BusinessMagazin

Tag: salvare

  • Fregata Regele Ferdinand salveaza de la inec emigranti din Libia

    Ambarcatiunea civila de mici dimensiuni, ai carei pasageri erau
    emigranti africani, intre care 10 femei si 15 copii, a parasit
    portul libian Misrata la 9 mai si, din cauza defectarii motorului
    si a infiltratiilor de apa la bord, plutea in deriva la aproximativ
    100 de mile marine nord de Tripoli, fiind in pericol de scufundare,
    a informat Ministerul Apararii Nationale.

    O echipa de specialisti din echipajul fregatei romanesti a urcat,
    in noaptea de joi spre vineri, la bordul ambarcatiunii si a acordat
    asistenta necesara, astfel incat au fost remediate problemele
    tehnice si repornit motorul, au fost izolate infiltratiile de apa
    si reparata pompa de drenaj apa din cala vasului. Echipajul
    fregatei Regele Ferdinand a oferit pasagerilor ambarcatiunii
    alimente, apa, precum si combustibilul necesar continuarii in
    siguranta a calatoriei pe mare.

    Actiunea umanitara a echipajului fregatei romanesti se inscrie in
    prevederile Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii
    omenesti pe mare (SOLAS Convention). Navele NATO participante la
    operatia “Unified Protector” au ca misiune si acordarea de sprijin
    ambarcatiunilor aflate in primejdie.

    Misiunea de lupta a fregatei Regele Ferdinand incepe oficial la
    data de 4 iunie, conform solicitarii Comandamentului european al
    NATO. Romania va actiona in cadrul NATO pentru indeplinirea
    rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate al ONU, care se refera
    embargoul contra livrarilor de arme catre Libia, si nu pentru
    indeplinirea rezolutiei 1973, care se refera la impunerea zonei de
    interdictie aeriana in spatiul Libiei.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.

  • De ce au chemat bucurestenii salvarea de sarbatori: probleme digestive si depresii

    Managerul SABI, dr. Alis Grasu, a declarat, duminica, agentiei
    MEDIAFAX, ca din cele 979 de urgente, 183 au fost pentru probleme
    digestive, 35 pentru cazuti in strada, 12 tentative de suicid, cat
    si aproape 30 de depresii si intoxicatii cu substante halucinogene.
    De asemenea, alte 35 de solicitari au venit pentru persoane in
    stari de inconstienta, 140 lipotimii si sincope, 48 de
    traumatisme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irlanda se imprumuta de aproape 70 mil. euro de la 19 tari europene si de la FMI

    Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va
    beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi
    pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de
    miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va
    primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro,
    pe care le va folosi in functie de necesitati.

    Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare
    totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va
    contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv
    prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru
    Pensii si din alte resurse interne de numerar – o metoda de
    acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de
    legislatia UE. “Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare
    externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro”, se arata in

    comunicat    .

    Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in
    forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza
    programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro
    prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique
    Strauss-Kahn    , seful FMI, a precizat ca se asteapta ca
    solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul
    Fondului in decembrie.


    Marea Britanie     este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde
    de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre
    banci.

    Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de
    5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut
    acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului
    European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI
    (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este
    mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110
    miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.

    Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai
    mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru
    care toate creditele expira peste 3 ani.

    “Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru
    a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne
    confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut
    acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele
    financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda”, a
    declarat premierul
    Brian Cowen    . Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au
    ajuns si la 9%.

    Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5
    miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand
    in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui
    septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera
    investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, “cu
    scopul recapitalizarii bancilor”.

    Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca
    un an – din 2014 pana in 2015 – pentru a-si reduce deficitul
    bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de
    3% din PIB.

    Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism
    ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze
    datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a
    unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte
    din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului
    stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si
    asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din
    zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are
    bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara,
    ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru
    Grecia si Irlanda.

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Financial Times: Timpul va arata daca remanierea este suficienta pentru salvarea Cabinetului Boc

    “Doar timpul va putea spune daca nava premierului roman se va
    scufunda sau daca demiterea a sase ministri este suficienta pentru
    corectarea directiei acesteia”, noteaza blogul FT referindu-se la
    remanierea Cabinetului Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul spaniol: Franta a amenintat ca renunta la euro pentru a salva Grecia

    Zapatero a facut aceste afirmatii la o intalnire cu principalii
    reprezentanti ai formatiunii sale politice, Partidul Socialist al
    Muncii, mentioneaza El Pais. Publicatia este apropiata Guvernului
    spaniol, noteaza AFP. “Sarkozy a subliniat angajamentul tuturor
    pentru a ajuta Grecia, fiecare dupa propriile posibilitati, Franta
    reevaluand situatia ei in raport cu euro”, a spus Zapatero.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hai sa dam mana cu mana pentru euro

    Desi Marea Britanie nu foloseste moneda unica la masa de discutii a stat si Gordon Brown, fapt ce subliniaza importanta ralierii marilor puteri pentru a salva economia. Summitul a avut deja impact: bursele asiatice au deschis luni dimineata in crestere cu cateva procente.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro