Focus citeaza
opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
Centrala Europeana.
Expertii FMI, ai BCE si ai CE
considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
nefavorabila pentru angajatori.
Asa se face ca expertii au
ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.
O alta sugestie a fost ca
bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
de veto in decizii.
Sensul acestor recomandari este
ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.
Finantarea de la BCE
pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
activelor bancare, scrie Reuters.
Intre timp, scenariile ce
vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
– se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.
La jumatatea lui octombrie,
bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
testul – ATEBank.