre constructori şi finanţatorii instituţionali.

  • Ponta vrea acord politic pentru Master Planul pe Transport: Altfel nu are rost să ne apucăm de treabă

    El a precizat că documentul va trebui prezentat şi preşedintelui ţării, înainte de acordul politic.

    Ponta a fost prezent, marţi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru prezentarea de către ministrul de resort, Ioan Rus, priorităţilor de infrastructură rutieră aferent perioadei 2015-2016.

    Premierul a epxlicat necesitatea unui acord politic prin faptul că este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori.

    La începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030.

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

  • Ponta explică de ce nu participă la “marşul solidarităţii” din Paris: Prea mulţi reprezentanţi ar fi fost un pic nefiresc

    “Salut faptul că România va fi reprezentată la cel mai înalt nivel (prin Preşedintele Iohannis) mâine la Marşul Solidarităţii de la Paris. Suntem alături de familiile victimelor, de poporul francez, de toţi cei care cred în valorile noastre fundamentale. (pentru cei care mi-au cerut opinia referitor la participare – era foarte rău să nu fie nimeni din România mâine la Paris; din moment ce merge preşedintele, prea mulţi reprezentanţi ar fi fost un pic nefiresc)”, scrie Ponta pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis va participa, duminică, la “marşul solidarităţii” care va fi organizat la Paris în memoria victimelor recentelor atentate care au avut loc în capitala Franţei.

    Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la mitingul care va fi organizat la Paris în memoria victimelor atentatelor din ultimele zile a fost anunţată sâmbătă de Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, premierul Marii Britanii, David Cameron, şi cel spaniol, Mariano Rajoy, au anunţat că vor participa duminică la mitingul de solidaritate programat la Paris după atacul terorist comis la redacţia revistei Charlie Hebdo.

    De asemenea, şi-au anunţat participarea la acest miting premierul Italiei, Matteo Renzi, reşedintele ucrainean Petro Poroşenko, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel.

    Atacul terorist comis pe 7 ianuarie la sediul revistei satirice Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morţi şi 11 răniţi, fiind revendicat de reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic în Irak şi Siria. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski). Publicaţia Charlie Hebdo primise o serie de ameninţări după ce publicase caricaturi cu Profetul Mahomed.

  • Ponta susţine că Fiscul a strâns 6,5 miliarde lei din evaziune. Creşterea veniturilor bugetare nu confirmă

    “Aş vrea să continuăm ceea ce s-a făcut foarte bine în 2014, adică venituri suplimentare la bugetul de stat numai din colectarea taxelor şi impozitelor de 9 miliarde lei, în total 12 miliare de de lei am încasat în plus 2014 faţă de 2013. Dar din colectarea taxelor 9 miliarde lei (…) Din cele două taxe suplimentare, şi anume taxa pe construcţii speciale şi acciza, au fost în jur de 2,5 miliarde lei, de restul 6,5 miliarde lei colectate, în jur de 1,3 miliarde de euro, sunt din combaterea evaziunii din anii anteriori”, a spus joi premierul într-o conferinţă comună cu ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Oficialii din Ministerul Finanţelor prezenţi la conferinţă nu au reuşit să explice cum s-a ajuns la concluzia că 6,5 miliarde lei au provenit din combaterea evaziunii fiscale, în condiţiile în care toate veniturile suplimentare indică o creştere nominală de circa 6%, cu foarte puţin peste creşterea nominală a PIB de anul trecut, care stă la baza construcţiei bugetare.

    Potrivit celor mai recente estimări publicate de Comisia Naţională de Prognoză, Produsul Intern Brut a înregistrat anul trecut o creştere nominală de 5,2% în 2014. În condiţiile în care se elimină veniturile de 2,5 miliarde lei provenite din taxele introduse, creşterea totală a veniturilor în 2014 este sub 5%, chiar mai mică decât creşterea nominală a PIB, ceea ce nu susţine ipoteza majorării încasărilor din combaterea evaziunii fiscale.

    Astfel, potrivit datelor prezentate de premier, veniturile bugetare fără noile taxe şi impozite au urcat sub creşterea naturală dată de avansul Produsului Iintern Brut.

    Premierul a insistat că principalul obiectiv al Finanţelor trebuie să fie combaterea evaziunii fiscale atât pentru a asigura banii necesari la bugetul de stat, cât şi pentru a reduce concurenţa neloială a firmelor care nu-şi achită obligaţiile către stat.

    “Din acest puncte de vedere, sarcina pe care o trasez Ministerului Finanţelor, ANAF şi Direcţiei Antifraudă este aceea de a continua să trateze evaziunea fiscală ca un pericol pentru siguranţa naţională. Şi combaterea evaziunii fiscale ca un obiectiv fundamental al Guvernului”, a spus Ponta.

    El a comparat combaterea evaziunii fiscale cu lupta împotriva corupţiei, tot obiectiv de siguranţă naţională, unde DNA, Parchetul şi instanţele, “îşi fac foarte bine treaba”.

    “ANAF, DGA, au în primul rând toată susţinerea şi politică şi bugetară în anul 2015, au deja mecanisme de colaborare cu Parchetul, cu Serviciul Român de Informaţii, cu Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, deci tot sistemul deja, în 2014, 2013-2014 a început să se rodeze, rezultatele s-au văzut, 1 miliarde de euro în plus obţinut într-un singur an, iar anul acesta, cu siguranţă, se poate mult, mult mai mult”, a punctat Ponta.

    Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a completat că, după discuţiile cu şeful ANAF, Gelu Şefan Diaconu, se aşteaptă ca în 2015 încasările bugetare să depăşească cu circa 8 miliarde de lei programul de încasări pentru acest an.

    Totodată, Vâlcov a anunţat că, potrivit datelor preliminare, bugetul general consolidat a închis anul trecut cu un deficit de 1,98% din PIB, sub ţinta de 2% convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în luna decembrie.