Tag: dezvoltare

  • Elena Udrea: Nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche

    “Organizăm un eveniment care să o pună în valoare şi să promoveze Sulina, Festivalul cailor sălbatici din Delta Dunării, care se doreşte unul dintre cele mai importante eveniment folk la nivel naţional. Evident că va fi promovată şi această atracţie turistică aflată în Pădurea Letea”, anunţă Elena Udrea, într-o postare pe blogul personal.

    Ar fi destul de simplu însă, notează ea, să fructificăm Delta doar în favoarea turismului, neglijând aspectele de mediu şi de cultură de aici. “Repet ce am afirmat în urmă cu doi ani: nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche, acolo unde betoanele şi-au făcut loc până pe plajă”, afirmă ministrul, care a participat sâmbătă la şcoala de vară a tinerilor din diaspora.

    Sulina este unul dintre cele trei proiecte pilot, alături de Băile Herculane şi Borsec, pe care Ministerul Dezvoltarii le derulează împreună cu PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), prin care localităţile respective vor trece printr-un proces de regenerare urbană, cu obiectivul principal de a le creşte atractivitatea turistică.

    La Sulina s-au realizat deja amenajarea plajei, reamenajarea falezei şi reabilitarea străzii doi şi urmează reabilitarea cimitirului maritim, a fostului sediu al primei instituţii europene, Comisia Dunării, ca şi a două faruri vechi, a precizat ministrul.

    În calitate de coordonator al domeniului 3 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (promovarea culturii, a turismului şi a relaţiilor intercomunitare), Ministerul Dezvoltării se ocupă de dezvoltarea infrastructurii prin proiecte cofinanţate cu bani europeni şi promovarea Dunării şi a Deltei ca destinaţii turistice.

    Astfel, lucrările la miniporturile din Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Sarichioi se află într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate anul acesta. Mai multe clădiri şi străzi din Sulina vor fi reabilitate, printre care fosta bibliotecă orăşenească şi faleza turistică. În Galaţi se va realiza un port pentru ambarcaţiuni de agrement. Porturi turistice se vor face la Olteniţa şi Feteşti şi va fi dezvoltată infrastructura turistică pe insula Şimian, acolo unde a fost mutată cetatea Ada-Kaleh.

    De asemenea, în judeţul Constanţa se vor realiza mai multe porturi de agrement cofinanţate din bani veniţi pe Strategia Dunării: Tomis-Tuzla, Ostrov, Capidava şi Topalu. În 2 Mai se va construi un port pentru ambarcaţiuni mici turistice şi pescăreşti. La Techirghiol, pe lac, se va reconstrui cheul pentru acostarea navelor de agrement.

  • Ce faci cand te critica Banca Mondiala

    Banca Mondiala reproseaza ministerului condus de Elena Udrea ca
    autoritatile locale au fost astfel descurajate sa mai acceseze
    fonduri europene, iar proiectele pe care acestea le dezvolta acum
    sunt de o calitate inferioara. In fine, Banca Mondiala considera ca
    birocratia excesiva, capacitatea redusa de cofinantare si lipsa de
    experienta sunt cauzele absorbtiei scazute a fondurilor
    europene.

    “Sunt de acord cu aproape toate concluziile raportului Bancii
    Mondiale. Ele vin sa intareasca toate lucrurile pe care le-am tot
    spus fata de activitatea ministerului si fata de nevoia acestuia de
    a se schimba”, a dat replica, pe blogul sau, Elena Udrea.

    “Atat eu personal, cat si alti functionari din MDRT, le-am explicat
    expertilor BM problemele si dificultatile cu care ne confruntam,
    cerand in schimb solutii de rezolvare si eficientizare a
    activitatii ministerului. Am discutat cu cei de la BM asupra
    elementelor pe care eu le consideram ineficiente sau redundante.
    Printre acestea se numarau suprapunerea programelor ministerului
    cu cele ale altor ministere peste POR, dar si nevoia de a
    eficientiza activitatea institutiei prin refacerea organigramei si
    redistribuirea atributiilor angajatilor”, arata ministrul
    dezvoltarii.

    Concluziile analizei functionale facute de Banca Mondiala au fost
    prinse intr-un raport ce urmeaza a fi discutat si aprobat in
    Guvern. De mentionat ca asemenea analize functionale au fost
    realizate si in cazul altor ministere, adauga Elena Udrea.

  • 155 de milioane de euro de la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit disponibili pentru investitii

    Solicitantii au la dispozitie 155,94 milioane de euro pentru
    investitii incadrate la submasura d) a Masurii 322, mai exact
    pentru refacerea si modernizarea drumurilor comunale, podurilor si
    podetelor, afectate de inundatiile care au avut loc in anul 2010.
    Acestia pot primi pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile
    pentru refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, iar
    valoarea totala eligibila a proiectului nu va depasi 1,5 milioane
    euro.

    Depunerea proiectelor aferente Masurii 322, submasura d) se va
    face la Oficiile Judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare
    Rurala si Pescuit, zilnic, in intervalul orar 09:00 – 14:00.

    Termenul limita al depunerii cererilor de proiecte pentru
    aceasta sesiune este vineri, 29 iulie 2011, ora 12:00.
    Pentru a primi finantare nerambursabila, solicitantul trebuie sa
    indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate
    in cadrul Ghidul Solicitantului aferent acestei masuri de
    finantare.
    Acesta se poate descarca gratuit de pe pagina de internet a
    Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,
    www.aprdp.ro.

  • Trenkwalder: “Companiile reincep sa investeasca in dezvoltarea angajatilor”

    “De la inceputul anului am inregistrat o crestere de 12% a
    cererilor pe segmentul de training de personal, semn că partenerii
    nostri reincep să investeasca in pregatirea si fidelizarea
    angajaţilor lor”, spune Bogdan Florea, directorul general al
    Trenkwalder, a treia cea mai mare companie de recrutare din
    România, dupa cifra de afaceri din 2010.

    Cele mai solicitate programe de training sunt cele pe
    management, leadership, comunicare, motivarea angajaţilor si
    teambuilding, cu obiectivele foarte clare de formare a unor echipe
    de lucru eficiente prin intermediul acestor sesiuni.

    “Avem deja 30 de clienţi noi in acest an pe segmentul de
    business de training si daca lucrurile merg in acelasi ritm,
    probabil ca vom incheia anul cu de doua ori mai mulţi. Pe masura ce
    afacerile incep sa isi revina, angajatorii realizeaza ca angajaţii
    valorosi ce nu sunt fidelizaţi pot ajunge sa se considere mai
    apreciaţi de care concurenţa”, a explicat Bogdan Florea.

    Compania, cu sediul central in Sibiu, a incheiat trimestrul I cu
    venituri de 5,92 milioane euro, faţa de 3,81 milioane in aceeasi
    perioada a anului trecut, pe fondul revenirii cererii de servicii
    HR pe toate segmentele.

  • Compania de Drumuri a semnat contracte de 693 mil. euro pentru autostrazi de pe Coridorul IV

    Astfel, asocierea romano-italiana Spedition
    UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Costruzioni va proiecta si
    executa primul lot de zece kilometri al sectorului de autostrada
    Timisoara-Lugoj, pentru 63,62 milioane euro. Atribuirea
    contractului a fost contestata de mai multe consortii, formate din
    firme din Romania si din strainatate. Asocierea romano-portugheza
    Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct va
    proiecta si executa primul lot si drumul de legatura al tronsonului
    de autostrada Nadlac-Arad, pentru 115,8 milioane euro. Lotul al
    doilea al acestui segment va fi proiectat si executat de compania
    germana Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane
    euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erbasu: Dezvoltarea imobiliara trebuie sa fie precedata de extinderea retelelor de utilitati

    “Ne-am aflat intr-o situatie delicata. Explozia imobiliara s-a
    produs cand infrastructura nu era pregatita si ne-am trezit cu
    cartiere imense, fara apa si canalizare. Casele erau superbe, dar
    conditiile de trai erau improprii”, a spus Erbasu, la “Mediafax
    Talks about Constructions”. El a afirmat ca la nivel national
    trebuie dezvoltate prioritar proiectele de infrastructura, urmand
    ca ulterior segmentul imobiliar sa se dezvolte intr-un mod corect
    si coerent. “Sectorul imobiliar ar trebui sa se dezvolte intr-un
    mod mult mai bine planificat, iar din punctul de vedere al
    bugetelor de investitii eu sunt sceptic in urmatorul an sau doi”, a
    spus Erbasu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokia concediaza 120 angajati din Cluj. Activitatea centrului de cercetare va fi “diminuata complet”

    “Ca parte a procesului de aliniere la strategia Nokia, se
    estimeaza ca anuntul privind reducerea fortei de munca va avea
    impact asupra sitului de Cercetare si Dezvoltare aflat in cadrul
    Olympia Business Center din Cluj. Se preconizeaza ca vor fi
    afectate aproximativ 120 de persoane. Nokia estimeaza ca pana la
    sfarsitul trimestrului al treilea 2011, proiectele curente
    desfasurate in aceasta locatie vor fi diminuate complet”, se arata
    intr-un comunicat al companiei. Nokia precizeaza ca operatiunile de
    cercetare si dezvoltare din Romania vor continua sa fie derulate in
    alte centre de la nivel mondial si ca nu sunt planificate niciun
    fel de schimbari la nivelul fabricii de la Jucu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada

    Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
    IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
    anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
    trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
    cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
    lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
    finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
    mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
    CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
    europeni pentru aceste sosele.

    Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
    Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
    la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
    jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
    euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
    kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
    pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
    participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
    faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
    cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
    decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
    scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
    companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.

    Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
    in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
    pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
    la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
    spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
    fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
    Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
    Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
    Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
    putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
    licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
    constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
    Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
    si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
    respectiv 134 milioane de euro fara TVA.

    Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
    inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
    puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
    costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
    vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
    observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
    explica Florin Popa.

    Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
    licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
    proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
    perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
    spune reprezentantul Vitalis Consulting.

    CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
    noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
    mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
    constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
    crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
    este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
    200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
    si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
    Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
    3-5 per licitatie”.

    Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
    de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
    aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
    de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
    contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
    rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.


    CITESTE
    SI
    De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
    pentru 1,4 miliarde de euro

  • Cand managerii romani se apuca de scris carti

    La inceputul saptamanii trecute, Marius Ghenea si-a facut oficial intrarea in lumea autorilor de carti. Antreprenorul in serie si investitorul in afaceri aflate la inceput este la prima astfel de experienta. “Antreprenoriat. Drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri”, cum se numeste cartea sa, a vazut in cele din urma lumina tiparului si va fi de acum gasita atat in librarii, cat si pe internet, domeniu in care sunt derulate astazi cele mai multe dintre afacerile lui Ghenea.

    In esenta, volumul este dedicat antreprenorilor si se vrea a fi o lectura educativa. “Fiecare capitol poate oferi informatii utile oricarui antreprenor sau tanar care se gandeste sa porneasca pe acest drum, pentru ca parcurge tot demersul antreprenorial de la A la Z”, sustine omul de afaceri. Structura cartii porneste cu o introducere de istorie antreprenoriala, primul capitol se ocupa cu drumul de la idee la oportunitate de afaceri reala si apoi de structurarea planului de afaceri, urmatorul capitol discuta diversele surse de finantare si apoi este pus in discutie managementul cresterii si finalul afacerii prin exit sau strategii de succesiune. Iar in ultima parte sunt cateva capitole dedicate miturilor si stereotipurilor despre antreprenori, dar si celor mai mari greseli pe care le pot face acestia.

    Managerii romani si cartile lor (GALERIE FOTO)

    Pentru Ghenea, sa scrie o carte a fost o experienta destul de dificila, pentru ca a facut-o in putinul timp liber ramas dupa munca. “Mi s-a intamplat de multe ori sa stau cu ‘foaia alba’ in fata, adica ecranul alb al calculatorului si sa nu gasesc cuvintele cele mai potrivite sau sa scriu ceva si apoi sa sterg totul si s-o iau de la capat”, povesteste el, sugerandu-le oamenilor de afaceri care se gandesc sa scrie o carte ca ar trebui in primul rand sa se asigure ca au suficient timp la dispozitie.

    Ghenea a inceput de fapt cartea in urma cu doi ani, in aceeasi perioada cand a debutat ca profesor de antreprenoriat la programul Executive MBA al CEU Business School. A trebuit sa alcatuiasca o programa pentru curs care sa nu tina cont doar de considerentele teoretice, ci si de realitatile antreprenoriale din Romania. “Asa mi-a venit pentru prima data ideea sa scriu o carte, drept suport de curs”, povesteste el.

    A avut insa o experienta vasta pe care si-a putut baza volumul. A inceput el insusi ca antreprenor in 1994, cand infiinta compania de retail de computere si IT Flamingo impreuna cu doi colegi de facultate. A condus afacerea timp de opt ani, a vandut participatia si a preluat conducerea lantului de retail de electronice si electrocasnice Flanco, pozitie ocupata timp de trei ani, dupa care se implica in propriile afaceri din domeniul online. Prin compania Fit Distribution, Ghenea a pornit magazinul online de electronice si IT PCFun.ro si promoveaza investitii in proiecte de tip business angel, implicandu-se si in varii cursuri de antreprenoriat. “Am constatat ca, mai ales in Romania, este o nevoie extraordinara de educatie antreprenoriala, iar o carte scrisa de un antreprenor roman in serie si profesor de antreprenoriat, ca un manual de instructiuni, poate fi un element in cresterea acestei educatii”, sustine Ghenea.

    Tot experienta antreprenoriala a motivat-o si pe Mihaela Nicola sa se apuce de scris. Este doamna “pe tocuri” sau doamna “cu manusi”, care stie tot ce misca in lumea publicitatii. Intr-o descriere mai explicita, Mihaela Nicola, seful The Group, este una dintre cele mai puternice prezente din industria comunicarii din Romania. De la carma companiei pe care a fondat-o impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, Nicola a ajuns sa cunoasca lumea publicitatii ca pe propriul buzunar. Din acest motiv a si predat pentru o perioada la Facultatea de Comunicare, profesoratul fiind, de altfel, o etapa la care ajung multi dintre profesionistii cu experienta si cu rabdarea necesara de a le preda tinerilor. Se intampla cu mai bine de zece ani in urma, cand piata de publicitate inca nu era atat de bine segmentata, iar specialistii si mai ales teoreticienii invatau si ei, tot din mers, care sunt secretele si specificitatile industriei.

  • Boagiu: Romania va fi un santier in acest an si va castiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii

    “Romania va fi un santier anul acesta, pot sa va garantez ca
    este un pariu pe care il vom castiga”, a afirmat ministrul, la o
    conferinta pe tema transporturilor. Ea a adaugat ca in prezent sunt
    in executie 243 kilometri de autostrada, sunt pregatite licitatii
    pentru alti 220 kilometri, acesta fiind “cel mai mare program de
    constructii de autostrazi demarat in Romania”. Boagiu a aratat ca
    in ultima perioada au avut loc modificari legislative care au vizat
    remedierea problemelor legate de proiectele de investitii, printre
    care contestarea licitatiilor, exproprierile sau cele legate de
    contractare, dar ca mai exista o problema foarte greu de combatut,
    si anume plecarea personalului specializat de la stat la companii
    private. “Avem nevoie de personal calificat, care sa se intoarca in
    administratie”, a spus ministrul. Ea a adaugat ca in ultima
    perioada CNADNR a angajat 30 de tineri ingineri si vrea sa incheie
    parteneriate cu facultatile de constructie din toata tara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro