BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Imobiliarele se prăbuşesc, iar băncile fac tot posibilul să părăsească barca înainte să se scufunde definitiv: Nume mari din industria bancară precum JP Morgan sau Goldman Sachs s-au trezit că nu pot să scape de creditele imobiliare neperformante aşa uşor şi vor să se debaraseze de ele cu orice preţ

    Băncile care încă încearcă să vândă credite pentru proprietăţi comerciale se confruntă cu o piaţă secătuită şi problematică. În ultimele luni, creditori precum Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co. au încercat să vândă datorii garantate de birouri, hoteluri şi chiar apartamente, dar mulţi dintre ei au descoperit că nu este uşor să facă ordine în portofoliile de credite, în condiţiile în care îngrijorările legate de sectorul imobiliar comercial au crescut puternic, scrie Bloomberg

    Creşterea din acest an a costurilor de împrumut a făcut ca sectorul imobiliar comercial să fie unul dintre cele mai afectate domenii ale economiei. Vânzările de proprietăţi, în special cele de clădiri de birouri, au încetinit serios, oferind proprietarilor şi creditorilor puţine repere pentru a determina valoarea anumitor active. În absenţa tranzacţiilor, părţile interesate urmăresc îndeaproape piaţa de vânzare a creditelor pentru a vedea ce preţ pot obţine în cele din urmă băncile pentru unele dintre împrumuturi.

    Băncile au fost nerăbdătoare să vândă tot ce au putut, uneori pentru a consolida lichidităţile sau pentru a evita situaţiile complicate care pot apărea atunci când un împrumut ajunge la scadenţă şi trebuie refinanţat. Potrivit lui Gregory Hagood, preşedinte al SOLIC Capital, pentru unii creditori, o uşoară reducere a preţului poate fi mai bună decât riscul ca aceştia să fie nevoiţi să fie executaţi silit şi să rămână în cele din urmă cu proprietatea.

    Goldman şi JPMorgan, împreună cu alte bănci, inclusiv Capital One Financial Corp. şi M&T Bank Corp. au încercat să vândă datorii imobiliare în ultimele luni, căutând cumpărători atât pentru vânzări punctuale, cât şi pentru tranzacţii cu portofolii de credite, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să nu fie identificate, citând informaţii private.

    Având în vedere că au loc atât de puţine vânzări, a fost dificil de estimat cât exact cât valorează împrumuturile. În plus, unii vânzători au devenit mai precauţi în privinţa ofertelor pe care le acceptă, mai ales după valul de falimente bancare de la începutul acestui an. Un preţ prea mic ar putea speria investitorii şi ar putea genera îngrijorări cu privire la sănătatea instituţiei financiare, potrivit lui Josh Zegen, cofondator al Madison Realty Capital, un creditor nebancar.
    Având în vedere precauţia băncilor de a accepta un preţ prea mic, unii creditori au ales să atragă cumpărătorii prin alte mijloace. Finanţarea vânzătorului a devenit o opţiune, în care vânzătorul îl ajută pe cumpărătorul împrumutului să finanţeze achiziţia.

    A devenit deosebit de dificil pentru datoriile legate de birouri – tipul de proprietate a cărei valoare s-a prăbuşit cel mai puternic în ultimele 12 luni. Reducerile de locuri de muncă şi creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă au dus la un număr record de locuri de muncă vacante în marile oraşe, în timp ce costurile mai mari ale împrumuturilor au făcut ca finanţarea să fie mai dificilă.

    În unele situaţii, băncile se confruntă cu perspectiva de a rămâne cu proprităţile. Instituţii mari, cum ar fi Brookfield Asset Management Ltd., Blackstone Inc. şi un proprietar de birouri legat de Pacific Investment Management Co. au ales să îşi reducă pierderile în cazul unor clădiri, neachitând datoriile. În unele cazuri, proprietarii au înmânat cheile pentru anumite proprietăţi.

    Aareal Bank AG lucrează pentru a vinde datoriile pentru două clădiri din Manhattan unde proprietarii s-au retras . O unitate a băncii oferă credite neperformante pentru două birouri mari, unul în Financial District şi unul în prestigiosul Plaza District din Midtown.

    Chiar dacă băncile se străduiesc să se debaraseze de credite, unii creditori îşi controlează expunerea la proprietăţi imobiliare comerciale prin oprirea iniţierii de noi datorii. Bănci, inclusiv Fifth Third Bancorp, au declarat că au încetat să mai acorde credite pentru birouri.

    În lipsa unei pieţe ceva mai efervescente, apariţia unor evaluări coerente şi clare se lasă aşteptată, ceea aruncă atât imobiliarele cât şi sectorul bancar într-o mare de necunoscute.

     Pe de o parte, marii proprietari vin din spate cu credite neperformante, pe de alta băncile sunt obligate să găsească o soluţie la dilema creditelor, ca să nu provoace haos în sistemul bancar şi în economie, însă soluţiile întârzie să apară.

     

  • Guvernul Ciolacu reuşeşte ce nu a mai făcut nimeni: 138 de companii şi alte 5 organizaţii ale industriei de IT se coalizează cu ANIS – cea mai puternică organizaţie din businessul tech – pentru a cere împreună renunţarea la măsurile fiscale care vizează programatorii

    Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare

    Un număr record de companii şi organizaţii din industria locală de IT au făcut gestul neobişnuit de a se alia cu ANIS – puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii – pentru a ataca împreună modificările fiscale propuse peste noapte de ministrul finanţelor Marcel Boloş şi cabinetul Marcel Ciolacu.

    „ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, alături de alte 138 de companii şi 5 organizaţii semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT – Cluj IT Cluster, Asociaţia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociaţia Centrelor de Inovare Digitală din România – RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa naţională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaţilor din industria de IT care depăşesc suma de 10.000 lei brut”, conform unui comunicat semnat de entităţile menţionate.
    Cumulat, „companiile şi asociaţiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro”, conform comunicatului.

    „S-au raliat în această acţiune solidară start-up-uri, companii mici, medii şi mari, locale şi internaţionale, companii de servicii, cât şi de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă şi ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

    Semnatarii atrag atenţia atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor şi salarizării, cât şi asupra pragului care în esenţă anulează o politică industrială corectă în ultimii ani şi care va afecta mai mult de 80% din salariaţii industriei la nivel naţional”, conform mesajului comun.

    Semnatarii documentului solicită Guvernului să deruleze „consultări aprofundate” cu industria prin care să identifice modalităţi de a creşte veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

    „Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare.

    În ipoteza în care Guvernul va decide totuşi modificarea regimului fiscal aplicabil angajaţilor din industria de IT, semnatarii solicită ca această acţiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să îşi ajusteze bugetele în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu uşurinţă la astfel de viraje bruşte ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menţionează foarte clar – ţinând cont şi de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităţilor fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, conform documentului.

    Coalizarea organizaţiilor şi companiilor menţionate într-un demers comun reprezină în sine un eveniment pentru o industrie locală de IT divizată şi care în general evită să pună sub semnul întrebării sau să atace public decizii ale Guvernului – cu rare excepţii, şi atunci fără a exista, ca în acest caz, o „coaliţie” atât de puternică. În ultimii ani cel mai puternic protest al industriei de IT faţă de o decizie guvernamentală a fost cel împotriva proiectului cloudului guvernamental, dar atunci nu a existat un protest atât de larg iar radicalizarea discursului public ANIS nu ar fi fost susţinută de toţii membrii asociaţiei.

     

  • Oamenii de afaceri despre taxele guvernului Ciolacu: „Sufocă orice mic antreprenor! Ne lasă fără cuvinte şi fără putere! Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână!“

    ♦ Creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

    Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacţionează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situaţia de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe şi de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la şase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

    Totuşi, creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi – câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulţumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generaţie, cât şi unii cu ştate vechi.

    „Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem preţuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara ţării. Nu avem cum să creştem afacerile în aceste condiţii“, spune Mitru Crişan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajaţi. Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România“, adaugă Mitru Crişan.

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi, şi preşedintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.“

    Afirmaţiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producţia de miere de albine şi importul de cafea de specialitate.

    „Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluţii care să fie şi în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să îşi treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăţi, să ne putem susţine mai departea activitatea şi angajaţii.“

    Chiar şi antreprenorii prea mici pentru a fi afectaţi de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

    „Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

    În aceeaşi situaţie se află şi Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranţa e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

    „Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

    Totuşi, unii antreprenori nu sunt la fel de optimişti că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

    „Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele şi să renunţ la facilităţile CASS pentru agricultură şi industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

    „Am avut costuri mari de producţie a cerealelor, avem secetă şi preţurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poţi atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îţi e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poţi să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situaţie financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, aşa o face? Din păcate, legislaţia e strâmbă. Acum are loc o hoţie cu acte.“

    Dacă noi avem bugetari mai mulţi decât Polonia, ţară care are o populaţie dublă, de ce pui povara în spatele cocoşatului (mediul privat – n. red.)?, continuă antreprenorul.

    „Dacă ne-ar fi zis: ţara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam şi noi un efort.“

    Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri şi cea neagră, crede el.

    „Credeţi că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuşi, eu sunt în business de mulţi ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toţi. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entităţi din agricultură organizate astfel, care sunt şi cele mai subţiri, se vor închide.“

    Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbeşte şi Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creşterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

    „Efectele se vor vedea în creşterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei.“

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, adaugă că în condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

    Impozitul de 1% pentru cei ce deţin proprietăţi cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piaţă.“

    O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilităţi şi asociaţiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruieşte viaţăª şi altele.

    „Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt şi lung şi trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificaţi acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condiţiile în care ştim cu toţii că sunt foarte mulţi care nu o fac.“

    Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor şi în administraţie va crea haos şi erori semnificative, crede Tinu Sebeşanu.

    „Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare şi o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze şi mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri şi consumul. Economia reală nu mai poate susţine ineficienţa şi incompetenţa administraţiei.“

    La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp şi numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

    „Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care doreşte să atragă investiţii este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiţii şi să împiedice creşterea economică, având un efect devastator şi asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

    Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul ţării, activ în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, confirmă că nu priveşte cu ochi buni propunerile autorităţilor de modificări fiscale.

    „Ne-am fi dorit să avem predictibilitate şi ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile şi am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producţia de cereale şi oleaginoase şi creşterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare şi circa 1.500 de bovine de lapte şi carne.

    „Vă dau un exemplu: avem în desfăşurare anumite investiţii, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează nişte creşteri de taxe. Aşadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaţilor acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micşorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

    Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

    „Am avut inputuri scumpe pentru înfiinţarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundaţii în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafaţă de 600 de hectare, avem secetă, iar preţurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte şi fără putere.“

    Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme şi angajaţi concediaţi.

    „Va fi dificil să suportăm modificarea legislaţiei de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

    Companiile şi-au făcut strategia, bugetele şi planurile pe baza situaţiei de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

    „Noi am făcut nişte modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilităţile fiscale din prezent şi ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiţi să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din judeţul Cluj.

    Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producţie, dar şi retail, companiile având un total de aproape 450 de angajaţi.

    “Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.“

    Dacă se elimină această facilitate, şi Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbeşte de închiderea unor secţii de producţie. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

    „Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

     

    Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilităţi, vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii (de producţie – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

     

    Tinu Sebeşanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creşterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

     

    Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

     

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.

     

    Mitru Crişan, acţionar al producătorului de lactate Teletext, ce deţine brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România. Distrugem şi industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine şi importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

     

    Lucian Azoiţei, fondatorul Forty Management: O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor.

     

    Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.

     

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via: În condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

     

    Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare.

  • Vremea extremă topeşte Europa şi ameninţă să carbonizeze industria turismului de 2 trilioane de dolari. Destinaţii de vis din ţări precum Grecia, Spania sau Italia ar putea să devină doar o amintire

    O vacanţă de vară idilică s-a transformat într-un coşmar după ce mii de oameni au fost evacuaţi de pe insulele greceşti afectate de incendii de vegetaţie – cel mai recent exemplu care ne aminteşte că industria turistică europeană trebuie să se confrunte cu realităţile schimbărilor climatice şi să se adapteze rapid, scrie Bloomberg.

    Un studiu din 2019 preconizează că, în 2050, clima Madridului va semăna cu cea a oraşului Marrakesh din nordul Africii; Londra va semăna mai mult cu Barcelona, iar Stockholm cu Budapesta. Aceasta ar fi o schimbare uriaşă pentru industria europeană a călătoriilor şi a turismului, care a contribuit anul trecut cu 2,1 trilioane de dolari la economia regională, şi ar reface tiparele de călătorie într-un mod care va da probabil o lovitură unor ţări din sudul Europei.

    Verile au devenit mai călduroase în sudul Europei, iar incendiile din Grecia sunt un memento sumbru al incendiilor care au devastat ţara în 2021. Căldura insuportabilă din acest an a forţat autorităţile să închidă Acropola şi a alungat turiştii de pe insula italiană Sardinia. Şi asta în condiţiile unei încălziri globale de doar 1,2C faţă de nivelurile preindustriale. Oamenii de ştiinţă spun că situaţia se va înrăutăţi chiar dacă vom limita creşterea temperaturii la obiectivul de 2C stabilit în Acordul de la Paris.

    Este posibil ca industria să nu fi luat încă pe deplin în considerare acest aspect.

     „Există încă o mare parte a industriei care abia se trezeşte. Nu cred că sunt cu adevărat pregătiţi” a declarat Catharina Martinez-Pardo, partener la Boston Consulting Group, specializată în climă şi sustenabilitate în industria ospitalităţii.

    Aproximativ 19.000 de persoane au trebuit să fie evacuate în weekend de pe insula grecească Rodos, în timp ce incendiile au continuat şi zborurile au fost anulate. În ultimele zile, iubitorii de plajă au urmărit cum avioanele pompierilor aterizau pe apă pentru a prelua provizii – un fundal sinistru pentru oamenii care înotau sau făceau sporturi nautice.

    În weekend, mulţi turişti care au plecat în excursii de o zi nu s-au putut întoarce la hoteluri pentru a-şi lua paşapoartele şi bunurile. Un adăpost din Faliraki a găzduit cel puţin 100 de persoane, unele dintre ele încă în costume de baie.

    În alte zone, turiştii cazaţi în facilităţi sportive, centre de conferinţe, hoteluri şi clădiri publice au primit mâncare şi apă, potrivit Ministerului grec al Protecţiei Civile. O zonă specială a fost amenajată în aeroportul din Rodos, cu paturi pliante pentru familiile cu copii şi pentru cei cu nevoi speciale, a precizat ministerul.

    Cu toate acestea, este puţin probabil ca industria turismului din regiune să ia decizii pe termen lung pe baza evenimentelor imediate din această vară.

    TUI, o companie germană de turism, şi compania aeriană EasyJet au declarat săptămâna trecută că au văzut puţine reacţii la căldura extremă. Dar temperaturile au deja un impact asupra călătorilor din alte părţi. În SUA, săptămâna trecută, pasagerii au fost lăsaţi să stea ore întregi într-un avion al companiei Delta în căldură sufocantă, în timp ce aşteptau să decoleze din Las Vegas spre Atlanta.

    Chiar dacă se estimează că sectorul turismului din Europa va creşte cu o rată medie anuală de 3,3% până în 2032, frecvenţa evenimentelor extreme din sudul Europei ar putea împinge călătorii spre destinaţii din partea de nord a continentului. Valurile de căldură ar putea „reduce atractivitatea Europei de Sud ca destinaţie turistică pe termen lung sau cel puţin ar putea reduce cererea în timpul verii, potrivit Moody’s Investors Service.

    Unii cercetători au analizat scenarii extreme pentru a evalua consecinţele pentru diferite părţi ale economiei. Într-o lume care ar ajunge la o încălzire de 4C, pe lângă colapsul ecologic, s-ar înregistra o scădere abruptă de peste 9% a turismului în insulele ionice greceşti, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în acest an. Acelaşi scenariu ar duce la o creştere a turismului cu aproximativ 16% în vestul Ţării Galilor.

    Această schimbare va fi o lovitură pentru ţările care se bazează foarte mult pe vizitatori pentru creşterea economică. Industria turismului a contribuit cu 14,9% la produsul intern brut al Greciei în 2021, în timp ce pentru Italia şi, respectiv, Spania a adăugat până la 9,1% şi 8,5%.

    Temperaturile au atins 46C pe insula italiană Sardinia săptămâna trecută, ceea ce a dus la străzi goale în timpul a ceea ce este de obicei sezonul turistic principal. Telefoanele mobile au încetat să mai funcţioneze în condiţiile în care temperaturile s-au apropiat de un record. Un bărbat în vârstă de 84 de ani a murit în maşina sa după ce a tras pe dreapta în Sardinia în această lună, la câteva zile după ce un alt bărbat de jumătate din vârsta sa s-a prăbuşit în timp ce vopsea marcajele stradale pentru o trecere de pietoni din Milano.

    Un incident diplomatic minor din această lună a scos în evidenţă mizele ridicate pentru acest sector. În timp ce se afla în vizită în Italia, ministrul german al sănătăţii, Karl Lauterbach, a scris pe Twitter despre căldura extremă şi despre faptul că unele destinaţii de vacanţă din sudul Europei „nu vor avea niciun viitor pe termen lung”.

    Postarea a declanşat reacţii puternice din partea ministrului italian al turismului, Daniela Santanchè, care a subliniat că încălzirea globală are un impact asupra întregii planete şi nu doar asupra unei singure ţări.

    „Criza climatică este deja aici. Suntem în război”, a declarant recent premierul grec Kyriakos Mitsotakis

  • Plătim preţul neputinţei: industria alimentară nu poate tura motoarele cu cele mai mici salarii din industrie, în timp ce deficitul a ajuns la un nivel record

    Industria alimentară este Cenuşăreasa României în ceea ce priveşte nivelul salariilor. Chiar dacă ar trebui să joace un rol important în reducerea deficitului comercial, ajuns la un nivel record de 5,9 miliarde de euro în 2022, salariile din industria alimentară sunt printre cele mai mici comparativ cu alte sectoare industriale. Inginerii din industria alimentară sunt cei mai prost plătiţi în comparaţie cu colegii lor din IT, ingineria auto, ingineria chimică şi siderurgie.

    ♦ Industria alimentară locală, care generează afaceri de 12 mld. euro anual, ar trebui să fie sector-cheie în economia locală după ce războiul din Ucraina ne-a arătat încă o dată importanţa independenţei alimentare pentru păstrarea echilibrului economic ♦ În schimb, deficitul comercial creşte an de an, plătim tot mai mult pentru mâncare, în timp ce salariile muncitorilor din industria alimentară sunt cele mai mici din industrie ♦ Totodată, angajaţii pleacă pentru încă 200-300 de de euro în plus în străinătate, iar companiile aduc forţă de muncă mai ieftină din Asia.

    Industria alimentară este Cenuşăreasa României în ceea ce priveşte nivelul salariilor. Chiar dacă ar trebui să joace un rol important în reducerea deficitului comercial, ajuns la un nivel record de 5,9 miliarde de euro în 2022, salariile din industria alimentară sunt printre cele mai mici comparativ cu alte sectoare industriale. Inginerii din industria alimentară sunt cei mai prost plătiţi în comparaţie cu colegii lor din IT, ingineria auto, ingineria chimică şi siderurgie.

    În aprilie 2023, angajaţii din industria alimentară se aflau pe locul 17 în clasamentul salariului mediu net din 20 de sectoare ale industriei. Cu un salariu mediu net de 3.600 de lei, aceştia se situează cu aproximativ 1.000 de lei sub salariul mediu net din industrie, potrivit datelor statistice. Cu toate că industria alimentară este cel mai mare angajator din sectorul industrial, cu 151.000 de salariaţi în 2022, depăşind in­dustria textilă şi fabricarea autove­hiculelor, însă este departe de a reflecta importanţa şi contribuţia acestei industrii la economie.

    „Salariul mic din industria alimentară în comparaţie cu alte industrii este un paradox care se întreţine şi care descurajează noile generaţii să vină spre ea, să se specializeze. De exemplu, şefii de fabrici din industria alimentară, care au inclusă şi componenta managerială, primesc salarii între 5.000 şi 9.000 de lei. Un inginer tehnolog din in­dustria alimentară primeşte 3.000-4.000 lei, salariu pe care îl primeşte un începător în inginer în IT, dar vorbim totuşi despre un alt domeniu. Însă, inginerul chimist e mai bine apreciat decât inginerul tehnolog“, spune Marius Ogrezeanu, fondator al agenţiei de recrutare în agricultură Agribusiness Job. La rândul ei, Oana Popescu, managing director în cadrul companiei Humangest România, care are şi clienţi care produc alimente, spunea că industria se confruntă cu un deficit de candidaţi în special pe zona direct productivă, atât personal calificat, cât şi personal necalificat.

    „Câştigurile acestea mici sunt o pro­vo­care în atragerea de candidaţi şi lasă puţine şanse angajatorilor în competiţia cu an­gajatori de pe plan local, cât şi cu com­panii din afară. De altfel, foarte mulţi candidaţi spun că preferă să lucreze chiar şi sezonier pentru companii din străinătate şi să trăiască în extrasezon din economii. Este o tendinţă pe care clienţii noştri o resimt în bugetele de salarii, dar şi în performanţă, pentru că în ciuda creşterilor pe care le-au făcut în ultima perioadă este tot mai greu să găsească forţă de muncă, cu atât mai mult forţă de muncă calificată“, spunea ea recent pentru ZF.

    Altfel spus, paradoxul salariilor mici din industria alimentară are un impact negativ asupra atragerii şi reţinerii forţei de muncă, căci discrepanţa salarială comparativ cu alte industrii îi descurajează pe tineri să se orienteze către această industrie şi să-şi dezvolte competenţele aferente. O mână de ajutor pentru sector a fost aruncată odată cu stabilirea salariului minim în industria alimentară şi a agriculturii la 3.000 de lei începând cu luna iunie 2022, măsură care se vede în statistici. Astfel, din aprilie 2022 până în aprilie 2023 salariul a avansat cu aproape 1.000 de lei, dar nu a fost de ajuns pentru a acoperi decalajul între media naţională şi câştigurile din sectorul alimentar. Astfel, între salariul mediu net de la nivelul economiei şi cel din sectorul alimentar este o diferenţă de aproape 1.000 de lei.

    „Un alt paradox este faptul că noi importăm foarte multă mâncare, dar nici nu investim în forţa de muncă din industria alimentară. Nu ştiu dacă marja de profit a procesatorului este mică sau este vorba despre subaprecierea forţei de muncă, ceea ce duce la niveluri scăzute de salarizare“, a mai spus Ogrezeanu.

    Deficitul comercial din industria alimentară – ZF a luat în calcul doar produsele agricole şi alimentare cu excepţia cerealelor, animalelor vii şi a seminţelor – a fost în 2022 a fost de 5,9 miliarde de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent şi cu 60% faţă de acum cinci ani (2018), mai arată datele statistice. Pandemia şi mai apoi războiul din Ucraina au adus dezechilibre importante în economia locală şi din cauza faptului că România nu îşi poate asigura necesarul de alimente. Practic, cele mai importate pro-duse ca valoare sunt carnea, lactatele, ouă, mierea, dar şi legumele, pentru care România plăteşte 3,1 miliarde de euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele exportate, conform analizei ZF. Practic, România exportă materii prime- animale vii şi cereale- şi aduce pe plan local produse cu valoare adăugată adică carne ambalată şi pâine sau produse de patiserie. Pesta porcină, care nu poate fi oprită nici în al şaselea an de când piaţa se confruntă cu această epidemie, a condus la importuri tot mai mari de carne de porc. Astfel, România nu poate acoperi nici 20% din consum şi devine tot mai dependentă de importuri în condiţiile în care investitorii fug de acest sector, iar procesatorii sunt obligaţi să cumpere carne din afara ţării pentru a putea face business şi la export.

    În acest context, jucătorii din industrie cred că e nevoie de implicarea activă a autorităţilor şi a factorilor de decizie pentru a readuce România pe plus în ceea ce priveşte producţia de carne, dar şi de alte alimente. Totodată, sunt necesare investiţiile în forţa de muncă, creşterea nivelului salarial şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în industria alimentară, care pot contribui la competitivităţii şi la reducerea deficitului comercial.

     

     

  • Impactul creşterii salariului minim net din industria alimentară

    În urma creşterii salariului minim brut din agri­cultură şi industria alimentară la 3.000 lei (2.362 lei net), unele dintre cele mai mari companii din industria cărnii au raportat majorări de salarii de la 5% până la peste 35% în 2022, salariul mediu net depăşind pragul de 4.500 de lei, arată o analiză ZF pe baza datelor oferite de companii.

    ♦ Salariul mediu net în unele din marile companii din industria cărnii a crescut cu până la peste 35% în 2022 vs. 2021, depăşind pragul de 4.500 de lei.

    În urma creşterii salariului minim brut din agri­cultură şi industria alimentară la 3.000 lei (2.362 lei net), unele dintre cele mai mari companii din industria cărnii au raportat majorări de salarii de la 5% până la peste 35% în 2022, salariul mediu net depăşind pragul de 4.500 de lei, arată o analiză ZF pe baza datelor oferite de companii.

    Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, care are în portofoliu şi mezeluri, ouă, ready meal şi lactate, cu un număr de peste 2.600 de angajaţi, a avut cea mai mare creştere a salariului mediu net din com­panie dintre companiile care au răspuns la chestionarul ZF. Salariul mediu net la nivel de grup a ajuns în 2022 la 3.667 de lei net, în creştere cu 36% faţă de anul precedent. 

    Ramona Popa, director de resurse umane în cadrul grupului Agricola, spunea la începutul acestui an că la nivel de grup costul majorării salariului minim începând cu luna iunie 2022 a fost de 1,22 milioane de lei pe lună, adică 8,56 de milioane de lei în şapte luni. Creşterea în procente a fost de 12%.

    Creşterea salariului minim net a avut un impact semnificativ şi în cadrul grupului de firme Kosarom, ce lucrează în sistem inte­grat, de la producţia de cereale şi furjare pentru creşterea animalelor până la abato­rizare, producţia de preparate din carne şi desfacerea în propriile magazine. Salariul mediu net în cadrul grupului din Paşcani cu peste 1.100 de angajaţ, deţinut majoritar de Neculai Apostol, a crescut cu 34% în 2022 vs. 2021 până la 3.175 de lei, conform datelor oferite de reprezentanţii săi.

    Cea mai mică creştere procentuală a salariului mediu net din companie în 2022 comparativ cu anul precedent a avut-o Transavia. Paradoxal, businessul condus de Ioan Popa oferă unele dintre cele mai mari salarii din industrie. Anul trecut, cea mai mare companie din producţia de carne de pui, în funcţie de volum, care îşi desfăşoară activitatea în Alba, a avut un salariu mediu net de 4.535 de lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2021.

    Cel mai mare salariu mediu net din industria cărnii, din datele oferite de unii dintre cei mai mari jucători pentru ZF, este dat de Safir, business care produce carne de pasăre, preparate şi semipreparate din carne de pasăre în Vaslui.

    La un număr de 528 de angajaţi, Safir a avut în 2022 un salariu mediu net în companie de 4.600 de lei, faţă de 3.700 de lei în 2021.

    Creşterea salariului mediu net a avut un impact semnificativ asupra pieţei forţei de muncă în România. Pe de o parte, a îmbunătăţit situaţia financiară a angajaţilor, permiţându-le să beneficieze de un trai mai bun şi să facă faţă mai uşor cheltuielilor de zi cu zi, la nivel naţional având o inflaţie de peste 15% în 2022. Pe de altă parte, a generat schimbări în comportamentul angajatorilor şi al companiilor. 

    În ciuda majorărilor salariale substanţiale, numărul mediu de angajaţi a rămas relativ constant, în timp ce unele companii au ales să facă angajări mai puţine sau să reducă personalul, chiar cu sute de oameni concediaţi. Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare, controlată românul Vasile Lucuţ, şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, a renunţat în 2022 la peste 430 de angajaţi, după ce cu un an înainte atinsese pragul de 3.000 de salariaţi.

    În contextul unei forţe de muncă scumpe sau a lipsei forţei de muncă calificată, unele companii au apelat la automatizarea proceselor, eficientizarea producţiei şi restructurări pentru a menţine competitivitatea şi eficienţa într-un mediu economic în continuă schimbare.

     

  • Tesla şi rivalii chinezi se angajează să menţină o concurenţă loială în războiul brutal al preţurilor vehiculelor electrice

    Tesla Inc. şi principalii producători auto din China s-au angajat să menţină o concurenţă loială şi să evite „preţurile anormale” pe cea mai mare piaţă de vehicule electrice din lume, semnalând un posibil sfârşit al unui război al preţurilor care a zguduit industria în acest an, raportează Bloomberg.

    Directorii executivi de la 16 companii EV au participat joi la o ceremonie de semnare la China Auto Forum din Shanghai, recunoscând şi acceptând să respecte patru puncte stabilite în angajament. Printre companii s-au numărat BYD Co., Nio Inc., Xpeng Inc., Geely şi Chery Automobile Co. în timp ce Tesla a fost singura marcă străină.

    Producătorul de vehicule electrice cu sediul în Austin, Texas, a început să reducă preţurile în China la sfârşitul anului trecut, ceea ce a determinat alte mărci importante să ieftinească vehiculele în prima parte a anului 2023, pe măsură ce vânzările au încetinit.

    Cererea slabă din China a fost provocată parţial de criza Covid, dar şi de aşteptările unor scăderi viitoare a preţurilor. Acumularea de stocuri rezultată a deschis calea reducerilor şi a exacerbat îngrijorările guvernului, care se află în mijlocul unei campanii de promovare a automobilelor EV în zonele rurale.

    Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei a cerut Asociaţiei Producătorilor de Automobile din China să reunească cele 16 companii pentru a semna acest pact, a declarat Miao Wei, oficial al Partidului Comunist, în cadrul evenimentului de joi.

    În rândul producătorilor de vehicule electrice, Tesla a lui Elon Musk şi BYD, cel mai mare brand auto din China, s-au aflat în fruntea războiului preţurilor pe o piaţă extrem de complicată. Încă din martie, unele modele fabricate la uzina Tesla din Shanghai erau cu 14% mai ieftine decât în 2022.

    Existau deja semne că tendinţa scăderilor se atenua înainte de semnarea de joi. Reducerile deveniseră mai puţin agresive şi, în unele cazuri, preţurile au fost revizuite în sus, pe măsură ce vânzările îşi recăpătau impulsul. Livrările de la uzina Tesla din Shanghai au crescut în iunie cu aproape 20% faţă de anul precedent, livrările producătorilor auto chinezi precum BYD şi Li Auto Inc. continuând să crească la rândul lor. Autorităţile se aşteaptă ca vânzările de vehicule EV de luna trecută să fi crescut cu 30% faţă de iunie 2022.

  • Ce salarii oferă angajatorii din retail, industria alimentară şi HoReCa, domeniile care recrutează cel mai mult pe timp de vară, şi care sunt aşteptările candidaţilor

    Angajatorii din retail, industria alimentară / HoReCa şi turism, domeniile care au cea mai mare nevoie de personal pe timp de vară, au scos în piaţă, în luna iunie, peste 13.000 de joburi noi, număr care se raportează la un total de 30.000 de locuri de muncă postate la nivel general de la începutul lunii iunie şi până acum, pentru toate domeniile.

    Mediile salariale înregistrate în aceste domenii variază între 3.000 şi 3.500 de lei, potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, principala platformă de recrutare din România.

    „Vorbim despre medii salariale nete, la nivel naţional, pentru toate poziţiile şi nivelurile de experienţă pe care le au angajaţii care lucrează în aceste sectoare)”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

    Potrivit acesteia, cel mai mult câştigă angajaţii din retail, cu o medie lunară netă de 3.500 de lei, iar cel mai puţin cei din turism (3.000 de lei).

    Împărţite însă pe nivel de carieră, cei care lucrează în retail, industria alimentară / HoReCa şi turism înregistrează medii de 2.850 de lei pe lună în categoria entry level (0 – 2 ani de experienţă), 3.200 de lei pentru mid level (2 -5 ani de experienţă) şi 4.000 de lei pentru senior level (peste 5 ani de experienţă)

    Aşteptările salariale pe care le au însă candidaţii din aceste domenii depăşesc cu aproximativ 40% mediile încasărilor declarate. Astfel, în timp ce media salarială din retail este de 3.500 de lei, aşteptările candidaţilor urcă până la 5.000 de lei pe lună. În industria alimentară şi HoReCa diferenţa este de 1.200 de lei (de la 3.300 de lei la 4.500 de lei), în timp ce pentru turism este înregistrat un decalaj de 1.500 de lei (de la 3.000 de lei la 4.500).

    Pentru sectoarele de activitate menţionate, cei mai căutaţi în această vară sunt candidaţii entry level, în condiţiile în care peste 70% dintre oferte li se adresează. În ceea ce priveşte oraşele care au agregate cele mai multe oportunităţi, Capitala ocupă primul loc, fiind urmată de Cluj Napoca, Constanţa, Timişoara şi Braşov.

    „Cu toate că vara apare o creştere sensibilă a numărului de joburi pentru aceste domenii, a căror dinamică este influenţată de sezonul estival, mediile salariale relativ mici nu încurajează candidaţii să aplice masiv. Retailul este, într-adevăr, pe primul loc la aplicări în luna iunie, dar aceasta este poziţia pe care o ocupă în mod tradiţional. În schimb, turismul şi industria alimentară / HoReca se află abia pe locurile al 6-lea şi al 9-lea, cu câte 65.000, respectiv 55.000 de aplicări în luna iunie”, menţionează Roxana Drăghici.

    Mult mai atractive pentru candidaţi par a fi joburile din servicii, call center / BPO, IT / telecom ori servicii financiare.

    „Pe de altă parte, pentru tinerii care caută să se angajeze doar pe durata verii, pe bază de proiect, angajatorii din turism şi HoReCa sunt variantele cel mai la îndemână de luat în calcul, în condiţiile în care aceste sectoare vin cu cel mai mare număr de joburi project based – peste 2.300, împreună”, mai spune Roxana Drăghici.

    În acest moment, peste 33.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro.

     

  • Hotelul Crowne Plaza Bucharest aniversează 25 de ani de excelenţă în industria ospitalităţii şi îşi propune să devină ecofriendly pentru toţi oaspeţii săi

    Încă de la deschidere, hotelul Crowne Plaza Bucharest a fost un punct de referinţă pentru oaspeţii săi. De-a lungul anilor, a devenit un nume emblematic în peisajul hotelier din Bucureşti, fiind recunoscut pentru serviciile de calitate şi atenţia la detalii.

    Hotelul a reuşit să atragă oaspeţi din întreaga lume: oameni de afaceri, turişti şi personalităţi din diverse domenii, remarcându-se ca o destinaţie perfectă pentru evenimente, atât private cât şi corporate.

    „Fideli sloganului ANA Hotels „Calitatea este viitorul nostru”, în toţi aceşti ani am continuat să îmbunătăţim calitatea serviciilor noastre, pentru a oferi oaspeţilor hotelului perfecţiunea confortului. În prezent, Crowne Plaza Bucharest este o locaţie pe cât de elegantă, pe atât de prietenoasă cu mediul.

    Suntem încântaţi să anunţăm cu această ocazie finalizarea cu succes a proiectului de instalare a unui set de panouri fotovoltaice care generează 300 KWP instalaţi. Acest proiect reprezintă primul nostru pas în direcţia asigurării unei surse de energie „verde”, care să satisfacă integral necesităţile hotelului nostru.” a declarat George Copos, proprietarul ANA Hotels.

    Crowne Plaza Bucharest este operat, în baza unui contract de franciză, de către prestigiosul lanţ hotelier internaţional InterContinental Hotels Group devenind, acum 25 ani, una dintre primele locaţii din ţară care operau sub un brand internaţional. „Această aniversare reprezintă o ocazie pentru a le mulţumi oaspeţilor noştri pentru încredere şi loialitate. Suntem mândri de reputaţia noastră şi vom continua să oferim experienţe rafinate şi în următorii ani.

    Hotelul acordă o atenţie deosebită clienţilor care l-au consacrat pe piaţa destinaţiilor preferate pentru organizarea de congrese, conferinţe şi evenimente în săli, pe terase sau în grădina hotelului. Echipa Crowne Plaza Bucharest îşi reafirmă angajamentul de a continua să dezvolte şi să adopte soluţii sustenabile în domeniul protejării mediului.” a declarat Dan Volentir, Director General Crowne Plaza Bucharest.

    Cu aceeaşi ocazie, s-a redeschis terasa Pine Garden Café, un loc ideal pentru evenimente sau pentru a petrece momente plăcute alături de familie şi prieteni, degustând dintr-o gamă variată de băuturi şi de preparate culinare savuroase, inspirate din bucătăria mediteraneană. Ceea ce face terasa Pine Garden Café atât de specială este amplasarea sa într-un parc pitoresc, de 7.000 mp, care te face să te simţi ca învacanţă, departe de agitaţia oraşului.

     

  • Doi titani ai industriei financiare globale bat palma pentru reconstrucţia Ucrainei: JPMorgan şi BlackRock pregătesc un proiect mamut de sute de miliarde de dolari care să finanţeze aducerea la viaţă a ţării după ce gloanţele şi rachetele vor înceta să mai zboare

    BlackRock, cea mai mare companie de investiţii din lume, alături de gigantul bancar JPMorgan vor să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei. Potrivit calculelor realizate de Banca Mondială, suma la care se ridică uriaşul proiect este de aproximativ 410 mld. dolari, scrie Financial Times.

    The Ukraine Development Fund (Fondul de Dezvoltare al Ucrainei – n.r) se află încă în faza de planificare şi se aşteaptă ca proiectul de finanţare să fie lansat complet până la încheierea războiului.

    „Cele mai multe dintre provocările actuale pe termen lung sunt abordate cel mai bine prin intermediul unei finanţări mixte, adică atât cu ajutorul mediului privat cât şi cu ajutorul banilor veniţi din partea statului”, a declarat Philipp Hildebrand, vicepreşedintele BlackRock.

    Banca Mondială a estimat în martie că Ucraina ar avea nevoie de 411 miliarde de dolari pentru a se reconstrui după război, iar recentele atacuri ruseşti au făcut ca această cifră să crească.

    Guvernul de la Kiev a angajat divizia de consultanţă a BlackRock în noiembrie 2022 pentru a determina cea mai bună modalitate de a atrage acest tip de capital, iar apoi a apelat şi la JPMorgan în februarie. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a anunţat luna trecută că ţara lucrează cu cele două grupuri financiare şi cu consultanţii de la McKinsey.

    Nu a fost stabilit niciun obiectiv oficial de strângere de fonduri, dar persoanele familiarizate cu discuţiile spun că fondul încearcă să obţină capital cu costuri reduse de la guverne, donatori şi instituţii financiare internaţionale şi să îl folosească pentru a atrage investiţii private de cinci până la zece ori mai mari.

    Conform BlackRock, Ucraina are nevoie de un vehicul de finanţare a dezvoltării care să găsească oportunităţi de investiţii în sectoare de bază şi care să le transforme în ţinte pentru investitorii internaţionali şi creditori.

    „Fondul a fost creat pentru a oferi, de asemenea, investitorilor din sectorul public şi privat posibilitatea de a investi în proiecte şi sectoare specifice. Vor exista diferite fonduri separate mai mici care se vor adresa unor sectoare specifice, pe care le-am identificat ca fiind prioritare pentru Ucraina” a declarat Stefan Weiler, şeful JPMorgan pentru pieţele de capital de împrumut pe Europa Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Pentru a depăşi preocupările investitorilor cu privire la guvernanţă, se aşteaptă ca fondul să îşi completeze consiliul de administraţie cu reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale şi ai guvernelor şi să angajeze profesionişti în domeniul investiţiilor pentru a putea executa cu succes strategia.

    Sfaturile oferite de BlackRock s-au bazat pe activitatea sa desfăşurată în proiecte precum Fondul Naţional de Dezvoltare din Arabia Saudită şi pentru Parteneriatul pentru Finanţarea Climei, un vehicul financiar mixt care direcţionează investiţiile în proiecte de dezvoltare durabilă pe pieţele emergente.

    În prezent, activitatea marilor finanţatori în Ucraina se concentrează momentan pe evaluarea nivelului de stabilitate şi sustenabilitate al Fondului şi pe guvernanţă, dat fiind că majoritatea investitorilor vor să vadă prima dată sfârşitul războiului, înainte de a veni cu bani.

    „Cel mai important este că Ucraina se gândeşte deja la viitor. Când războiul se va încheia, vor vrea să fie pregătiţi pentru demararea procesului de reconstrucţie”, a mai declarat Weiler.