BusinessMagazin

Tag: aviatie

  • Cele mai mari companii aeriene dupa numarul de pasageri

    Anul crizei a fost si anul in care TAROM a pierdut suprematia in
    ceea ce priveste numarul de pasageri transportati, dupa ce a condus
    piata aeriana locala inca de la infiintare. E drept, a pierdut la
    mustata – in raportarile initiale, TAROM vorbea de 1,72 milioane de
    pasageri pentru 2009, dar la raportarea finala numaratoarea s-a
    oprit la 1,70 milioane de pasageri. Locul intai in ceea ce priveste
    numarul de pasageri transportati nu i-a fost luat insa de Lufthansa
    sau de Air France-KLM, care ameninta de mult timp pozitia TAROM pe
    piata. Cele doua companii au fost destul de agresive in ultimul an
    – Air France-KLM a fuzionat si la nivel local si a incercat sa
    extinda cat mai mult oferta, iar Lufthansa a introdus rute noi, dar
    a si integrat operatiunile Swiss (urmand sa le integreze si pe cele
    ale Austrian).

    Intr-un top care nu include companiile low-cost, TAROM, Air
    France-KLM si Lufthansa ar reprezenta top 3. Insa 2009 a aratat ca
    zborurile low-cost nu mai pot fi excluse din clasamente.


    “Pasagerii au inceput sa fie mai atenti la modalitatea in care
    calatoresc. Isi doresc aceleasi servicii de calitate, dar la un
    pret mai prietenos”, afirma Florentina Ivan, director de marketing
    al Blue Air. Anticiparea acestei schimbari de comportament cu mult
    inaintea competitorilor a fost unul dintre avantajele in castigarea
    de noi pasageri. “Ca rezultat al crizei economice, oamenii tind sa
    fie mai mai atenti la cheltuieli. Pretul a devenit si mai important
    decat a fost pana acum”, considera si Natasa Kázmér, director
    Corporate Communications & Public Affairs al Wizz Air. Compania
    a pastrat tarifele la nivelul anilor trecuti si a crescut in mod
    regulat oferta de destinatii, care au atras din ce in ce mai multi
    pasageri, lucru ce a rezultat in 2009 in dublarea capacitatii in
    Romania, comparativ cu 2008. “Cu aceasta strategie nu numai ca am
    reusit sa ne pastram pasagerii, dar am continuat, in ciuda
    conditiilor macroeconomice dificile, sa cream noi cereri si sa
    atragem pasageri de la liniile traditionale”, adauga Kázmér.

    Pretul a fost in 2009 criteriul principal in functie de care
    potentialul client, aflat in aeroport, in agentia de turism sau in
    fata calculatorului, a optat pentru o companie sau alta. In aceste
    conditii, Blue Air si Wizz Air – ocupantele locurilor intai si trei
    in topul BUSINESS Magazin – au transportat impreuna, din si spre
    Romania, aproximativ 3,5 milioane de pasageri. Acestora li se
    adauga si pasagerii transportati de alte companii low-cost prezente
    in Romania in 2009, precum Germanwings, Clickair, easyJet, Wind
    Jet, dar si Sky Europe si My Air – pana la iesirea acestora doua
    din urma de pe piata la mijlocul anului trecut. Calculand pasagerii
    acestor companii, piata low-cost a totalizat in 2009 peste 4
    milioane de pasageri, cifra comparabila cu cea a pasagerilor
    transportati de companiile de linie, de aproximativ 5,5 – 6
    milioane de pasageri.

  • Cinci secunde in plus ar fi permis evitarea catastrofei de la Smolensk

    Conform inregistrarilor, comandantul aeronavei, capitanul
    Arkadiusz Protasiuk si-a dat seama prea tarziu ca avionul se afla
    foarte aproape de sol, afirma cotidianul rus Komsomolskaia Pravda,
    care citeaza cotidianul polonez Dziennik Gazeta Prawna, potrivit
    agentiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aviatia Civila: Nu se pune problema inchiderii spatiului aerian romanesc

    “Ne asteptam ca norul sa ajunga in partea de sud a Romaniei,
    insa evolutia pe timpul noptii a schimbat cursul si nu se mai pune
    problema inchiderii spatiului aerian”, a spus Radu.
    El a precizat ca in prezent sunt inchise spatiile aeriene din
    Spania, Portugalia, nordul Italiei, Germania si Cehia. “Estimarile
    arata ca norul se indeparteaza de Europa si se indreapta spre
    oceanul Atlantic”, a adaugat Radu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia inchide partial spatiul aerian, din cauza norului de cenusa vulcanica

    Autoritatea pentru aviatie civila (ENAC) a precizat ca
    inchiderea spatiului aerian afecteaza partea de nord a tarii,
    inclusiv aeroporturile Malpensa si Linate din Milano, dar nu si pe
    cele de la Venetia, Trieste si Rimini.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Checkin închis, pierderi de 2,1 mil. euro pentru aeroporturile romanesti

    Interdictia de zbor în spatiul aerian al României, dar si
    prelungirea interdictiilor în mai multe tări europene a adus
    aeroporturilor din România cea mai mare pierdere înregistrată
    vreodată. Cu această ocazie însă, s-a discutat mai mult ca
    niciodată despre cuantumul taxelor de aeroport din valoarea
    biletelor.

    Din cele peste doua milioane de euro pierderi datorate
    inchiderii spatiului aerian, mai mult de jumatate (1,3 milioane de
    euro) au reprezentat pierderile de incasari anuntate de Compania de
    aeroporturi Bucuresti, adica aeroporturile Baneasa si Otopeni, o
    valoare de circa zece ori mai mare ca in cazul aeroportului Traian
    Vuia din Timisoara.

    Citeste mai multe in “O criza cat norul de neagra”

  • O criza cat norul de neagra

    Pierderi din vanzari – peste 1,7 milioane de euro, rambursari –
    aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte
    aeroporturi – aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor
    pe zboruri ulterioare – aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de
    agitatia care a cuprins aeroporturile si piata de aviatie in
    general in zilele dintre 16 si 21 aprilie, Sherif Ussama, noul
    director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe
    care i le-a adus eruptia vulcanului Eyjafjallajökull. Joia trecuta,
    pe finalul anularilor de zboruri, numarase deja pierderi de 2,45
    milioane de euro pentru companie, cat nu a avut Blue Air pierderi
    nete in niciun an – din 2005, cand a fost infiintata, incoace.


    Nu numai Blue Air a iesit pe minus in 2009 – si Carpatair,
    compania de la Timisoara controlata si condusa de omul de afaceri
    Nicolae Petrov a avut primul an fara profit net de la infiintarea
    companiei in urma cu zece ani. TAROM a pierdut in 2009 peste 20 de
    milioane de euro si incepuse 2010 agresiv, sperand sa castige
    profit din volumul de pasageri, dar si din exploatarea cat mai buna
    a segmentelor pe care este lider de piata. De aceea, la inceputul
    acestui an orice director de companie aeriana vorbea fara retineri
    despre subiecte sensibile precum sansele de revenire a industriei
    in 2010, despre cat de greu a fost 2009, despre faptul ca piata de
    profil trebuie sa o ia din nou de la capat sau despre competitia
    dintre aviatia traditionala si low-cost. Doar despre profit aveau
    retineri sa vorbeasca si nu e de mirare.

    Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozitia de director
    general, e cu atat mai greu: a fost pus in fruntea companiei lui
    Nelu Iordache si pentru a aduce profit companiei in 2010, insa
    acest lucru s-a indepartat semnificativ acum.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Virgin cere compensatii pentru inchiderea exagerata a spatiului aerian

    “A fost vorba in mare parte de o decizie luata la nivel
    guvernamental si sugeram Guvernului sa compenseze industria”, a
    declarat Branson la Londra.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Carpatair a rezistat destul de bine crizei

    CEO-ul Carpatair, Nicolae Petrov, simte ca a rezistat destul de
    bine crizei. Nu a fost singurul nevoit in 2009 sa isi reajusteze
    operarea, cam toate companiile aeriene resimtind destul de dur
    impactul crizei economice. Conform IATA, peste 500 de rute din
    intreaga lume au fost sistate anul trecut, iar pierderile
    companiilor aeriene in 2009 au ajuns, la nivel global, la 11
    miliarde de dolari.

    Nici Carpatair nu a mai fost pe profit, asa cum se obisnuise in
    fiecare an de la lansarea companiei incoace. Oricum, nimeni nu il
    mai astepta. “Nu am bugetat profit pentru 2009 chiar de la momentul
    elaborarii planului de afaceri, fiind constienti ca vom avea in
    fata un an deloc usor si ca nu este momentul sa ne hazardam sa
    investim in dezvoltarea de rute noi si a trebuit sa regandim
    intreaga operare astfel incat sa reducem la maximum expunerea
    companiei”, spune Petrov.

    Cu alte cuvinte, compania a castigat mai putin, dar nu a riscat.
    Iar asta ii permite acum sa se gandeasca si la crestere, oricand va
    fi Romania pregatita pentru urmatorul val de vesti bune.

    Citeste mai multe in
    “Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere.”

  • Italia domina topul celor mai vandute destinatii cu plecare din Romania

    Mai mult de 20 de orase italiene sunt deservite de avioane care
    pleaca de la Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Sibiu, iar recordul
    este detinut de zborurile spre Milano, orasul italian catre care
    zboara zilnic acum TAROM, Carpatair (din Bucuresti, Timisoara si
    Craiova), Lufthansa, Blue Air (din Bucuresti si Bacau) si Wizz Air
    (din Bucuresti si Cluj).

    Citeste mai multe in
    “Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere”

  • Pleaca Nicolae Petrov, CEO-ul Carpatair, de la companie?

    “Zvonurile circula mereu. Pentru moment structura
    actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace: 51%
    actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal, consider
    ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar eu imi
    doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat neschimbata pe o
    perioada cat mai lunga”.

    Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exit-ul ar
    trebui sa mai astepte: “Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei
    companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost
    cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai
    proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la
    reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,
    intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de
    actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale
    companiei pe care o conduc”.

    Citeste mai multe in
    “Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere”