BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti

    Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.

    Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.

    În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.

    Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.

    Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”

    Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.

  • Cum se disciplinează Telekom: Facem achiziţii doar după ce verificăm că nu avem deja acel lucru, şi suntem 100% siguri că îl vom folosi

    Grupul Telekom România a analizat „fiecare factură“ şi a introdus o disciplină strictă în politica de achiziţii ca parte a strategiei de reducere a cheltuielilor şi creştere a profitabilităţii, astfel că nicio investiţie nu primeşte undă verde până când nu trece de nişte „filtre“.

    „Am făcut un efort important de a ne administra foarte disciplinat cashul şi baza de costuri, iar pe segmentul de generare de cash vedem nişte rezultate foarte bune, de care suntem mulţumiţi, la fel ca şi pe zona de costuri. Disciplina înseamnă că ne pasă de absolut fiecare cost, că ne uităm la fiecare factură, şi analizăm ce putem face pentru a reduce costurile, ce putem face pentru a avea cheltuieli mai mici“, a declarat germanul Nicolas Mahler, directorul executiv financiar al Telekom România, într-un interviu exclusiv cu ZF, primul de la preluarea mandatului de la Bucureşti, în august 2018.

    Ce înseamnă această disciplină? „Ne uităm să folosim ceea ce avem şi ne asigurăm că achiziţionăm ceva nou doar după ce suntem 100% siguri că vom folosi acel lucru. E ca atunci când îţi administrezi cumpărăturile proprii: nu cumperi zece sticle de vin dacă vine un singur prieten la cină.“

  • Cum poţi să devii avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, avocat specializat pe avocatura de business în cadrul Filip & Company.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. Unele dintre cele mai importante proiecte în care a fost implicată includ asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Dincolo de finalizarea tranzacţiilor, Alexandra Manciulea spune că principalele reuşite se leagă de faptul că a avut ocazia să lucreze în proiecte diverse, de referinţe pentru piaţa locală. „Am avut ocazia să lucrez în proiecte foarte diverse, de referinţă pentru piaţa din România, de la finanţările bancare clasice de milioane sau miliarde de euro, la achiziţii de bănci sau alte instituţii financiare, vânzări de portofolii de credite performante sau neperformante, emisiuni de obligaţiuni şi, odată cu avântul adus de dezvoltarea tehnologică în domeniul financiar, într-o serie de proiecte axate pe inovaţia adusă de acestea.”

    Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care aceştia sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.

    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict tehnic juridice, fie că este vorba despre abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi a celor care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor, aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Ce alte aspecte presupune profesia de avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent a povestit Alexandra Manciulea într-un interviu amplu acordat Business MAGAZIN, pe care îl veţi putea citi în întregime în ediţia tipărită a revistei, începând cu 16 decembrie.

     

  • MedLife investeşte 1,5 milioane euro în a doua hyperclinică din Galaţi şi vrea să continue extinderea în oraşele medii, prin achiziţii sau proiecte greenfield

    Compania MedLife deschide a doua hyperclinică din Galaţi, cu servicii de ambulator şi imagistică, în urma unei investiţii de 1,5 milioane euro şi anunţă continurea planurilor de extindere în oraşele cu populaţie medie, prin achiziţii sau proiecte greenfield.

     

    Noua clinică are o suprafaţă de 550 de metri patrati si acoperă 17 specialităţi, printre care pediatrie, cardiologie pediatrică, chirurgie pediatrică, ortopedie pediatrică, neuropsihiatrie pediatrică, neurologie, ORL, boli infecţioase, alergologie, pneumologie, oncologie şi oftalmologie.

    Aflată în apropiere de prima hyperclinică MedLife din localitate, noua unitate are şi departament de imagistică, dotat cu un aparat de rezonanţă magnetică (RM).

    “Această noua deschidere face parte din programul nostru de dezvoltare nationala şi marchează intarirea pozitiei de lider al medicinei private in zona de sud est a tarii. Ne bucuram ca putem oferi pacientilor din Galati si din proximitate o a doua unitate medicala, unde vor putea beneficia de servicii medicale, la cele mai inalte standarde. Asa cum am anunţat căyre acţionarii şi investitorii noştri, am inceput în expansiune şi continuăm în acelaşi ritm accelerat. Vom prospecta în continuare piaţa in vederea extinderii la nivel national in orasele cu o populatie medie, atat prin achizitii, cat si prin proiecte de tip green field”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte si CEO al MedLife.

    MedLife a deschis prima hyperclinică in 2004 şi a ajuns la 21 de unităţi de acest tip, în Bucureşti, Arad, Timişoara, Galaşi, Iaşi, Constanţa, Craiova, Brasov, Cluj, Ploiesti şi Oradea.

    Compania are o capitalizare de 741 milioane lei la BVB, iar de la începutul anuului acţiunile Medlife s-au apreciat cu 25%, fiind tranzacţionate joi la 33,5 lei/titlu. 

    Grupul de servicii medicale private MedLife (simbol bursier – M), controlat de familia Marcu, a raportat un profit net de 5,7 mil. lei la nouă luni din 2019, echivalentul unei creşteri de 134,6% faţă de perioada similară a anului trecut şi afaceri de 336,6 mil. lei, plus 7,8%

     

  • Filip & Company a asistat grupul LafargeHolcim la achiziţia Somaco, deţinut de fondul de investiţii Oresa


    Casa de avocatură Filip & Company a asistat grupul LafargeHolcim, unul dintre liderii mondiali din industria materialelor de construcţii, în procesul de achiziţie prin care acesta preia 100% din acţiunile companiei Somaco Grup Prefabricate, unul dintre cei mai mari producători de elemente prefabricate din beton şi BCA din România. Achiziţia a fost autorizată de către Consiliul Concurenţei în luna septembrie 2019.

    „Suntem încântaţi că am putut să fim din nou alături de Holcim România, de această dată într-o achiziţie importantă pentru grup şi suntem convinşi că această tranzacţie va reprezenta unul din elementele cheie ale succesului susţinut de care se bucură businessul lor în România. Îi suntem foarte recunoscători clientului nostru pentru încrederea acordată. De asemenea, suntem încă odată mândri de reuşita echipei noastre”, a declarat Alina Stancu Bîrsan, partener Filip & Company.

    Echipa Filip & Company implicată în această tranzacţie a fost coordonată de Alina Stancu Bîrsan (partener, Fuziuni şi Achiziţii) şi Cristina Filip (partener, Fuziuni şi Achiziţii), în timp ce echipele coordonate de Cătălin Suliman (partener, Dreptul Concurenţei) şi Ioana Roman (partener, Drept Imobiliar) au contribuit semnificativ la succesul tranzacţiei. Echipa de proiect le-a inclus pe Olga Niţă (counsel), care a fost intens implicată în negocieri şi a coordonat echipa de due diligence, Georgeta Gavriloiu (counsel) care a supervizat şi procedura de autorizare la Consiliul Concurenţei a operaţiunii şi Andreea Bănică (associate).

    Avocaţii Filip & Company au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile cheie de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de capital privat sau fuziuni şi achiziţii complexe, în majoritatea cazurilor, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company.

     

  • Fuziunile şi achiziţiile din zona medicamentelor generice vor continua în Europa Centrală şi de Est

    Tendinta pentru perioada imediat urmatoare (2020-2023) este ca fuziunile si achizitiile (M&A) din segmentul medicamentelor generice din regiunea central-est europeana (CEE) a UE sa continue, in conditiile in care aceasta zona este vazuta inca drept emergenta, anticipandu-se cresterea calitatii serviciilor medicale, ascensiunea sectorului privat  si o mai mare convergenta cu regiunea vest europeana (WE) a puterii de cumparare a populatiei.
     
    Nu ar fi exclus ca unele companii de medicamente sa adopte un model prin care sa cumpere in zona de distributie si retail, in conditiile in care pentru reducerea costurilor se au in vedere integrari verticale complete si devine interesanta productia de gen (marci fabricate pentru distribuitori sau lanturi de farmacii).
     
    Pentru a se intelege spatiul de convergenta, putem arata ca in WE, unei populatii de circa 400 mil locuitori din 16 tari (include Elvetia) ii corespunde o piata farmaceutica de 213 miliarde de Euro (aproximativ 20% din piata mondiala) – la o medie de 530 Euro / locuitor – in timp ce unei populatii de 100 mil locuitori din 13 tari din CEE ii corespunde o piata de mai putin de 20 mld Euro – o medie de 200 Euro / locuitor. Spatiul de convergenta este chiar mai eccentuat in zona medicamentelor fara prescriptie  si suplimentelor, in WE media consumului este de circa 3 ori mai mare decat in CEE.
     
    In plus, zona este cunoscuta ca un exportator net de medicamente, marile fabrici de medicamente din Polonia, Cehia, Slovenia si Ungaria exportand mai mult de 50% din productia lor, in special in noua Uniune Economica Euro Asiatica (EAEU), Asia Continentala  si Orient – astfel ca investitorii financiari si companiile farmaceutice din afara UE vor dori sa preia controlul pentru a le consolida si, primii, pregati pentru un exit in intervalul 2020-2023.
     
    De fapt, o cercetare atenta arata ca aceste fuziuni si achizitii sunt raspunsul producatorilor la politicile publice esuate ale multor state europene, care in loc sa puna accentul pe medicamentele generice si biosimilare pun presiune pe preturi, reduc finantarile si introduc in uz multe medicamente noi, scumpe, fara o analiza temeinica de impact terapeutic si de cost – asa cum dealtfel s-a si aratat in articolul IQWIG (institutul de evaluare a tehnologiilor medicale din Germania) publicat recent de BMJ.
     
    Cel mai bun exemplu de politici publice ratate pe care industria il semnaleaza ramane Romania, o tara care desi are cea mai mica investitie in alocarea de bani pentru medicamente, mai putin de 74 Euro / locuitor, are un consum de sub 20% de medicamente generice (sub 8% din productie interna) si de sub 10% medicamente biosimilare.
     
    Si evident, cresterea costurilor de productie datorita cresterii cheltuielilor cu resursa umana, cu tehnologiile, cu materiile prime (costurile ingredientelor active venite din India si China s-au dublat in ultimii 5 ani din cauza obligatiilor de conformare la legislatia europeana si a razboiului tarifar), cu utilitatile, samd, obliga producatorii de medicamente generice la gasirea de sinergii ale costurilor si de aspiratii la o masa critica a unui portofoliu diversificat. S-a calculat de exemplu, ca legisl> atia europeana care a obligat producatorii de medicamente la securizarea produselor medicamentoase (directiva de serializare) – despre care din ce in ce mai multe voci spun ca este inutila pentru medicamentele generice –  a dus la cresterea costurilor de productie cu circa 0,18 Euro / cutie, un cost pe care multi producatori nu si-l vor putea permite.
     
    Nu in ultimul rand, un aspect important care va accentua avalansa de fuziuni si achizitii in CEE il reprezinta vecinatatea cu efervescenta EAEU, unde o populatie de circa 250 milioane are un consum de mai putin de 10 mld Euro, o discrepanta evidenta si o oportunitate interesanta –  in ciuda unor reglementari nearmonizate si a unor restrictii uneori greu de explicat.
     
    Nu exista o regula ci mai degraba un orizont de oportunitate la nivelul fuziunilor si achizitiilor din industria medicamentelor generice, si eventual o reactie la politicile dezarmant de slabe (si in continuare heterogene) din domeniul sanatatii din UE si > mai ales din CEE. La asta ajuta si faptul de deplasarile de capital sunt mai simple, cash-ul usor de procurat iar procesele de integrare se desfasoara mai accelerat decat in trecut.
     
    Daca in anii 2000 fuziunile si achizitiile erau parte a unei componente internationale – marile companii farmaceutice si investitorii de tip private equity preluau companii de generice pentru a-si pune amprenta pe extinderea UE si pentru a deservi Asia, America de Sud si Africa emergente – astazi se constata o tendinta de fuziune intre companiile de generice multinationale, care stiu mai bine sa administreze politicile publice restrictive, au invatat si reusesc sa gestioneze presiunile pe cheltuieli si au o mai mare agilitate de extensie in universul pietelor emergente, cu o populatie estimate la 3 miliarde de locuitori.
     

  • Ce se mai întâmplă pe piaţa bancară. Alpha Bank şi Vista Bank se uită după Crédit Agricole România. Fondul de investiţii JC Flowers a ieşit din discuţie

    Francezii de la Crédit Agricole, una dintre cele mai mari bănci din Euro­pa, încearcă să găsească un cum­pă­rător pentru banca din România.

    Conform unor surse din piaţa bancară, Alpha Bank şi Vista Bank se uită la Crédit Agricole România, după ce fondul de investiţii american J.C Flowers, care a cumpărat Piraeus Bank şi Leumi Bank, a ieşit din discuţie. 

    Alpha Bank România nu a dorit să comenteze acest subiect.

    Crédit Agricole România era la fi­nalul lui 2018 pe locul 23 în sistemul ban­car, cu active de 1,9 mld. lei, adică 400 mil.euro, şi o cotă de piaţă de 0,42%. Fondurile proprii ale băncii, care înseamnă capitalul social plus re­zer­vele, erau de 179 mil. lei, adică 38 mil. euro.

    Alpha Bank România, singura bancă cu acţionariat grecesc care a rezistat pe piaţă, încearcă să îşi refacă poziţia şi să câştige nou business.

    La începutul crizei, în 2009, înainte de apariţia crizei greceşti, Alpha Bank România urcase chiar pe locul 3 pe piaţă. La finalul anului trecut, Alpha Bank se afla pe locul 8, cu active de 16,9 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 3,76%.

    Vista Bank, fost Marfin Bank, a fost cumpărată de familia Vardinogian­nis din Grecia cu intenţia de a creşte banca din România atât organic, cât şi prin achiziţii.

    Vista Bank a fost şi în discuţii să cum­pere Leumi Bank România, dar pâ­nă la urmă banca a fost preluată de J.C Flowers, fiind alipită First Bank, fostă Piraeus Bank.

    La finele anului trecut, Vista Bank se afla pe locul 22 în sistem, cu active de 1,9 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 0,44%.

  • Care este povestea Karinei Pavăl şi de ce a ales ea să se întoarcă în ţară pentru a avea un rol în afacerea de familie – VIDEO

    Responsabilităţile sale includ identificarea soluţiilor necesare pentru îmbunătăţirea fluxului operaţional şi implementarea acestora împreună cu managementul companiei. De asemenea, contribuie la identificarea, negocierea şi monitorizarea noilor iniţiative de investiţii şi de dezvoltare ale grupului, fiind implicată în mod direct în proiecte precum: achiziţii pe piaţă imobiliară locală (două proiecte de birouri de clasă A în Bucureşti şi Cluj, însumând cca. 140.000 mp), încheierea de parteneriate de dezvoltare spaţii logistice, înfiinţarea noului proiect Equiliant, un fond de private equity ce ţinteşte realizarea de investiţii de cca. 50-60 mil Euro în IMM-uri, şi achiziţii pe piaţă de capital.  Karina Pavăl este de asemenea membru în comitetul de investiţii Equiliant şi în cel al platformei ROCA, focusată pe restructurarea şi dezvoltarea companiilor româneşti aflate în dificultate. Despre întoarcerea în ţara, Karina Pavăl spune că este cea mai bună decizie pe care o putea lua, fiind recunoscătoare pentru încrederea primită şi aportul pe care îl poate aduce în cât mai multe domenii de activitate ale grupului, dorindu-şi că şi în viitor să poată contribui la consolidarea şi dezvoltarea diferitelor linii de business alături de ceilalţi membri ai familiei sale şi întreaga echipă Dedeman/Pavăl Holding. 

    Profilul Karinei Pavăl a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

     

  • Care sunt principiile de business ale Ioanei Filipescu, responsabilă de unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală

    •   Pentru Ioana Filipescu, succesul se măsoară în tranzacţiile încheiate cu succes de echipa sa.
    •   Spune că este definită de parcursul profesional de peste 10 ani alături de unii colegi – şi îşi ia energia din entuziasmul colegilor mai tineri care li s-au alăturat pe parcurs.
    •   Crede foarte mult în puterea exemplului: „Cred că cel mai important este să laşi ceva în sufletul oamenilor cu care te întâlneşti în viaţă, să-i inspiri în plan personal sau profesional, să le fii aproape ca prieten şi sfătuitor“.
    •   În situaţiile deciziilor grele, cu implicaţii adânci, consideră că „este important să nu te abaţi de la principii, să ai un simţ al echităţii şi integrităţii care să te călăuzească permanent”.
    •   Pe tinerii care îşi încep cariera îi sfătuieşte: să „investească“ în carieră, să nu-şi schimbe jobul prea des, mai ales nu pe criteriul tentaţiei unui salariu puţin mai mare, să aibă răbdare să crească profesional în organizaţia în care se află, să muncească mult, să creadă în şansă şi să-şi urmeze pasiunea.

    Profilul Ioanei Filipescu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DE BUSINESS.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Oana Barbu, general manager { Asbis România }

    •   Oana Barbu şi-a construit cariera în domeniul distribuţiei IT, petrecând peste 15 ani în cadrul companiei lider de piaţă (Network One Distribution), urcând, treptat, de la funcţia de marketing manager (2000-2003 şi 2005-2007), la IT purchase & marketing manager (2003-2005), purchase manager (2007-2012) şi chief commercial officer (2012-2016).
    •   Oana Barbu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
    •   Imediat după terminarea facultăţii, în 2000, ea a ocupat poziţia de asistent al directorului de marketing la Flamingo Internaţional, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de IT de la acea vreme, devenind ulterior unul dintre cei patru manageri de achiziţii ai companiei.

    Cifră de afaceri (2017): 204,3 mil. lei
    Profit (2017): 270.000 lei