“Avem un optimism conservator in ceea ce priveste evolutia in
urmatoarea perioada de timp, in 2011. Asistam la o decelerare a
vitezei de deteriorare a perceptiei de risc de credit fata de
sectorul IMM, ceea ce este un element incurajator, avem o scadere a
numarului de insolvente, iar pentru IMM-uri o scadere a ratei de
credite neperformante. Sunt perspective conservatoare, dar
optimiste a revenirii cererii de credite in perioada urmatoare”, a
spus Niculescu. Ea a prezentat ultimele statistici oficiale legate
de evolutia creditarii, mentionand ca in ultimele sase luni se
inregistreaza o stabilizare a mediului macroeconomic.
Tag: IMM
-
Alpha Bank: Sunt semne ca cererea pentru credite din partea IMM ar putea reveni in perioada urmatoare
-
Alpha Bank taie comisionul la pachetul de servicii pentru companiile din turism
Pachetul de cont curent Alpha IMMturism a fost lansat anul
trecut, continand o serie de facilitati pentru companiile din
turism: comision zero pentru administrarea contului, pentru
incasarile prin ordine de plata, platile intrabancare in lei,
comisioane fixe reduse pentru platile interbancare in lei, emiterea
scrisorilor de garantie la jumatatea costului uzual, respectiv
tarif preferential la tranzactiile prin POS. De asemenea, accesul
la serviciul de internet banking Alpha Click este gratuit.La finele lui martie, Alpha Bank a lansat si o oferta care vizeaza
in mod general IMM-urile indiferent de domeniu, respectiv un
depozit la termen cu dobanzi de pana la 5,25% la lei si 2% la euro
si cu plata dobanzii saptamanal.Alpha Bank Romania, care anul trecut a iesit din topul primelor 10
banci dupa valoarea activelor, a incheiat anul trecut cu o cota de
piata de 6,2% dupa active si cu un profit brut de 49,2 milioane de
euro, in scadere cu 3% fata de 2009. -
Raiffeisen Bank se orienteaza spre clientii premium si spre IMM
Este a patra agentie din tara pentru clientii cu venituri
ridicate, dupa cele de la Pitesti, Brasov si Constanta. In alte 71
de sucursale exista spatii speciale pentru clientii premium, unde
acestia pot primi consultanta personalizata pentru
investitii.Clientii vizati sunt cei cu disponibilitati de investitii incepand
de la 15.000 euro si cei care au incasari lunare regulate de minim
2.000 euro prin contul curent deschis la Raiffeisen Bank. O pondere
importanta o au persoanele cu varste cuprinse intre 25-55 de ani,
care locuiesc in orase cu peste 100.000 de locuitori. Raiffeisen
are in prezent circa 20.000 de clienti de premium banking si
urmareste o dublare a numarului pana in a doua parte a anului
viitor.“Punem la dispozitia clientului premium un bancher personal,
consultanta financiara completa, servicii personalizate,
recomandari financiare. Aceasta abordare ne-a adus in 2010 de
aproape patru ori mai multi clienti si de trei ori mai multe active
in administrare”, a spus Vladimir Kalinov, vicepresedinte al
diviziei de retail de la Raiffeisen Bank.In paralel, Raiffeisen Bank tinteste in aceasta perioada segmentul
clientilor companii mici si mijlocii, gratie acordului recent
incheiat cu Fondul European de Investitii, sub umbrela initiativei
JEREMIE (resurse europene pentru IMM oferite pentru perioada
2007-2013 de Comisia Europeana si grupul Bancii Europene de
Investitii).“Acordul semnat cu finantatorul european ne permite ca in cazul
clientilor foarte buni sa eliminam complet cerinta garantiei,
aceasta fiind una dintre marile piedici in calea IMM-urilor catre
finantare. Cu o garantie mai mica, dobanzile vor fi mai mici. In
anumite cazuri, la creditele in lei, de exemplu, dobanda poate fi
si cu 4% mai mica decat in oferta standard”, a declarat Vladimir
Kalinov.Banca are la dispozitie 102,5 milioane de euro pentru finantarea
investitiilor si a capitalului de lucru pentru IMM, in conditii
preferentiale: garantii minime (cel mult 30% din valoarea
creditului acordat), dobanzi mai mici, datorita garantiilor din
fonduri europene si o perioada de rambursare de pana la 6
ani.Facilitatea se adreseaza companiilor care au maxim 50 de angajati
si o cifra de afaceri de pana la 50 milioane euro. Valoarea maxima
a unui credit poate fi de 1,025 milioane euro. Creditele sunt
disponibile atat in lei, cat si in euro pana pe 31 martie 2013, iar
perioada de rambursare variaza de la un an pana la maxim 6
ani.Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
activelor, are o retea de 540 de agentii care deservesc aproximativ
2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri si peste
6.800 corporatii mari si medii. Banca a incheiat anul trecut cu un
profit net de 83 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de
2009, la active de 5,1 miliarde de euro. -
Raiffeisen lanseaza un serviciu de monitorizare a instrumentelor de debit pentru firme
Raportul este livrat electronic si contine detalii despre ciclul
de decontare al instrumentelor de debit ce afecteaza contul
clientului in ziua respectiva. Informatiile includ, pentru fiecare
instrument de plata: seria si numarul, stadiul (in custodie, in
procesare, platit, incasat, refuzat), datele aferente decontarii,
informatii despre platitor si beneficiar, suma si motivul
refuzului, daca este cazul.Clientii bancii beneficiaza de notificare gratuita prin SMS sau
telefon atunci cand nu dispun de fonduri suficiente pentru plata
instrumentelor de debit. Banca asigura si reprocesarea gratuita in
aceeasi zi a instrumentelor de debit care nu au fost decontate din
lipsa fondurilor, reducand riscul de raportare la Centrala
Incidentelor de Plati (CIP).Clientii beneficiaza si de custodie a biletelor la ordin cu
scadenta in maxim 90 zile de la data prezentarii in agentie si, de
asemenea, de posibilitatea de a retrage de la plata anumite
instrumente de debit remise in agentii.Raiffeisen Bank are o retea de 540 de agentii care deservesc
aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri
si peste 6.800 corporatii mari si medii. Anul trecut, banca a
realizat un profit net de 64 mil. euro, dupa standardele contabile
romanesti, si a revenit pe locul al treilea in clasamentul
activelor bancare, cu o cota de piata de 6,36%, in crestere cu
circa 0,3% fata de 2009. -
Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?
La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.|n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
credite.
La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
euro, conform Raiffeisen Bank.Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
(iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
leului).Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor. -
Munca + munca + munca = PIB
Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
banca?In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
consum venite de la BNR.
“Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
de toata lumea.
La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
“iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
angajatorilor.Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
BRD-SocGen.
Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
mai ales in energie si utilitati.Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
“N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
electorala. -
Cum sprijina statul IMM-urile: alti bani, alta strategie pentru 2011
Tinerii sub 35 de ani care isi infiinteaza prima firma,
angajeaza cel putin doua persoane si reinvestesc apoi anual 50% din
profit pot primi de la stat un ajutor de 10.000 de euro. Este unul
dintre cei mai importanti piloni ai celei mai recente strategii a
Guvernului pentru sprijinirea antreprenoriatului. Conform acestei
strategii, care la sfarsitul acestei luni va inlocui planul de
peste 200 de pagini lansat anul trecut de aceiasi autori – KPMG si
Finas Consulting -, Guvernul isi propune cresterea cu 10% a
numarului de firme mici si mijlocii, de angajati si a exporturilor
in 2011. Bugetul alocat de Guvern in acest scop este de circa 2,4
miliarde de euro pana in 2013 si de 2,3 milioane de euro in acest
an, ceea ce inseamna ca 230 de firme ar putea fi infiintate in 2011
cu ajutorul statului.“Proiectul are cinci obiective importante: imbunatatirea
accesului la finantare, incurajarea spiritului antreprenorial si
cresterea competitivitatii, imbunatatirea cadrului de reglementare
in domeniul IMM si al cooperatiei, dezvoltarea educatiei
antreprenoriale si imbunatatirea participarii intreprinderilor mici
si mijlocii pe piata interna si pietele terte”, a enumerat Andreea
Paul-Vass, consilierul prim-ministrului Emil Boc, la seminarul
MEDIAFAX Talks about SMEs.Ea insista ca acum, mai mult decat oricand, trebuie stimulata
extinderea prezentei firmelor mici si mijlocii pe piata externa,
acolo unde conjunctura e favorabila. De pilda, situatia din Egipt
si Tunisia ar putea favoriza IMM din Romania care furnizeaza
textile, incaltaminte, farmaceutice, cablaje si componente auto si
chiar produse agricole. “Strategia Guvernului isi propune cresterea
numarului de IMM cu 10%, a numarului de salariati din sistem cu
10%, un avans al investitiilor cu 15% si al exportului cu 10%. De
asemenea, productivitatea va creste cu 5%”, enumera Paul Vass.
Mai multe firme mici si mijlocii inseamna o sansa in plus de
crestere economica si de scadere a numarului de someri, iar
interesul pentru sprijinirea lor si l-au declarat toate guvernele.
In realitate, cei care au sau vor sa faca o firma de acest fel
intampina probleme la obtinerea finantarii necesare din partea
bancilor, indeosebi de doi ani incoace, de cand bancile au
constatat ca IMM au inceput sa ocupe cea mai mare parte a
portofoliului lor de credite neperformante. “Bancile stau calare pe
bani, dar finantarea lipseste, pentru ca s-a prabusit increderea
intre sistemul bancar si mediul de afaceri. In axa banci – IMM –
fonduri de garantare si contragarantare exista fracturi, ceea ce
intarzie aparitia elementelor de relansare economica”, remarca
evidenta Ioan Hidegcuti, presedintele directoratului Fondului Roman
de Contragarantare.Fondul Roman de Contragarantare, care are ca scop preluarea unei
parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor, a
fost infiintat de stat in 2010, cu un capital de 100 de milioane de
euro, din care Ministerul Economiei are 68%, iar Fundatia
Post-Privatizare 32%. Pana in prezent a acordat 2.000 de
contragarantii. In acelasi timp, Fondul National de Garantare a
Creditelor pentru IMM, detinut de Ministerul Economiei, a facut
anul trecut plati catre banci de circa 23 de milioane euro, in
crestere cu peste 35% fata de 2009, majoritatea pentru creditele
care finanteaza capital de lucru. Fondul garanteaza pana la 80% din
creditele acordate pentru IMM, pana la valoarea de 2,5 milioane de
euro.Ultimii doi ani au marcat un declin in demografia firmelor mici
si mijlocii, dupa cum spune Peter Barta, directorul executiv al
Fundatiei Post-Privatizare, care a realizat Raportul anual privind
sectorul IMM din Romania. “In ceea ce priveste demografia firmelor,
cred ca ne aflam in aceeasi situatie de declin din 2009: chiar daca
au fost inregistrate firme noi, numarul lor nu a reusit sa
recupereze declinul din 2009, cand s-au inregistrat peste 133.000
de suspendari de activitate”, spune Barta. Nu ar fi o problema,
spun oamenii de afaceri, in conditiile in care multe dintre firme
nici nu aveau activitate, astfel incat disparitia lor nu produce
niciun dezavantaj economiei. Ba chiar ar mai fi intreprinderi care
ar trebui sa dispara pentru ca piata sa fie “curata”.Desi 133.000 de IMM si-au suspendat activitatea in 2009, alte
116.000 de noi firme au fost infiintate. Cele mai multe firme
inchise au fost din domeniul serviciilor de intermediere
imobiliara, constructii, industrie si servicii de administrare si
suport, comert.Important de remarcat este ca, desi raman printre cei mai
importanti angajatori din economie, asigurand jumatate din locurile
de munca existente, criza a redus numarul mediu de angajati din
sector. La sfarsitul anului 2009, numarul mediu anual de salariati
din IMM era de 2,6 milioane de persoane, fata de 2,95 milioane in
2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca. -
Credit de 58 mil. dolari pentru Bancpost de la International Finance Corporation
IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
Eurobank Ergasias din Serbia.“Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
“Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
economia romaneasca.”Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
(initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
deja la 27 de miliarde de euro.Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent. -
Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV
Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
corporatii a ramas neschimbata.In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
este de 33%.La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
si pentru cele imobiliare.La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
loc o usoara imbunatatire.Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
stimulata de concurenta din sectorul bancar.Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
trimestru din 2010.
Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
continuare sub valorile premergatoare crizei.Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
din piata creditarii. -
Fondul de garantare pentru IMM, suplimentat cu 100 mil. euro. Primariile capata si ele acces la acesti bani
Prin ordonata de urgenta adoptata miercuri a fost
extinsa si categoria de beneficiari ai programului de sprijin
pentru cei care deruleaza proiecte in domenii considerate
prioritare pentru economie. In afara de firmele private, acum vor
putea primi garantii de credite pentru cofinantare, din resursele
Fondului, si primariile sau prefecturile care deruleaza proiecte
finantate prin programe ISPA sau in domeniul infrastructurii de
turism aflate in proprietatea autoritatilor.Ordonanta adoptata miercuri “are dublu scop: pe de o parte,
sustinerea firmelor private iar, pe de alta parte, pentru
imbunatatirea absorbtiei fondurilor comunitare”, a afirmat
purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean.Ea a adaugat ca “partea de cofinantare reprezinta o componenta
majora a bugetului de stat pe 2011”, care ar urma sa fie
definitivat in perioada urmatoare. Proiectul de buget “este aproape
gata, dar inca se mai poarta discutii intre Ministerul Finantelor
Publice si celelalte ministere”, spune Muntean.