Tag: bucurie

  • Google intenţionează să înlocuiască parolele cu un sunet imperceptibil pentru urechea umană

    Tehnologia este bazată pe un sunet pe care doar telefonul îl poate percepe, astfel încât pentru accesare este necesară simpla apropiere a telefonului de laptop sau de calculator, relatează Businessinsider.com. Tehnologia funcţionează în felul următor: site-urile care au instalat sistemul SlickLogin transmit un sunet, respectiv date criptate în ultrasonic, pe care doar telefonul îl percepe. După decodificare, telefonul trimite înapoi către site confirmarea că utilizatorul e real şi nu un hacker.

    Această metodă de conectare este extrem de eficientă deoarece sunetul este altul la fiecare accesare a paginii. Modul de operare al unui hacker este bazat pe automatisme şi exclude ideea de a sta lângă calculator de fiecare dată când vrea să se conecteze la o pagină web.

    Faptul că nu vor mai avea parole ar trebui să îi bucure pe cei care folosesc date de acces, însă reprezentanţii Google avertizează că mai sunt mulţi paşi de urmat până la implementarea eficientă a sistemului.

  • A devenit antreprenoare după 16 ani petrecuţi în corporaţii: acum identifică abilităţile copiiilor încă de mici şi face bani din asta



    Mihaela Feodorof este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman în Power” .(19 martie 2014)



    “A venit la noi un tânăr, olimpic internaţional la informatică, însoţit de mama sa, medic. M-a surprins tristeţea lui şi, deşi de evaluările tinerilor se ocupă colegele mele, cu calificare de psiholog, l-am întrebat de ce e atât de trist. Am aflat că informatica, în care făcea de fapt performanţă, nu îi aducea satisfacţii şi nici nu ştia ce altceva ar putea face”, povesteşte Mihaela Feodorof.

    După ce tânărul a fost evaluat, s-a dovedit că are înclinaţii antreprenoriale; deşi era invitat să se înscrie la universităţi cu profil de informatică fără examen, el a ales să urmeze cursurile unei facultăţi de afaceri. Cu exemple de acest fel îşi descrie Mihaela Feodorof firma sa, numită iniţial Yourway, în care a investit în primă fază, pentru instrumente şi certificări, în jur de 10.000 de euro.

    Au urmat apoi sumele investite în formarea sa şi a celor trei angajaţi, în sediu şi în alte instrumente adăugate portofoliului, suma depăşind astfel 100.000 de euro. Iar Mihaela Feodorof a ales să separe cele două activităţi distincte, în platforme diferite: Performance way (destinată companiilor) şi Yourway (pentru tineri, adolescenţi şi copii). Firma are acum patru angajaţi, doi colaboratori, o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar antreprenoarea spune că „nu mi-am propus să duc acasă mai mulţi bani decât pe vremea când eram angajată, pentru că nu mâncăm cu mai multe guri”.

    În 2009, când împlinea 40 de ani, Mihaela Feodorof a ales să părăsească mediul corporatist, un fotoliu de director în domeniul resurselor umane şi siguranţa unei slujbe la BRD. „Plecarea a fost un exerciţiu care mi-a luat mai bine de un an, pentru a-mi fi limpede ce şi cum vreau să fac”, povesteşte ea. În cadrul BRD a lucrat 16 ani şi „din afară arăta ca un traseu profesional stagnat„, însă în realitate, spune ea, au fost două companii şi două trasee distincte. Pentru că în primii ani, până în 2000, BRD a fost prima bancă privată din România crescută sub cultură americană şi canadiană, iar la întoarcerea sa din concediul de maternitate instituţia financiară fusese deja preluată de francezii de la Société Générale.

    După încă şapte ani în cadrul băncii, ajunsese în punctul în care simţea nevoia unei schimbări. „A fost incredibil de greu să înţeleg că trebuie să ies din spaţiul de confort pentru a fi mulţumită”, povesteşte ea. A urmat un an de întrebări şi căutări. Îşi propusese să-şi dea demisia la finalul anului 2008, când deja se declanşase criza, dar efectele acesteia nu se făceau încă simţite în România. Cei foarte apropiaţi o îndemnau să se mai gândească, iar un nou termen impus a fost primăvara lui 2009; în primele luni din an s-a hotărât că nu-şi mai doreşte statutul de angajată şi că vrea, în continuare, să lucreze cu oamenii.

    În BRD, povesteşte ea, avea instrumentele necesare, bugete, libertate de acţiune, spre deosebire de multe alte companii din alte industrii, pentru că n-ar fi schimbat banca franceză pe o altă instituţie financiară. Şi apoi i-a devenit clar că nu vrea să mai fie niciodată angajată. „Privind în urmă, îmi dau seama că n-a fost deloc uşor. Dar îmi recăpătasem energia şi bucuria de a lucra„, povesteşte ea.
     

  • Data la care se va redeschide cea mai frumoasă staţiune de iarnă din România

    “Ski Resort Transalpina se va deschide în data de 14 decembrie, până acum nu s-a anunţat o dată oficială din cauza lipsei zăpezii.  Acum putem spune că a nins suficient şi prognoza meteo este în continuare bună”, a declarat Horia Brănescu, administratorul site-ului şi paginii de Facebook ale staţiunii Voineasa. Dacă totuşi precipitaţiile vor lipsi, vor compensa instalaţiile de zăpadă artificială pentru care personalul de întreţinere va lucra atât ziua, cât şi noaptea pentru noul sezon de schi.

    Aflată la 30 de km de Petroşani şi circa 100 km de Râmnicu-Vâlcea: Vidra Transalpina este unul dintre cele mai noi domenii schiabile din România, fiind inaugurat în decembrie anul trecut. Acesta conţine pârtii de peste 9 km pornind de la o altitudine de 2000 de metri, telegondole, teleschi şi telescaun.

    Un skipass de o zi pentru adulţi, valabil pe toate instalaţiile disponibile în ziua respectivă, va costa 100 de lei, iar pentru un copil cu vârsta de până la 14 ani, va costa 60 de lei. După ora 13:30, skipassurile vor putea fi cumpărate cu 60 de lei pentru adulţi şi cu 40 de lei pentru copii. Administratorii staţiunii oferă şi posibilitatea cumpărării de abonamente: pentru şapte zile, spre exemplu, skipassul costă 420 de lei, iar pentru copii, 250 de lei.

    Întregul proiect a fost de demarat în 2010 şi se află în continuare printre obiectivele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Instituţia a început să sprijine financiar Consiliul local Voineasa în implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de agrement în staţiunea Voineasa începând cu anul 2010. Valoarea totală a contractului este de circa 147 mil. lei(cca. 30 mil. euro), iar până acum a fost alocată o sumă de aproximativ 95 mil.lei., în trei tranşe: în 2010, 4,7 mil.lei, 2011 – 52,4 mil.lei, iar în 2012, 37 mil. lei.

    La acestea s-a adăugat o contribuţie a Consiliului local Voineasa în valoare de 107.000 lei, iar suma necesară finalizării proiectului este de 52,4 mil. lei.”Ţinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenţialul turistic pentru sporturi de iarnă, dar şi de rezultatele pozitive înregistrate până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Turism intenţionează să continue sprijinirea financiară a proiectului, dar acest lucru este condiţionat de alocările financiare de la bugetul de stat”, a declarat pentru Business Magazin Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism(Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului).

    Lacul de acumulare, instalaţiile electrice de la 2.000 de metri altitudine şi pârtiile cu diferite grade de dificultate ar putea transforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Circa 2.000 de turişti au ajuns în medie zilnic la Vidra după inaugurarea domeniului schiabil, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total în iarna 2012, în creştere cu 70% faţă de anul anterior.

  • Gabriela Firea vrea o lege de includere a unor spaţii pentru after school în proiectele viitoarelor biserici

     Ea precizează, într-un comunicat, că a avut “bucuria şi privilegiul de a participa, în ultimele zile, la două evenimente încărcate de spritualitate – Sărbătoarea Sf. Cuvioase Parascheva de la Iaşi şi oficierea Sfântei Liturghii de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Catedrala din Voluntari, care poartă Hramul Sfintei Parascheva, ocrotitoarea oraşului”.

    “Am fost impresionată de numărul mare al credincioşilor prezenţi la fiecare dintre aceste evenimente, dovadă a rolului extraordinar de important pe care îl are credinţa în sufletul românilor. Dar, mai ales, am fost bucuroasă să constat că se aflau acolo mulţi copii şi tineri. Ei mi-au reamintit de pelerinajele pe care le-am făcut în copilărie alături de familia mea, de entuziasmul cu care aşteptam să mergem împreună la Liturghie, de seriozitatea cu care ascultam învăţăturile despre credinţă ale bunicii”, afirmă Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mă bucur că România nu e o ţară unde alături de alte dispute să adăugăm o dispută religioasă

     Ponta a spus că Sfânta Parascheva reprezintă o mare sărbătoare a românilor şi că vrea să arate, ca de fiecare dată, respectul pentru această sărbătoare şi pentru tradiţiile românilor.

    “Cred că este un lucru extraordinar că românii au încă foarte mare încredere în Biserică. Sunt ortodocşi în majoritate, dar şi ceilalţi, de alte credinţe, au o viaţă normală şi egală în România şi mă bucur foarte mult că România nu a fost şi nici nu va fi vreodată o ţară în care, alături de alte dispute, să adăugăm o dispută religioasă. Acesta este lucrul cel mai important”, a afirmat Victor Ponta.

    El a mai spus că de cel puţin două ori pe an, în 24 ianuarie şi 14 octombrie, Iaşiul devine capitala României şi i-a felicitat pe cei care “reuşesc să facă această tradiţie în fiecare an chiar mai frumoasă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Sârbu, despre o posibilă despărţire a USL: Ori compromis, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte

     El a fost întrebat, la B1 Tv, în contextul unei discuţii despre subiectele în disensiune şi schimburile de replici dintre PSD şi PNL din ultima perioadă, cum ar trebui să se regleze situaţia dacă liberalii şi social-democraţii rămân fiecare pe poziţiile lor.

    “Ceea ce urmează ştiţi şi dumneavoastră”, a spus Sârbu. Întrebat dacă are în vedere “divorţul” în USL, Ilie Sârbu a răspuns: “Nu, nu divorţăm în USL (…) … Despărţirea, nu există soluţie de compromis dacă nu înţelegem că nu se poate continua aşa. E un lucru simplu şi am discutat asta, am discutat şi cu domnul Antonescu şi cu ceilalţi colegi din PNL, care nu sunt fericiţi că se întâmplă lucrurile astea. (…) Întrebarea pe care aţi pus-o nu are decât un singur răspuns sau poate mai e o variantă, compromisul.

    Ori compromis şi să mergem mai departe aşa, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte şi fiecare merge pe drumul lui. Nu se poate altfel, două variante sunt, pornind de la ideea pe care cu toţii am agreat-o, că nu ne face bine. Şi, sigur, opoziţia se bucură, domnul Băsescu se bucură, le dăm o ocazie să se bucure”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.  

  • Cum luptă editurile cu avansul internetului

    ECONOMIA POLONIEI A CRESCUT CU 4,5% ÎN LUNA IULIE, toate segmentele din PIB indicând salturi între 0,1 şi 7%. Singurul segment care a scăzut, cu 2,7%, a fost cel al cărţilor şi ziarelor, în condiţiile în care multe dintre cele aproape 1.000 de librării care au mai rămas în Polonia sunt deja în faliment, iar vânzările de cărţi scad de la lună la lună.

    Piotr Marciszuk este, înainte de toate, filosof, apoi scriitor – cu două cărţi lansate –, apoi editor (deţine Stentor Publishing House, cea mai mare editură poloneză pe segmentul de educaţie) şi apoi preşedintele Federaţiei Editorilor din Europa. Dacă ar fi rămas la primele două preocupări, ar fi fost mai liniştit, râde acum polonezul, uitându-se pe geam către Casa Poporului. A venit la Bucureşti la întâlnirea anuală a editorilor europeni, care are loc aici în acest an, dat fiind că Asociaţia Editorilor din România este ultima intrată în FEE, în 2011.

    Din poziţia de proprietar de editură şi din cea de responsabil pentru viitorul editorilor de carte europeni, lucrurile nu mai sunt atât de simple. Editura sa, înfiinţată în 1993, este specializată pe editarea de manuale pentru ciclurile gimnazial şi liceal, dar businessul este acum ameninţat de o directivă europeană care spune că toate cărţile destinate elevilor vor fi editate în viitorul apropiat de asociaţii guvernamentale, care vor oferi conţinutul gratis.

    Din poziţia de preşedinte al editorilor europeni, lucrurile sunt şi mai complexe. „Tranziţia de la analogic la digital, pe care o trăim din plin acum, schimbă dramatic totul şi este un dezastru pentru piaţa de carte„, crede Piotr Marciszuk, explicând că, dincolo de veniturile editorilor, tranziţia aceasta duce la pierderea de locuri de muncă, la încetinirea afacerilor din domeniu, dar în special la nişte mutaţii care au loc în comportamentul cititorilor.

    Cărţile digitale se vând cel mai bine în UK (10% din piaţa totală de carte) şi Germania (4%), dar în niciuna dintre aceste ţări creşterea vânzărilor online nu a egalat scăderea cărţilor tipărite. Online, cărţile sunt mai ieftine şi cei mai mulţi cititori se aşteaptă să le găsească gratis. „Oamenii au impresia că, dacă e online, editura nu are niciun cost„, spune editorul polonez. Problema costurilor cu cărţile online se poartă şi la nivelul TVA-ului – în cele mai multe ţări europene, inclusiv în România, există TVA redus la cărţi tipărite şi cotă normală de TVA pentru cărţile online – explicaţia constă în faptul că o carte tipărită este un produs, iar o carte online este un serviciu. „Am reuşit să convingem forurile europene că de fapt această diferenţă nu există şi că taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie la acelaşi nivel pentru cărţile tipărite sau electronice; până la sfârşitul acestui an, cred că va fi aprobată modificarea legislativă.„

  • Steve Ballmer, cel care a “îngropat” Microsoft, se retrage. Investitorii au sărit în sus de bucurie. Acţiunile au crescut imediat cu 8%

     Ballmer, care a fost lăsat la conducerea executivă de către Bill Gates, nu a avut nicio idee la zi dezvoltare a gigantului IT, ceea ce a permis ca în timpul mandatului lui să înflorească Apple, Google şi Facebook.

    Ballmer, 57 de ani, a deţinut postul de CEO din ianuarie 2000 iar averea lui este estimată la 15 miliarde de dolari, valoarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine la Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro