BusinessMagazin

Tag: export

  • Scandia: exportul este o oportunitate mare

    Conform estimarilor companiei, pana la finalul acestui an
    activitatile de export ar urma sa detina o felie de circa 5% din
    totalul cifrei de afaceri, urmand ca aceasta pondere sa creasca tot
    mai mult in urmatorii ani. Pietele vecine sunt principalele tinte
    de export, argumenteaza Redeleanu, care a mentionat ca ocazional
    compania exporta in tari ca Italia si Spania, unde principalii
    clienti sunt romanii plecati la munca. Aceste exporturi sunt insa
    “oportuniste” si nu se poate construi un plan de afaceri articulat
    pe baza lor.

    Pe termen mediu si lung Redeleanu vede exporturile ca avand “un
    mare potential in cresterea cifrei de afaceri”, astfel incat in
    zece ani vanzarile de peste hotare ar putea ajunge sa detina o
    jumatate din cifra de afaceri a companiei. “Daca pana in 2008
    companiile isi concentrau eforturile ca sa acopere cererea de pe
    piata interna, acum lucrurile s-au schimbat in mod radical”,
    completeaza directorul general al Scandia Foods.

    Compania detine, conform datelor MEMRB citate de oficialii
    Scandia, o cota de piata in volum de peste 54% in segmentul
    pateurilor si peste 70% din volumul total de conserve de pe piata
    romaneasca, tinteste ca in acest an sa-si mentina nivelul
    afacerilor la acelasi nivel ca si anul trecut, pentru care a
    raportat vanzari de 203 milioane de lei, in crestere cu 1,7% fata
    de 2008. Scandia, care are in portofoliu marcile Scandia Sibiu,
    Bucegi si Sadu, nu a crescut preturile la raft pe parcursul acestui
    an, in ciuda majorarii TVA si a faptului ca “suntem influentati de
    cursul de schimb euro/leu, din cauza ca peste 70% din materiile
    prime sunt din import”, spune Redeleanu. In primele sase luni ale
    acestui an compania a avut rezultate similare cu cele din prima
    parte a anului trecut.

    Numele companiei, cu o istorie de aproape 90 de ani, se trage de
    la faptul ca in 1941 un fond de investitii scandinav a investit in
    afacerea dezvoltata la Sibiu. Pe piata romaneasca de conserve mai
    sunt prezente companii ca Orkla Foods, Hame Romania si Glina. Piata
    conservelor de carne este evaluata la 75 de milioane de euro.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Revista presei economice din Romania

    Ministrul de interne catre politisti: arestati dobanzile! Gandul scrie ca
    ministrul Traian Igas a dispus ca sefii inspectoratelor judetene de
    politie sa negocieze cu bancile in aceasta saptamana conditii mai
    faborabile pentru politistii care au contractat credite. In primele
    doua zile de la deschiderea oficiala, peste 20.000 de persoane au
    trecut pragul centrului comercial Cocor, in conditiile in care
    magazinul are inchiriate in prezent peste 85% din spatiile
    comerciale.

    Clientii pot sa-si ia adio de la marjele de 1% pe care visau sa le
    obtina in negocierile cu bancile, anunta Evenimentul Zilei:
    creditorii vor putea aplica in continuare marjele de dobanda pe
    care le-au propus clientiilor in luna septembrie prin actele
    aditionale la creditele vechi, conform modificarii aduse de deputati la OUG 50/2010.
    Seful Fiscului, Sorin Blejnar, a explicat ca a pus sechestru pe
    unele active ale Rompetrol Rafinare “ca sa nu mai luam o
    ţeapa”.

    Preturile cresc, salariile scad, constata
    Adevarul: august a fost a cincea luna consecutiva de decalaj
    dintre scumpiri si dinamica veniturilor, iar scaderea puterii de
    cumparare a devenit un fenomen cronic. Jay Glick, CEO al
    furnizorului de echipamente petroliere Lufkin Industries, sustine
    ca Romania poate avea mai mult petrol decat estimeaza, cu conditia
    ca zacamintele sa fie mult mai bine exploatate, lucru valabil si
    pentru potentialul de gaze neconventionale din subsol.

    Coridorul verde al Dunarii, blocat de interesele latifundiarilor? Romania pierde
    milioane de euro din fondul de mediu al UE din cauza lui Culita
    Tarata, Trita Fanita, Ioan Nicolae sau Doru Ioan Taracila,
    informeaza Romania Libera. La Cluj urmeaza sa apara 100 de
    locuri de munca oferite in domeniul serviciilor IT de catre
    compania Office Depot, iar in doar cateva luni, patru mari
    investitori au anuntat crearea aici a peste 2.000 de locuri de
    munca, cele mai multe pentru informatici si finantisti.

    Cum vad executivii businessul pe final de an: pentru exportatori e
    mai bine, comertul si consumul stagneaza in cel mai bun caz, rezuma
    Ziarul Financiar opiniile mai multor manageri care cred ca
    trimestrul patru ar putea fi mai bun, in ton cu ce se intampla pe
    pietele externe care s-au oprit din recesiune. Guvernatorul Mugur
    Isarescu afirma ca BNR nu tine artificial cursul la 4,2 lei/euro,
    contrazis de Dinu Patriciu, care sustine ca acum cursul real ar
    trebui sa fie de 4,7-4,8 lei.

  • Exportatorii germani profita de intarirea yenului. Punct ochit: China

    Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
    sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
    portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
    uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
    august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
    dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
    japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
    2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
    auto.

    O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
    automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
    scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
    pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
    urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
    important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
    Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
    nostru.”
    La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
    ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
    calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.

    Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
    germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
    evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
    devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
    se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
    rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
    geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
    anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
    crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
    echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
    urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.

    “Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
    competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
    piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
    breslei.
    De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
    crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
    felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
    potrivit federatiei inginerilor.

    Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
    creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
    economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
    pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
    de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
    termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
    costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
    secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
    specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
    si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
    ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
    important pe termen lung.

    Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
    Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
    germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
    Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
    Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
    german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
    a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
    nu a adus mai mult de 1%.

    Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
    companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
    decisiv.”

  • Revista presei economice din Romania

    “Afacerea care nu greseste niciodata: exportul ciupercilor de
    padure”, este titlul unui reportaj din Gandul despre
    un fost ofiter de politie din Maramures care, din ce castiga sapte
    luni pe an exportand ciuperci in Italia, Spania, Austria sau
    Germania, traieste fara griji in urmatoarele cinci. Alt articol
    masoara consumul de miere din Romania, care a crescut in ultimii 20
    de ani de 10 ori, de la 50 de grame anual in anii ’90, la 400-500
    de grame pe locuitor la ora actuala.

    2010 e un an dezastruos pentru piata cimentului, constata Adevarul:
    vanzarile de ciment ale Holcim Romania s-au diminuat cu 30% in
    prima jumatate de an, Lafarge are previziuni pesimiste si pentru
    restul anului si ambii acuza lipsa marilor proiecte publice de
    infrastructura. Companiile de telefonie incearca sa faca bani din
    activitati conexe: Romtelecom face afaceri imobiliare, iar Cosmote
    a adaugat la obiectul sau de activitate si pe cel de leasing de
    masini.

    Cat conteaza ce suma asiguri pe polita CASCO? se intreaba Evenimentul
    Zilei    , explicand ca asigurarea masinii la o valoare mai mica nu
    garanteaza mereu ca posesorul va plati mai putin si nici din
    punctul de vedere al pretului politei suma asigurata nu este
    relevanta in toate cazurile. Leul iese tot mai slabit din luptele
    politice in ultima vreme, iar remanierea guvernamentala a afectat
    si Bursa de Valori, care a scazut, desi pietele externe au fost in
    crestere.

    Sistemul de plata online a contributiilor pentru veniturile din
    drepturi de autor va fi 100% functional incepand cu 25 septembrie,
    iar la 31 decembrie vor putea fi efectuate online toate platile
    contribuabililor catre stat, scrie Romania Libera, citandu-l
    pe noul ministru al comunicatiilor, Valerian Vreme. Bacaul obtine cea mai mare
    finantare din partea UE: Comisia Europeana pune la bataie 78
    milioane de euro pentru sistemului de termoficare de aici.

    Dupa Misu Negritoiu (ING), si Dan Pascariu (UniCredit
    TiriacBank) argumenteaza intr-un articol de opinie publicat in Ziarul
    Financiar     de ce problema Ordonantei 50 ar trebui tratata mai
    putin din perspectiva debitorilor la banci si mai mult din cea a
    creditorilor, inclusiv a depunatorilor individuali. In plina criza,
    scrie acelasi ziar, spatiile comerciale din Centrul Vechi al
    Capitalei se dau dupa licitatie, iar pretul poate ajunge si la 100
    de euro/mp.

  • Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal si Petrom sunt principalii exportatori

    Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor Romani
    (ANEIR) a elaborat un top al primilor 100 de exportatori in
    perioada 1 ianuarie-30 aprilie, constatand ca acestia au realizat
    53% din totalul livrarilor pe piete externe. Astfel, exporturile au
    totalizat la patru luni 10,82 miliarde euro, de la 8,76 miliarde
    euro in aceeasi perioada a anului 2009.

    Cea mai mare pondere este detinuta de masini si echipamente
    electrice (26,4% din total), automobile, tractoare alte vehicule
    (13,6%) si metale comune si articole din acestea (11,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irakul a cumparat 50.000 de tone de grau din Romania

    Licitatia a inceput la 22 iunie si s-a incheiat la 11 iulie.
    Astfel, statul irakian a cumparat 50.000 de tone de grau din
    Romania la un pret de 258 de dolari pe tona, 50.000 de tone din
    Australia cu un pret pe tona de 286,75 dolari, 50.000 de tone din
    Canada cu 292,75 dolari pe tona, 100.000 de tone din Rusia cu 250
    de dolari pe tona, respectiv 100.000 de tone din Statele Unite cu
    292,68 dolari pe tona. Irakul este unul dintre cei mai mari
    importatori de grau si orez, majoritatea cantitatilor cumparate
    fiind folosite la aprovizionarea unui program public masiv de
    rationalizare a alimentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia se pregateste sa exporte la anul SUV-uri Duster de 1,5 mld. euro

    “Ne preocupa extinderea capacitatii, dar aceasta trebuie sa aiba
    loc si la furnizori, pentru ca si acestia sa poata produce
    componentele necesare. Inregistram un efect favorabil in cazul
    modelului Duster care are un avans sustinut al vanzarilor”, a spus
    Jerome Olive, seful Automobile Dacia.

    Duster va urca astfel productia constructorului de la Mioveni in
    acest an la 330.000 de autovehicule, aproape de capacitatea maxima,
    din care 90% vor reprezenta masini vandute pe pietele externe. In
    cateva luni de la demararea productiei, Duster a urcat direct pe
    locul doi in ceea ce priveste exporturile uzinei de la Mioveni dupa
    Sandero, noua din zece SUV-uri fiind vandute catre piete precum
    Franta sau Germania.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • In vremuri de criza, Romania exporta masini, confectii, software si vin

    Modelul Dacia, care a uimit mediul de afaceri mondial facand
    profit pe o piata in declin, este urmat si de altii care anunta ca
    oficial le merge bine.
    Peste 300.000 de masini a vandut constructorul de la Mioveni anul
    trecut. Pe cele mai multe in afara tarii. Reteta? Preturi decente,
    modele noi si munca in plus…


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Topul domeniilor unde se fac angajari din toamna

    Sansele cele mai mari de angajare le au cei care lucreaza in
    agricultura, silvicultura si pescuit. La polul opus se afla firmele
    din domenii precum energia electrica, gaze si apa, ai caror patroni
    considera ca reluarea angajarilor va mai intarzia.

    Reprezentantii oamenilor de afaceri spun ca firmele care
    lucreaza direct sau indirect pentru export, precum si cele care au
    reusit sa obtina fonduri europene ar putea faca angajari in
    urmatoarea perioada.

    Detalii pe www.gandul.info.