Ponderea persoanelor ostile adoptarii euro a depasit nivelul de
50% pentru prima oara dupa 2001, potrivit companiei de cercetare
CVVM, operatorul sondajului.
Dintre participantii la sondaj, 27% s-au declarat hotarat
impotriva, iar 28% partial impotriva.
In schimb, 38% dintre persoanele intervievate sunt favorabile
adoptarii monedei unice, in timp ce 7% nu au nicio opinie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Polonia va primi 633 de milioane de euro, Cehia 237 de milioane,
iar Slovacia 138 de milioane in plus pana in 2013, conform
comunicatului Comisiei Europene. Decizia a fost luata in virtutea
legislatiei europene, care prevede ajustarea in plus sau in minus a
fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 pentru tarile unde
economia a crescut sau a scazut, cumulat in perioada 2007-2009, cu
mai mult de 5% in raport cu estimarile UE din 2005, de la momentul
cand au fost stabilite alocarile de fonduri. In Polonia, economia a
crescut in perioada 2007-2009 cu 8% peste estimari, in timp ce
Slovacia si Cehia au depasit asteptarile cu 10,8%, respectiv
7,5%.
Janusz Lewandowski, polonezul care ocupa functia de comisar
european pentru planificare financiara si buget, a felicitat cele
trei tari pentru performanta obtinuta in ciuda crizei, iar
comisarul pentru politici regionale, Johannes Hahn, a adaugat ca
tocmai din aceasta performanta se vede cat de utile sunt fondurile
UE pentru cresterea economica.
Publicitatea facuta acestei decizii nu e, bineinteles,
intamplatoare acum, cand tensiunile generate de criza greceasca
starnesc zilnic discutii despre soliditatea constructiei europene,
iar alte tari, ca Bulgaria, sunt in mod repetat avertizate ca pot
pierde finantari de la UE din cauza coruptiei. Deja au aparut
comentarii care sugereaza ca, in lipsa fondurilor structurale
alocate an de an de la Bruxelles, cele mai multe dintre economiile
central-europene si cele ale tarilor baltice ar avea deficite
fiscale poate la fel de mari ca si Grecia, iar datoria publica ar
creste si ea. Pentru Comisia Europeana, in tot cazul, folosirea
fondurilor structurale ca instrument (eventual coercitiv) de
impunere a bunei guvernari in tarile membre e un subiect de stricta
actualitate: recent, comisarul european pentru economie, Olli Rehn,
chiar a sugerat ca tarile care incalca disciplina fiscala sa fie
penalizate prin suspendarea fondurilor structurale. Propunerea lui,
enuntata la reuniunea ministrilor de finante ai UE din 16 aprilie,
a fost insa primita cu raceala.
Reglementarile europene limiteaza la un total de 3 miliarde de
euro sumele care pot fi alocate in plus fata de cele stabilite
initial, in cazul tarilor unde performanta economica a depasit
estimarile din 2005. Cat priveste alocarea pentru fiecare tara, ea
se face proportional cu fondurile structurale stabilite initial si
in functie de resursele necheltuite, la nivelul bugetului de
coeziune al UE, in raport cu plafoanele maxime fixate anual.
Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.
Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB
Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
Paste si articolele din presa internationala referitoare la
comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
Angeles, citat de Bloomberg.
Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
obiceiurile locale de consum.
Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
Paste in mai multe tari
Una peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
despre mersul economiei.
Acordul face parte din angajamentul Uniunii Europene (UE) de a
contribui la suplimentarea cu 125 de miliarde de euro a resurselor
Fondului. Statele G20 au promis in aprilie 2009 sa tripleze
resursele FMI pentru a permite institutiei financiare
internationale sa ajute mai eficient tarile aflate in
dificultate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Autoritatile de la Praga, care nu au stabilit un termen pentru
adoptarea monedei unice, trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3%
din PIB pana in 2013, de la nivelul de 5,3% din PIB anticipat
pentru 2010.
Deficitul a urcat anul trecut la 6,6% din PIB, dupa ce tara a
intrat in cea mai grava recesiune de la caderea comunismului, in
urma cu 20 de ani.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Ajutoarele pot fi acordate pana la 31 decembrie 2010, sub forma
de granturi, credite cu termeni preferentiali, subventionari de
dobanzi si garantii. Initiativa UE, care pune in practica un
amendament la reglementarile comunitare privind ajutoarele de stat,
e deschisa tuturor agricultorilor care pot dovedi ca la data de 1
iulie 2008, considerata inceputul crizei, nu intampinau dificultati
in afacerea lor.
IN EUROPA
Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.
Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
pentru piata interna si cea pentru piata externa.
Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
(CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
ar fi fost oportune”, explica Gibbins.
La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
economiei pana atunci.
In privinta posibilitatii majorarii TVA de catre statele din
regiune in perioada urmatoare, cate 20% dintre respondenti cred ca
Romania si Cehia vor aplica o astfel de masura, fiind cele mai mari
ponderi dintre toate tarile.
Cititi mai multe pe www.zf.ro