BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Alpha Bank România participă la programul Kogălniceanu de credite pentru IMM

    Programul de credite “Mihail Kogălniceanu” pentru IMM constă în acordarea unei linii de credit în valoare de maximum 125.000 lei, cu dobândă subvenţionată de stat de până la 70% şi garantia Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, de până la 80%.

    Singurele elemente de cost aplicate de Alpha Bank România pentru această facilitate de credit sunt: comisionul de acordare de 1% aplicat la valoarea creditului aprobat; dobânda ROBOR la 1 luna + marja 4% pe an, din care 70% este subvenţionată de stat. Banca nu percepe comision de administrare sau de neutilizare pentru această facilitate. În plus, la contul curent deschis la Alpha Bank se pot aplica reduceri la comisioanele operaţionale de până la 50%, în funcţie de rulajul efectuat prin bancă.

    La data de 23 august, conform Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi a Programelor pentru IMM, instituţiile de credit selectate în cadrul programului Kogălniceanu, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.60/2011, erau următoarele: Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank şi Unicredit Ţiriac Bank.

    Guvernul a acordat la rectificarea de buget 24 de milioane de lei pentru acordarea subvenţiei la dobânzile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi are un plafon de 400 de milioane de lei pentru acordarea de garanţii pentru IMM, conform premieruli Emil Boc.

    Înscrierile în cadrul programului Kogălniceanu pentru IMM vor începe la 9 septembrie, la ora 10,00. Formularul de înscriere va fi activ pe site-ul http://programenationale2011.aippimm.ro/.

  • Alpha Bank: Sunt semne ca cererea pentru credite din partea IMM ar putea reveni in perioada urmatoare

    “Avem un optimism conservator in ceea ce priveste evolutia in
    urmatoarea perioada de timp, in 2011. Asistam la o decelerare a
    vitezei de deteriorare a perceptiei de risc de credit fata de
    sectorul IMM, ceea ce este un element incurajator, avem o scadere a
    numarului de insolvente, iar pentru IMM-uri o scadere a ratei de
    credite neperformante. Sunt perspective conservatoare, dar
    optimiste a revenirii cererii de credite in perioada urmatoare”, a
    spus Niculescu. Ea a prezentat ultimele statistici oficiale legate
    de evolutia creditarii, mentionand ca in ultimele sase luni se
    inregistreaza o stabilizare a mediului macroeconomic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alpha Bank taie comisionul la pachetul de servicii pentru companiile din turism

    Pachetul de cont curent Alpha IMMturism a fost lansat anul
    trecut, continand o serie de facilitati pentru companiile din
    turism: comision zero pentru administrarea contului, pentru
    incasarile prin ordine de plata, platile intrabancare in lei,
    comisioane fixe reduse pentru platile interbancare in lei, emiterea
    scrisorilor de garantie la jumatatea costului uzual, respectiv
    tarif preferential la tranzactiile prin POS. De asemenea, accesul
    la serviciul de internet banking Alpha Click este gratuit.

    La finele lui martie, Alpha Bank a lansat si o oferta care vizeaza
    in mod general IMM-urile indiferent de domeniu, respectiv un
    depozit la termen cu dobanzi de pana la 5,25% la lei si 2% la euro
    si cu plata dobanzii saptamanal.

    Alpha Bank Romania, care anul trecut a iesit din topul primelor 10
    banci dupa valoarea activelor, a incheiat anul trecut cu o cota de
    piata de 6,2% dupa active si cu un profit brut de 49,2 milioane de
    euro, in scadere cu 3% fata de 2009.

  • Raiffeisen Bank se orienteaza spre clientii premium si spre IMM

    Este a patra agentie din tara pentru clientii cu venituri
    ridicate, dupa cele de la Pitesti, Brasov si Constanta. In alte 71
    de sucursale exista spatii speciale pentru clientii premium, unde
    acestia pot primi consultanta personalizata pentru
    investitii.

    Clientii vizati sunt cei cu disponibilitati de investitii incepand
    de la 15.000 euro si cei care au incasari lunare regulate de minim
    2.000 euro prin contul curent deschis la Raiffeisen Bank. O pondere
    importanta o au persoanele cu varste cuprinse intre 25-55 de ani,
    care locuiesc in orase cu peste 100.000 de locuitori. Raiffeisen
    are in prezent circa 20.000 de clienti de premium banking si
    urmareste o dublare a numarului pana in a doua parte a anului
    viitor.

    “Punem la dispozitia clientului premium un bancher personal,
    consultanta financiara completa, servicii personalizate,
    recomandari financiare. Aceasta abordare ne-a adus in 2010 de
    aproape patru ori mai multi clienti si de trei ori mai multe active
    in administrare”, a spus Vladimir Kalinov, vicepresedinte al
    diviziei de retail de la Raiffeisen Bank.

    In paralel, Raiffeisen Bank tinteste in aceasta perioada segmentul
    clientilor companii mici si mijlocii, gratie acordului recent
    incheiat cu Fondul European de Investitii, sub umbrela initiativei
    JEREMIE (resurse europene pentru IMM oferite pentru perioada
    2007-2013 de Comisia Europeana si grupul Bancii Europene de
    Investitii).

    “Acordul semnat cu finantatorul european ne permite ca in cazul
    clientilor foarte buni sa eliminam complet cerinta garantiei,
    aceasta fiind una dintre marile piedici in calea IMM-urilor catre
    finantare. Cu o garantie mai mica, dobanzile vor fi mai mici. In
    anumite cazuri, la creditele in lei, de exemplu, dobanda poate fi
    si cu 4% mai mica decat in oferta standard”, a declarat Vladimir
    Kalinov.

    Banca are la dispozitie 102,5 milioane de euro pentru finantarea
    investitiilor si a capitalului de lucru pentru IMM, in conditii
    preferentiale: garantii minime (cel mult 30% din valoarea
    creditului acordat), dobanzi mai mici, datorita garantiilor din
    fonduri europene si o perioada de rambursare de pana la 6
    ani.

    Facilitatea se adreseaza companiilor care au maxim 50 de angajati
    si o cifra de afaceri de pana la 50 milioane euro. Valoarea maxima
    a unui credit poate fi de 1,025 milioane euro. Creditele sunt
    disponibile atat in lei, cat si in euro pana pe 31 martie 2013, iar
    perioada de rambursare variaza de la un an pana la maxim 6
    ani.

    Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are o retea de 540 de agentii care deservesc aproximativ
    2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri si peste
    6.800 corporatii mari si medii. Banca a incheiat anul trecut cu un
    profit net de 83 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de
    2009, la active de 5,1 miliarde de euro.

  • Raiffeisen lanseaza un serviciu de monitorizare a instrumentelor de debit pentru firme

    Raportul este livrat electronic si contine detalii despre ciclul
    de decontare al instrumentelor de debit ce afecteaza contul
    clientului in ziua respectiva. Informatiile includ, pentru fiecare
    instrument de plata: seria si numarul, stadiul (in custodie, in
    procesare, platit, incasat, refuzat), datele aferente decontarii,
    informatii despre platitor si beneficiar, suma si motivul
    refuzului, daca este cazul.

    Clientii bancii beneficiaza de notificare gratuita prin SMS sau
    telefon atunci cand nu dispun de fonduri suficiente pentru plata
    instrumentelor de debit. Banca asigura si reprocesarea gratuita in
    aceeasi zi a instrumentelor de debit care nu au fost decontate din
    lipsa fondurilor, reducand riscul de raportare la Centrala
    Incidentelor de Plati (CIP).

    Clientii beneficiaza si de custodie a biletelor la ordin cu
    scadenta in maxim 90 zile de la data prezentarii in agentie si, de
    asemenea, de posibilitatea de a retrage de la plata anumite
    instrumente de debit remise in agentii.

    Raiffeisen Bank are o retea de 540 de agentii care deservesc
    aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri
    si peste 6.800 corporatii mari si medii. Anul trecut, banca a
    realizat un profit net de 64 mil. euro, dupa standardele contabile
    romanesti, si a revenit pe locul al treilea in clasamentul
    activelor bancare, cu o cota de piata de 6,36%, in crestere cu
    circa 0,3% fata de 2009.

  • Pariul de un miliard facut de BNR: unde vor merge banii eliberati din rezervele bancilor?

    La o dezbatere din februarie despre IMM, guvernatorul BNR
    spunea, cu o virulenta neasteptata (si neremarcata in presa), ca ar
    fi “foarte bucuros” sa nu ajunga in situatia guvernatorului Bancii
    Angliei, Mervyn King, “care, intr-un discurs in fata membrilor
    Parlamentului in iulie 2010, a catalogat atitudinea bancilor fata
    de companiile mici si mijlocii ca fiind <sfasietoare>,
    precizand, in acelasi timp, ca este mai greu sa cladesti o afacere
    adevarata decat sa faci tranzactii dintr-un birou din Londra”.
    Contextul afirmatiei lui Mugur Isarescu era un indemn adresat
    bancilor de a lucra cu IMM-urile, pornind de la constatarea ca spre
    deosebire de creditarea populatiei, care nu mai poate avansa in
    ritmuri foarte rapide, finantarea IMM este un domeniu care are
    potential mare de crestere, iar “bancile trebuie sa constientizeze
    acest potential de crestere si sa inteleaga ca, sustinând sectorul
    IMM, asigura tocmai dezvoltarea viitoare a propriilor afaceri”.

    |n toate buletinele de conjunctura si sondajele in randul
    bancilor si al companiilor, publicate de BNR in ultimele luni,
    intr-o forma sau alta reiese acelasi lucru – cererea solvabila de
    credit si increderea bancilor de a acorda finantari a crescut
    aproape exclusiv in randul companiilor mari si mai mult pe termen
    scurt, in timp ce riscul asociat IMM a crescut, iar de incredere se
    bucura doar companiile din energie si industrie, la polul opus
    fiind constructiile. Multiple voci din mediul de afaceri au
    reclamat din iunie incoace (adica de cand BNR a oprit sirul
    scaderilor de dobanda, odata cu inasprirea politicii fiscale si
    cresterea TVA) ca banca centrala refuza sa ajute economia, stand cu
    dobanda la 6,25%, in loc s-o scada spre a stimula bancile sa dea
    credite.

    La momentul actual, toti analistii sunt de acord ca o noua
    reducere a dobanzii de politica monetara ar fi fost imposibila,
    dupa ce inflatia a urcat in februarie peste asteptari, la 7,6%, iar
    unele banci (Raiffeisen) ii prevad o crestere in continuare pana la
    8,5%, in conditiile in care materiile prime se scumpesc pe plan
    extern, iar in aprilie intra in vigoare noi scumpiri la energia
    electrica si gaze. Acesta e contextul in care BNR a decis sa scada
    rata rezervelor minime obligatorii (RMO) ale bancilor pentru
    pasivele in valuta de la 25% la 20%, ceea ce inseamna ca dupa 24
    aprilie se vor pune la dispozitia sistemului bancar circa 1,3 mld.
    euro, conform Raiffeisen Bank.

    Ce se va intampla cu acesti bani? BCR, in general cea mai
    optimista banca, interpreteaza masura direct drept “o incercare de
    sprijinire a cresterii economice”. Eugen Sinca, analist al BCR,
    considera ca “sectorul bancar ar putea folosi lichiditatea
    suplimentara in valuta pentru cofinantarea unor proiecte publice de
    infrastructura pe termen lung sau pentru achizitionarea de titluri
    de stat in valuta emise pe piata locala”. Un alt efect benefic ar
    fi reducerea datoriei externe private, dupa {inca, avand in vedere
    ca astfel bancile pot rambursa credite luate in anii anteriori,
    ceea ce este tot o premisa pentru reluarea creditarii. Nicolae
    Covrig, analist al Raiffeisen Bank, adauga pe lista efectelor si
    faptul ca majorarea lichiditatii in valuta din sistem ar putea
    ajuta leul sa-si consolideze castigurile din cursul ultimei luni
    (iar daca ne uitam la evolutia de saptamana trecuta, acest efect se
    vede mai curand ca o stabilizare, nu ca o apreciere in continuare a
    leului).

    Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank
    Romania, pune in schimb accent pe partea goala a paharului: nevoia
    de finantare a bugetului, tinand cont ca Ministerul Finantelor se
    confrunta in iulie cu scadenta unor titluri de 2,5 miliarde de
    euro. Daca la aceasta se adauga alti doi factori – lansarea noului
    program Prima Casa (unde reducerea RMO ar putea atrage pur si
    simplu o noua crestere a creditelor in valuta pentru populatie) si
    relaxarea termenilor acordului de la Viena din 2009 care cerea
    bancilor un anumit plafon de expunere pe Romania – Chidesciuc
    considera ca reducerea RMO ar fi de fapt doar o ilustrare la nivel
    monetar a unor dezechilibre din economie. Evident, fiecare analist
    are partea lui de indreptatire; BNR a facut insa ce putea si ce
    trebuia sa faca, iar mingea e de-acum doar in curtea bancilor.

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Cum sprijina statul IMM-urile: alti bani, alta strategie pentru 2011

    Tinerii sub 35 de ani care isi infiinteaza prima firma,
    angajeaza cel putin doua persoane si reinvestesc apoi anual 50% din
    profit pot primi de la stat un ajutor de 10.000 de euro. Este unul
    dintre cei mai importanti piloni ai celei mai recente strategii a
    Guvernului pentru sprijinirea antreprenoriatului. Conform acestei
    strategii, care la sfarsitul acestei luni va inlocui planul de
    peste 200 de pagini lansat anul trecut de aceiasi autori – KPMG si
    Finas Consulting -, Guvernul isi propune cresterea cu 10% a
    numarului de firme mici si mijlocii, de angajati si a exporturilor
    in 2011. Bugetul alocat de Guvern in acest scop este de circa 2,4
    miliarde de euro pana in 2013 si de 2,3 milioane de euro in acest
    an, ceea ce inseamna ca 230 de firme ar putea fi infiintate in 2011
    cu ajutorul statului.

    “Proiectul are cinci obiective importante: imbunatatirea
    accesului la finantare, incurajarea spiritului antreprenorial si
    cresterea competitivitatii, imbunatatirea cadrului de reglementare
    in domeniul IMM si al cooperatiei, dezvoltarea educatiei
    antreprenoriale si imbunatatirea participarii intreprinderilor mici
    si mijlocii pe piata interna si pietele terte”, a enumerat Andreea
    Paul-Vass, consilierul prim-ministrului Emil Boc, la seminarul
    MEDIAFAX Talks about SMEs.

    Ea insista ca acum, mai mult decat oricand, trebuie stimulata
    extinderea prezentei firmelor mici si mijlocii pe piata externa,
    acolo unde conjunctura e favorabila. De pilda, situatia din Egipt
    si Tunisia ar putea favoriza IMM din Romania care furnizeaza
    textile, incaltaminte, farmaceutice, cablaje si componente auto si
    chiar produse agricole. “Strategia Guvernului isi propune cresterea
    numarului de IMM cu 10%, a numarului de salariati din sistem cu
    10%, un avans al investitiilor cu 15% si al exportului cu 10%. De
    asemenea, productivitatea va creste cu 5%”, enumera Paul Vass.

    Mai multe firme mici si mijlocii inseamna o sansa in plus de
    crestere economica si de scadere a numarului de someri, iar
    interesul pentru sprijinirea lor si l-au declarat toate guvernele.
    In realitate, cei care au sau vor sa faca o firma de acest fel
    intampina probleme la obtinerea finantarii necesare din partea
    bancilor, indeosebi de doi ani incoace, de cand bancile au
    constatat ca IMM au inceput sa ocupe cea mai mare parte a
    portofoliului lor de credite neperformante. “Bancile stau calare pe
    bani, dar finantarea lipseste, pentru ca s-a prabusit increderea
    intre sistemul bancar si mediul de afaceri. In axa banci – IMM –
    fonduri de garantare si contragarantare exista fracturi, ceea ce
    intarzie aparitia elementelor de relansare economica”, remarca
    evidenta Ioan Hidegcuti, presedintele directoratului Fondului Roman
    de Contragarantare.

    Fondul Roman de Contragarantare, care are ca scop preluarea unei
    parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor, a
    fost infiintat de stat in 2010, cu un capital de 100 de milioane de
    euro, din care Ministerul Economiei are 68%, iar Fundatia
    Post-Privatizare 32%. Pana in prezent a acordat 2.000 de
    contragarantii. In acelasi timp, Fondul National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM, detinut de Ministerul Economiei, a facut
    anul trecut plati catre banci de circa 23 de milioane euro, in
    crestere cu peste 35% fata de 2009, majoritatea pentru creditele
    care finanteaza capital de lucru. Fondul garanteaza pana la 80% din
    creditele acordate pentru IMM, pana la valoarea de 2,5 milioane de
    euro.

    Ultimii doi ani au marcat un declin in demografia firmelor mici
    si mijlocii, dupa cum spune Peter Barta, directorul executiv al
    Fundatiei Post-Privatizare, care a realizat Raportul anual privind
    sectorul IMM din Romania. “In ceea ce priveste demografia firmelor,
    cred ca ne aflam in aceeasi situatie de declin din 2009: chiar daca
    au fost inregistrate firme noi, numarul lor nu a reusit sa
    recupereze declinul din 2009, cand s-au inregistrat peste 133.000
    de suspendari de activitate”, spune Barta. Nu ar fi o problema,
    spun oamenii de afaceri, in conditiile in care multe dintre firme
    nici nu aveau activitate, astfel incat disparitia lor nu produce
    niciun dezavantaj economiei. Ba chiar ar mai fi intreprinderi care
    ar trebui sa dispara pentru ca piata sa fie “curata”.

    Desi 133.000 de IMM si-au suspendat activitatea in 2009, alte
    116.000 de noi firme au fost infiintate. Cele mai multe firme
    inchise au fost din domeniul serviciilor de intermediere
    imobiliara, constructii, industrie si servicii de administrare si
    suport, comert.

    Important de remarcat este ca, desi raman printre cei mai
    importanti angajatori din economie, asigurand jumatate din locurile
    de munca existente, criza a redus numarul mediu de angajati din
    sector. La sfarsitul anului 2009, numarul mediu anual de salariati
    din IMM era de 2,6 milioane de persoane, fata de 2,95 milioane in
    2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca.

  • Credit de 58 mil. dolari pentru Bancpost de la International Finance Corporation

    IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
    finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
    elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
    milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
    Eurobank Ergasias din Serbia.

    “Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
    pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
    reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
    dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
    pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
    “Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
    economia romaneasca.”

    Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
    intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
    (initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
    europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
    de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
    financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
    Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
    Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
    Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
    National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.

    Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
    angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
    pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
    sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
    deja la 27 de miliarde de euro.

    Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
    comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
    extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
    România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
    devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
    programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
    milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
    si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
    de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.

    Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
    privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
    totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
    la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.