BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Agenda telefonica si alarma- functiile mobilului utilizate cel mai des de catre romani

    Astfel, potrivit studiului, 77% dintre cei 1000 de respondenti
    au afirmat ca utilizeaza zilnic agenda telefonului, in timp ce
    desteptatorul este utilizat de 35% dintre acestia.

    Alte functii ale telefonului mobil utilizate frecvent de romani
    sunt playerul cu muzica, care este folosit zilnic de aproximativ
    32% din tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani si de 12% de catre
    cei cu varsta intre 25 si 34 de ani si functiile de bluetooth si
    infrarosu care sunt utilizate saptamanal de 41% dintre tinerii cu
    varsta intre 18 si 24 de ani si de 11,8% de catre cei ce au varsta
    cuprinsa intre 25 si 34 de ani.

    De asemenea, studiul care este reprezentativ la nivel national
    mai arata ca 75% din populatia Romaniei de peste 15 ani detine un
    telefon mobil, in mediul urban proportia ridicandu-se pana la
    85%.

  • Cum se lupta Ferrari si Bentley sa vanda masini in Romania

    Prabusirea industriei auto, unul dintre cele mai afectate
    domenii de efectele crizei financiare globale, s-a simtit din plin
    in segmentul masinilor de lux. Vanzarile automobilelor din
    categoria premium au scazut in medie cu peste 60% iar companiile de
    leasing s-au confruntat cu o avalansa de masini ale caror rate nu
    au mai fost platite si pe care acum trebuie sa le vanda pe piata
    second-hand.

    “Clientul de lux nu s-a schimbat, dar a devenit mult mai
    pretentios. Asteapta mult mai mult pana in momentul cumpararii.
    Piata masinilor de lux resista in continuare, dar este restransa in
    comparatie cu acum doi ani sau cu anul trecut”, spune Adrian Pascu,
    seful Bentley in Romania.

    Practic, cine isi cumpara acum o masina o face de cele mai multe
    ori pentru a inlocui o alta masina din garaj. “Nu pentru a-si
    completa garajul”, completeaza Pascu, care sustine insa ca cei mai
    multi dintre clientii Porsche si Bentley detin cel putin inca un
    model al acestor marci in garaj.


    Situatia este insa diferita in cazul altei marci de lux, Ferari,
    care a deschis primul show-room de pe piata locala in urma cu abia
    un an si jumatate. Comenzile nu par a fi afectate foarte mult de
    criza financiara si economica. Importatorul Ferrari, compania Forza
    Rossa, condusa de Camelia Bazac, sotia fostului ministru al
    sanatatii Ion Bazac, are in prezent in derulare 40 de comenzi, ceea
    ce inseamna ca au fost aproape vandute cotele alocate pietei locale
    atat pentru acest an, cat si pentru 2010. “Anul acesta vom livra 25
    de masini. O mica dificultate s-a inregistrat la nivelul
    posibilitatilor de finantare”, afirma Camelia Bazac.

    Masinile ce urmeaza a fi livrate in acest an au o valoare totala
    de peste 5 milioane de euro, cel mai scump model fiind pana acum un
    599 GTB Fiorano HGTE, cu un pret de peste 320.000 de euro.

    Cele mai scumpe modele livrate de Ferrari si de Bentley in
    Romania in acest an

    1. Ferrari F430 Scuderia Spider editie limitata 257.685 de euro
    (cu TVA)

    2. Bentley Flying Spur 249.900 de euro

    3. Ferrari 599 GTB Fiorano 240.380 de euro

    Cum vi se pare faptul ca in plina criza economica cota de masini
    alocata de Ferrari pentru Romania este deja consumata?
    Comentati pe blogul BUSINESS Magazin.

  • Austriecii au dat 7 mil. euro pentru inca 2.000 ha padure, la Buzau

    Avem 11.000 de hectare de padure acum, in conditiile in care
    achizitiile pe care le-am facut au fost foarte selective”, a spus
    Lucian Petre, reprezentantul Cascade Empire. Compania detine paduri
    in Prahova, Arges, Suceava, Harghita, Covasna, Hunedoara, Valcea
    pentru care a platit circa 30 mil

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cadbury pretejata de autoritati in cazul ofertei Kraft

    Panelul britanic care gestioneaza achizitiile a dat un ultimatum
    companiei Kraft pentru a depune o oferta formala pana pe 9
    noiembrie, in caz contrar ii va interzice pentru 6 luni sa mai faca
    vreo propunere de preluare.

    “A fost o tactica inteligenta din partea Cadbury sa ceara
    ajutorul panelului in acest moment”, declara un analist
    londonez.

    Kraft a lansat o oferta nesolicitata de preluare a
    producatorului de ciocolata britanic Cadbury in valoare de 16,7
    miliarde dolari la sfarsitul lunii august. Cadbury a respins oferta
    pe motiv ca subevalua compania.

    Preluarea operatiunilor Cadbury de catre Kraft ar permite
    acesteia din urma sa isi extinda portofoliul de dulciuri si sa
    patrunda pe pietele emergente din India, Mexic si Brazilia, unde
    Cadbury beneficiaza de o pozitie puternica in piata.

    Kraft este al doilea mare producator din industria alimentara la
    nivel mondial si are venituri anuale ce depasesc 37 miliade de
    dolari.

    Kraft Foods este prezenta pe piata din Romania din 1994, cand a
    achizitionat fabrica Poiana Produse Zaharoase din Brasov. Cadbury a
    intrat pe piata romaneasca in 2007 prin preluarea producatorului
    local Kandia-Excelent pentru 87 milioane euro.

  • Pe timp de criza, Oracle face cumparaturi

     

    “Ziua preluarii Sun Microsystems de catre Oracle a fost o zi fantastica atat pentru companie cat si pentru clientii ei”, a spus Jonathan Schwartz, CEO al Sun Microsystems, in timp ce presedintele companiei, Scott McNealy, a proclamat ca acordul incheiat reprezinta “un eveniment definitoriu in industria IT”. “Preluarea Sun Microsystems de catre Oracle dezvolta si transforma industria IT, prin combinarea intre cel mai bun soft de business si sisteme esentiale de calcul”, a declarat Larry Ellison, directorul executiv al Oracle.
     
    De unde atata entuziasm? Oracle a cumparat saptamana trecuta Sun cu 7,4 miliarde de dolari (5,71 miliarde de euro) in numerar, suma care raportata la ultima cotatie a Sun, de 6,69 dolari, inseamna un plus de 42% fata de pretul pe actiune. Este o victorie castigata pur si simplu prin pret: daca Sun, curtata pana luna trecuta de grupul IBM, a ales sa inceteze negocierile cu acesta a fost pentru ca IBM si-a oprit oferta la 9,4 dolari, in timp ce Oracle a plusat la 9,5 dolari, iar HP sau Dell, alti posibili pretendenti, n-au oferit nici atat. De cealalta parte, pentru Sun, analistii au adus in discutie viitorul incert al brandului, ca si al unor produse traditionale ale Sun, precum sistemul de baze de date MySQL, dar mai ales activitatile de productie de hardware – servere si sisteme de stocare. Multi se asteapta ca aceste activitati sa fie vandute catre Fujitsu, IBM sau alt fabricant de computere, pentru a imbunatati profitabilitatea si pentru ca de fapt nu va avea nevoie de ele pentru propria pozitie pe respectivele piete (Sun detine, de altfel, doar 4% din piata de servere). Daca Oracle va vinde afacerile din hardware ale Sun, aceasta ar avantaja mai departe companii ca IBM, HP sau alti furnizori de servere Unix si poate si furnizori de cipuri ca Intel sau AMD, in dauna procesorului Sparc produs de Sun. La aceasta se adauga implicatiile inevitabile ale unei achizitii – concedierile; Brent Thill, analist in cadrul Citigroup, estimeaza ca Oracle ar putea concedia intre 40% si 70% din cei 33.000 de angajati ai Sun.
     
    In realitate, achizitia ii avantajeaza pe ambii parteneri; sub aripa Oracle, nimeni nu se indoieste ca Sun va deveni mai rentabila (Sun a fost una dintre cele mai notabile victime ale crizei, afisand toamna trecuta o pierdere de 1,7 miliarde de dolari pentru perioada iulie-septembrie si o scadere drastica a vanzarilor), iar produsele Sun nu numai ca nu se vor pierde, dar vor castiga in esenta un “client” de prim rang. Larry Ellison a tinut sa sublinieze ca pentru el, achizitia limbajului de programare Java, folosit zilnic de milioane de dezvoltatori din lume, este cel mai important produs pe care l-a cumparat vreodata si ca Java impreuna cu sistemul de operare Solaris au fost principalele elemente de atractie ale tranzactiei. Jonathan Schwartz n-a folosit doar o simpla retorica atunci cand a tratat achizitia ca pe o promisiune de parteneriat in inovatia IT intre Oracle si Sun pe mai multe planuri, de la omniprezenta platformei Java “in aproape orice sistem electronic de pe planeta, de la telefoanele mobile la electronicele de consum” si pana la convergenta in materie de sisteme de stocare, de retele si de sisteme de calcul.
     
    Convergenta nu e un cuvant intamplator. Jack Gold, analist IT, scrie pentru PCWorld.com ca Oracle a mai incercat sa intre pe piata de hardware si in trecut, insa fara succes, iar daca acum mai mult ca sigur va vinde mare parte din activitatile de productie de hardware ale Sun, va pastra totusi o serie de active, in special solutiile de stocare, necesare pentru lucrul cu bazele de date, adica punctul forte al afacerii Oracle. Sau, mai bine zis, punctul de plecare al afacerii Oracle, daca ne gandim ca mai toate achizitiile de amploare initiate de Larry Ellison in ultimii patru ani – PeopleSoft, Siebel, BEA si Hyperion, dar nu numai ele – au vizat furnizori de solutii informatice la cheie pentru segmentul de clienti de business, incluzand faimoasele aplicatii de CRM (customer relationship management – managementul relatiilor cu clientii) si ERM (enterprise resource management – managementul resurselor din organizatii). Iar faptul ca acum are la dispozitie platforma Java, sistemul de operare Solaris, sistemul de baze de date MySQL si expertiza Sun in hardware ii va permite sa mearga mai departe cu conceptul de “solutii la cheie”. “Oracle va fi singura companie care poate livra un sistem integrat intre aplicatii si suportul hardware, in care toate piesele se imbina si lucreaza impreuna, astfel incat utilizatorul nu mai trebuie sa le asambleze singur”, a sunat una dintre declaratiile lui Larry Ellison.
     
    Unii comentatori au speculat ca acum, in sfarsit, viziunea lui Ellison asupra a ceea ce multi considera a fi viitorul afacerilor din IT – “cloud computing”, in virtual si in online a oricarei aplicatii susceptibile sa poata deveni independenta fata de un suport hardware – are sanse sa se implineasca. Toamna trecuta, The Wall Street Journal il cita pe seful Oracle cu niste remarce foarte acide la adresa a ceea ce el numea moda “cloud computing” – o sintagma “pe care am redefinit-o ca sa includem in ea tot ceea ce deja faceam si pana acum”. Industria computerelor, spunea Ellison, este singura care se ghideaza dupa moda mai rau decat industria de fashion; “poate sunt un idiot, dar nu inteleg despre ce vorbeste toata lumea. Cand o sa inceteze toata prostia asta? Nu inteleg ce anume am face in mod diferit in lumina ”. Interpretarea spuselor lui Ellison nu era decat una, anume ca Oracle isi exprima astfel orgoliul de a transfera cu adevarat computerul si aplicatiile de pe el in norul internetului, adica avand in prealabil un computer, spre deosebire de o multime de alte companii care s-au grabit sa proclame ca fac asta neavand la dispozitie decat cateva aplicatii de pus pe internet, cu care spera sa emuleze Google (orice utilizator stie ca un cont de G-mail ii permite sa stocheze pe internet documente, de pilda) si sa intreaca Microsoft (a spune ca Microsoft a ramas in urma la capitolul transferului aplicatiilor de pe computere pe internet a ajuns aproape un cliseu in presa de specialitate).

     

  • CBRE Eurisko: Valoarea tranzactiile imobiliare a scazut cu 64% in 2008

    Volumul total al investitiilor in 2008 a fost de 1,02 miliarde de euro, fata de 1,67 miliarde de euro in 2007, potrivit datelor companiei. "In conditiile in care o singura tranzactie a reprezentat 33% din volumul anului, scaderea accentuata a investitiilor este mult mai tlar reflectata de numarul tranzactiilor: 11 in 2008, fata de 41 in 2007. Acest aspect, corelat cu faptul ca 65% din volumul tranzactiilor a fost realizat prin finalizarea a trei achizitiit confirma prezenta pe piata a unui numar redus de investitori, dar foarte activi si cu putere mare de cumparare", se arata in studiul citat.

     

    Doua fonduri au contribuit practic la 47,8% din volumul investitiilor de pe piata din Romania, ambele alegand produse investitionale din Bucuresti: RREEF Real Estate (340 milioane de euro pentru 78% din proiectut Upground) si DEGI (147 milioane de euro pentru Iris Shopping Center). Printre alte tranzactii importante incheiate anul trecut se numara si preluarea retelei de centre comerciale Winmarkt de catre italienii de la IGD si a Expo Market Doraly, de catre HSBC European Real Estate Fund.

     

    Anul precedent s-a mai caracterizat si printr-o crestere generala a yield-urilor (randamentele posibile ale cumparatorilor la incheierea unei tranzactii – n.red.) "Daca in 2004, la momentul primelor tranzactii de birouri, yield-urile erau 12-13%, la sfarsitul anului 2007 nivelul a scazut la 6% – 6,25% (o singura tranzactie fiind realizata la un nivel de sub 6%). Anul 2008, in special cea de-a doua jumatate a acestuia a adus, precum in majoritatea tarilor din zona, cresterea rapida a yield-urilor, cu pana la 2,25 puncte procentuale in cazul pietei statiilor de birouri. Este foarte dificil de previzionat cum va evolua yield-ul in anul 2009, indiferent de tipul proprietatii", noteaza consultantii CBRE Eurisko, a doua companie de profil dupa ultimele rezultate oficiale.

     

    In privinta anului 2009, consultantii companiei considera ca se va mentine tendinta de crestere a gradului de selectie a produselor investitionale, prioritate urmand sa aiba proprietatile de top cu cele mai bune amplasamente si cu venituri asigurate pe termen lung din contractele de inchiriere semnate.

     

    "Chiar daca in 2008 nu a fost nici o tranzactie sale & leaseback, am putea asista anul urmator la mai multe tranzactii in care proprietarul vinde cladirea si o reinchiriaza de la cumparator, alegand astfel sa utilizeze fondurile obtinute imediat pentru capital de lucru, intr-o piata foarte putin lichida. Corectiile de preturi incepute din 2008 vor face ca produsele investitionale din Romania sa fie tot mai atractive pentru detinatorii de lichiditati", se mai spune in studiul CBRE Eurisko.
     

  • Jolidon isi umple sacosele in UE

    La inceputul lui 2007, Jolidon, una dintre foarte putinele companii romanesti care s-au extins in strainatate, cumpara pachetul majoritar al producatorului italian de lenjerie Emmeci. Anul acesta, tot la inceput, a doua achizitie pe piata italiana a vizat chiar principalul concurent local al Emmeci – Lilly, o companie cu o retea de distributie in peste 30 de tari si o productie anuala de peste sase milioane de articole de lenjerie. Inainte insa cu cateva saptamani sa semneze achizitia cu distribuitorul si exportatorul italian, Jolidon a cumparat si pachetul majoritar de actiuni al fabricii Tricotaje Ineu, infiintata in 1990, in urma privatizarii fostei sectii Ineu din cadrul intreprinderii Tricoul Rosu din Arad.

    Ultimele doua achizitii ale Jolidon inseamna cresterea capacitatilor locale de productie cu 30% si completarea portofoliului cu inca trei branduri de lenjerie – Lilly, Eclizia si Kelitha, plus cateva mii de clienti ai Lilly Italia. “Impreuna cu firme cu experienta putem forma un grup puternic pe piata lenjeriei internationale, desi avem doar 15 ani de existenta”, explica omul de afaceri clujean Gabriel Cirlig, proprietarul Jolidon, seria achizitiilor pe care le face si in tara si in strainatate.

    Daca dincolo de granite urmareste notorietatea brandurilor, in tara proprietarul Jolidon cauta fabrici care sa-i permita sa mareasca productia de lenjerie si costume de baie.

    Ce avea Tricotaje Ineu si nu avea Jolidon? “Experienta de peste 30 de ani in corsetarie. Fabrica avea nevoie de ajutorul nostru financiar, iar noi aveam nevoie de capacitate de productie mai mare”, afirma Cirlig. Fabrica aradeana, care a inregistrat in 2006 afaceri de circa 2,5 milioane de euro, potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor, va creste cu 30% productia lunara a Jolidon, pana la 700.000 de articole. In ultimii patru ani, Jolidon a devenit actionarul majoritar al altor trei companii. Prima pe lista de achizitii a fost Argos in 2004. Potrivit propriilor aprecieri, dupa tranzactie Jolidon si-a adjudecat peste 40% dintr-o piata a lenjeriei care trecuse de 100 de milioane de euro.

    Doi ani mai tarziu, in contextul unei piete interne in scadere si al aprecierii leului fata de euro, care s-au resimtit in veniturile realizate din exporturile facute de Jolidon, Cirlig a cumparat si firma de textile LCS Conf, adaugan¬du-si in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior fosta Flacara. In 2007, prin cumpararea pachetului majoritar al producatorului de lenjerie Emmeci, au intrat sub umbrela grupului Jolidon doua branduri italiene: Infiore si Chiaro di Luna.

    “Tot timpul facem achizitii”, spune Cirlig, lasand sa se inteleaga ca va mai cumpara si alte companii. Deocamdata insa principala lui preocupare este deschiderea de noi magazine. In proces de amenajare sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 14 noi magazine, in urma unor investitii de circa 1,5 milioane de euro.

    In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 71 in tara, trei in Ungaria, 35 in Italia si 10 boutique-uri in Franta, in sistem de franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. In paralel, clujenii iau in considerare si intrarea pe piata de confectii cu magazine sub brandul Falla. Compania are deja un spatiu de vanzare la Cluj, deschis la sfarsitul anului trecut, iar in perioada urmatoare va deschide inca un magazin Falla la Brasov. “Tatonam piata si probabil ca in viitor vom dezvolta si latura aceasta mai mult. Pentru inceput preferam spatiile din magazinele universale”, precizeaza Gabriel Cirlig.

    Intrarea Jolidon in comertul cu haine nu este o premiera in randul producatorilor de lenjerie si costume de baie. Iulia Dobrin, creatoarea brandului ID Sarrieri, vinde haine si accesorii de lux prin trei magazine The Place. La fel si Pasmatex, producator de pasmanterie, vinde lenjerie intima, categorie care a ajuns sa detina 35-40% din totalul productiei. Cu filiale in Ungaria, Franta si Italia, noua branduri de lenjerie in portofoliu (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), Gabriel Cirlig estimeaza pentru anul acesta o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30% fata de anul precedent, ceea ce ar insemna aproximativ 80 de milioane de euro. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 mil. euro.

    Dar prin dezvoltare, Cirlig intelege nu numai extinderea retelei de magazine, ci si a celei de distributie si intrarea pe noi piete. O zona care a atras atentia clujenilor este Rusia, “unde crestem, dar deocamdata nu cu magazine proprii, ci doar cu distributie, mai ales ca acum putem pune la calcul si reteaua de distributie a firmei Lilly”, explica presedintele Jolidon.

    Are in plan Jolidon sa-si extinda reteaua de vanzari si peste granitele Europei? “Ne intereseaza in special piata europeana. Inca n-am ajuns la nivelul de maturitate care sa ne permita sa atacam o piata ca aceea a Americii”, raspunde Cirlig.

    Cinci in unu

  • Ce ne pregateste Vienna Insurance

    La cativa pasi de Opera vieneza si de impunatorul Dom al Sfantului Stefan, un calator neavizat aflat in cautarea sediului general al Vienna Insurance Group, una dintre principalele companii de asigurari din Europa de Est, se poate pierde usor. Pe ambele parti ale bulevardului, important nod comercial si turistic din primul district al Vienei, sigla in negru si rosu a companiei austriece figureaza pe cateva dintre cele mai impunatoare cladiri din zona: la numarul 15, la 27-29, la 30.

    Misterul atotprezentei se risipeste rapid la intrarea in cladirea cu 20 de etaje de la numarul 30 (“Ringturn”, cum este mai cunoscuta localnicilor); aici isi are biroul presedintele grupului, austriacul Günter Geyer si tot aici, intr-o sala imensa cu pereti de sticla ce lasa sa se vada intreaga panorama a Vienei, are loc si discutia purtata cu BUSINESS Magazin.

    In holul de la intrare al cladirii, un panou imens prezinta toate companiile, in jur de 50, ce apartin “familiei Vienna Insurance”, dintre care cele mai multe poarta “numele si sigla grupului si prenumele lor local”, cum spune Geyer. Cele trei in care grupul detine cote majoritare pe piata austriaca (Wiener Städtische, Donau Versicherung si BA-CA Versicherung) isi au toate sediul central in inima Vienei, pe Schottenring, la doi pasi de canalul Dunarii.

    In Romania, VIG detine in prezent cinci companii, cumparate rand pe rand in cei sapte ani de cand a intrat pe piata: Omniasig, Omniasig Life, Asirom, Unita, Agras. Printr-o tranzactie incheiata cu Erste Bank de curand, VIG intentioneaza sa achizitioneze pachetele majoritare si la BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata, tranzactia aflandu-se in prezent sub lupa autoritatilor.

    Pe harta grupului, in tot contextul est-european in care se dezvolta, “piata romaneasca ar fi, daca ne gandim la stadiul ei de dezvoltare, undeva pe locul al saptelea”, apreciaza Günter Geyer, austriacul in varsta de 64 de ani care, dupa o cariera de 34 de ani in companie, a preluat fraiele grupului exact in anul in care acesta intra in Romania. “Dar acest lucru se va schimba”, apreciaza el, estimand ca “in 5-7 ani piata romaneasca de asigurari va avea o evolutie fulminanta”. Prin comparatie cu Cehia, Polonia sau Slovacia (in care s-au extins inca de acum 10-18 de ani, asistand la evolutia acestor piete), dezvoltarea pietei romanesti va fi chiar mai accelerata, crede Geyer.

    Acesta este, de altfel, si unul dintre motivele cele mai insemnate pentru care VIG cauta sa isi asigure acum un loc cat mai bine definit, iar investitiile alocate pietei romanesti in urmatorii doi ani vor fi printre cele mai consistente din intreaga zona unde opereaza. Fara a da cifre exacte, Geyer spune ca, din punctul de vedere al investitiilor, “Romania este foarte mult in fata, probabil numarul doi, imediat dupa Polonia sau chiar aproape la fel”. Polonia ramane pentru austrieci un vis ce trebuie implinit, in conditiile in care VIG si-a propus sa ajunga aici intre primii trei asiguratori, dar nu a reusit inca, avand in prezent o cota de circa 5% din piata. In aceeasi situatie este si Ungaria, unde detine sub 3% – o alta piata considerata principala pentru grup, alaturi de Bulgaria, Romania, Serbia, Croatia, Austria, Slovacia, Cehia si Polonia.

    Un conglomerat de circa 50 de companii la finele anului trecut, la care s-au mai adaugat sau o vor face alte cateva in 2008, dupa obtinerea aprobarilor de la autoritatile de reglementare, Vienna Insurance a ajuns anul trecut la un volum de prime de aproximativ 6,9 miliarde de euro, adica de peste trei ori mai mare decat tot ce a realizat cumulat intreaga piata romaneasca a asigurarilor si de tot atatea ori mai mare decat volumul creditelor pentru locuinte luate de romani in 2007.

    La noi, Vienna Insurance este grupul de asigurari care a avut cea mai rapida crestere, extinzandu-se agresiv mai ales in ultimii trei ani, prin cateva achizitii ce au surprins de fiecare data. Dupa ce au inceput in 2001 cu preluarea Unita, prima companie de asigurari cu capital privat din Romania, un an mai tarziu au cumparat Agras, pentru ca in 2005 sa zguduie piata prin cumpararea grupului Omniasig. In 2007 au preluat si Asirom, iar la inceputul anului curent, VIG a anuntat ca va prelua, pentru aproximativ 1,45 de miliarde de euro, toate operatiunile de asigurari ale Erste Bank din Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania. Pe piata romaneasca, acordul incheiat la Viena de Günter Geyer si Andreas Treichl, presedintele Erste Bank, este de asteptat sa se finalizeze in trimestrul al treilea si va trece in portofoliul asiguratorului o companie de asigurari generale (BCR Asigurari) si una de asigurari de viata (BCR Asigurari de Viata).

    Politica de achizitii a VIG a dat nastere la intrebari in mediul de afaceri romanesc. “Se comporta foarte asemanator unui fond de investitii”, remarca Gheorghe Grad, director general al brokerului de asigurari SRBA, in momentul in care a fost anuntata tranzactia cu Erste Bank.

  • Cine se pregateste pentru locul II

    Aproape obsesiv in ultimii ani, multe dintre vocile importante ale pietei de asigurari anticipau startul unei puternice miscari de fuziuni si achizitii. Problema nu se pune daca, ci mai degraba cand unele companii din topul primilor zece asiguratori romani isi vor schimba proprietarul, declara inca din 2005 pentru BUSINESS Magazin directorul general de la Allianz-Tiriac Asigurari, Cristian Constantinescu.

    Cu putine exceptii insa (notand aici surprinzatoarea achizitie din 2005 a grupului de firme Omniasig de catre Wiener Staedtische – actualmente Vienna Insurance Group), pana anul trecut au lipsit preluarile de mari dimensiuni.

    Lucrurile s-au schimbat in ultimul an. Decizii luate la nivel international de grupuri prezente si in Romania sau realizate direct pe piata interna prefigureaza acum o schimbare dramatica in topul asiguratorilor. Grupul Erste Bank a anuntat saptamana trecuta ca vinde catre Vienna Insurance Group (VIG) toate operatiunile sale din asigurari din Europa Centrala si de Est.

    Afacerea, incheiata la Viena intre cele doua grupuri austriece, schimba fata pietei, pentru ca in pachetul acestei tranzactii intra si doua dintre subsidiarele grupului BCR (controlat de Erste Bank), respectiv BCR Asigurari, cu operatiuni de asigurari generale, si BCR Asigurari de Viata.

    In urma acestei tranzactii, VIG preia pentru 1,445 mld. euro (ce reprezinta un multiplu pret/prime brute subscrise de 1,2) operatiunile de asigurari ale Erste din Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania.
    Perfectarea tranzactiei, asteptata pentru trimestrul al treilea, face din VIG principalul grup de pe piata interna a asigurarilor, cu o cota de circa 37%. VIG a avut in ultimii ani o strategie de achizitii agresiva, cumparand companie dupa companie.

    Intrarea pe piata si-a facut-o in 2001, preluand Unita, prima companie de asigurari cu capital privat din Romania, pentru ca un an mai tarziu sa achizitioneze Agras, iar in 2005 sa zguduie piata prin preluarea grupului Omniasig, pentru o suma considerata record la vremea respectiva (64 mil. euro). In 2007, austriecii au cumparat si Asirom, ajungand astfel sa detina in total cinci companii si o cota de piata de aproape 28%.

    Firmele controlate de VIG au venituri estimate la peste 600 mil. euro, pe o piata totala a asigurarilor de aproximativ 2,15 mld. euro anul trecut. BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata le-ar mai aduce austriecilor un plus de peste 9% la cota de piata si “o pozitie dominanta neobisnuita in Romania”, dupa cum o apreciaza Gheorghe Grad, director general al brokerului de asigurari SRBA.

    Pozitie dominanta care, in fi nal, ar putea ridica probleme chiar in cursul procesului de autorizare a recentei tranzactii. In atari conditii, nu ar fi surprinzatoare si o tranzactie prin care VIG sa vanda o companie din grup, surse din piata avansand deja varianta Unita – compania cu care VIG si-a facut intrarea in Romania. Tot Grad noteaza insa ca austriecii nu au integrat niciodata companiile pe care le detin sub acelasi nume, preferand sa actioneze ca entitati diferite pe pietele diferite pe care activeaza.

    Pe piata asigurarilor generale, lider este Allianz- Tiriac, cu o cota de 17,3% si prime brute subscrise anul trecut de 371 de milioane de euro, urmat de Omniasig, parte a grupului VIG. Strategia agresiva de achizitie a austriecilor pe piata romaneasca il face pe Grad sa aprecieze ca “se comporta foarte asemanator unui fond de investitii”, anticipand si el ca in viitor nu ar fi de mirare ca VIG sa mai vanda din societatile pe care a ajuns sa le detina.

    Pana una-alta, cel mai mare pret se prefigureaza a fi platit pentru Asiban, companie afl ata acum in plin proces de vanzare, detinuta in cote egale de patru banci – BCR, BRD-SocGen, Banca Transilvania si CEC.

    Ofertele depuse tot saptamana trecuta de cinci grupuri internationale o evalueaza intre 310 si 350 mil. euro, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar. Pretul platit in acest caz pentru un euro cifra de afaceri se situeaza intre 1,6 si 1,9 euro, la un volum de prime brute subscrise anul trecut de 186 mil. euro.

    “Probabil ca acesta este si maximul pe care o sa-l vedem platit pentru o companie de pe piata romaneasca”, spune Romeo Jantea, CEO al brokerului de asigurari si fonduri de pensii FinCoP si fost director general al BCR Asigurari. In opinia lui, pretul ridicat pe care petitorii Asiban sunt dispusi sa-l plateasca se justifica prin “potentialul mai ridicat al companiei fata de altele”, dar si de faptul ca tinte de preluare nu prea mai sunt.

    Cel putin pentru o parte a celor ce au depus oferte pentru preluarea Asiban, miza este chiar intrarea pe piata romaneasca de asigurari, al carei ritm de crestere este asteptat sa se mentina la 25-30% anual. “S-a dovedit ca lucrul pe baza de pasaport european nu e o solutie prea grozava”, spune Jantea, referindu-se la posibilitatea ca, dupa aderarea Romaniei la UE, grupurile straine sa poata oferi servicii direct din tara de origine in baza unei simple autorizari.

    De la inceputul lui 2007, peste 170 de companii europene au notificat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) cu privire la intentia de a desfasura activitati de asigurare in Romania in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.

    Dar “sistemul de a vinde asigurari la distanta nu da roade prea bune”, considera Jantea, iar cei care se intorc acum spre sistemul clasic de vanzare si vor sa faca business local sunt nevoiti sa cumpere. Pentru Asiban au depus oferte angajante AXA (Franta), Groupama (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) si Generali (Italia) – favoriti fiind considerati, potrivit surselor din piata, francezii de la Groupama.

    Pentru ei miza e mare: daca vor prelua Asiban, ce detine o cota de piata de 8,6%, ar urca direct pe locul secund in topul asiguratorilor, in conditiile in care si-au facut intrarea pe piata abia la finele anului trecut. Tot Groupama marca in octombrie 2007 un record de pret oferit pe o companie romaneasca, platind 90 de milioane de euro pentru un pachet de 90% din BT Asigurari.

    Pentru societatea clujeana, care ocupa locul al zecelea in topul asiguratorilor, suma echivaleaza cu o evaluare totala a companiei la 100 de milioane de euro, la un volum al primelor brute subscrise de peste 82 de milioane de euro.

    Altfel spus, Groupama a platit pentru un euro cifra de afaceri aproape 1,14 euro. Pretul initial a fost insa mult mai mic, de 60-70 de milioane de euro, dupa cum spunea imediat dupa vanzare Ciprian Ghetau, directorul de fuziuni si achizitii al casei de investitii Capital Partners, care a consiliat vanzatorul in decursul negocierilor.

    La inceputul lunii februarie, printr-o afacere incheiata la nivel regional, Groupama a cumparat si OTP Garancia – divizia de asigurari a bancii maghiare OTP si odata cu ea si subsidiarele din Romania, Bulgaria si Slovacia.

    Francezii au ajuns in acest fel sa castige prin achizitii circa 4,3% din piata autohtona (cumuland cotele BT Asigurari si ale OTP Garancia), iar daca vor prelua si Asiban, detroneaza direct ocupantul actual al locului secund in piata, respectiv Omniasig.

    Valorile tranzactiilor au mers din record in record, pentru ca “se plateste pentru unicitate. In toata Europa de Sud-Est nu mai exista tinte de preluare, astfel incat investitorii interesati sunt dispusi sa plateasca prime de unicitate”, declara Doru Lionachescu, managing partner al casei de investitii Capital Partners.

    Lionachescu nu este surprins de efervescenta din piata romaneasca, atata vreme cat criza mondiala “nu-si face resimtite efectele decat punctual, in cateva domenii” (e vorba in primul rand de cel imobiliar). “In asigurari, nicio companie romaneasca nu are vreo legatura cu criza ipotecara si nu a pierdut nimic din valoare fata de acum sase luni”.

    Si la nivel mondial, Lionachescu spune ca efectele nu sunt devastatoare decat in cazul unor banci care au avut expunere directa pe acest segment si al companiilor de asigurari care au avut obligatiuni legate de segmentul creditelor ipotecare secundare.

    Se va opri valul de preluari aici? Destul de improbabil: daca Groupama castiga cursa pentru Asiban, “pe dinafara” va mai ramane AXA, un alt grup ce a tatonat piata in ultimii ani.

    Numai ca tintele mari de achizitii s-au cam terminat, pe masura ce actionarii romani au vandut rand pe rand Asirom, Ardaf, Asitrans sau Astra. Raman in vizor insa companiile mai mici si, cum spune Gheorghe Grad, “niciodata sa nu spunem niciodata, pentru ca pana la urma totul e de vanzare, iar singura intrebare realista este pentru ce pret”.

  • Manager Generali: Ceva din Romania ne-a atras atentia

    Potrivit unor surse apropiate afacerii citate de Ziarul Financiar, joint-venture-ul format de Generali si grupul ceh PPF ar putea cumpara companiile de asigurari Ardaf si RAI, preluate anul trecut de fondul ceh de investitii PPF Investments.

    Cehii ar face astfel o operatiune "in familie": PPF Investments este o subsidiara a PPF Group, care a intrat recent intr-un joint-venture cu grupul de asigurari, formand Generali PPF, care reuneste operatiunile celor doua grupuri din Europa Centrala si de Est. Generali detine 51% din actiunile acestui joint-venture, restul apartinand PPF.

    De asemenea, Generali este si unul dintre cei sase pretendenti aflati in cursa pentru achizitia Asiban, afirma surse apropiate tranzactiei, alaturi de Axa si Groupama (Franta), Uniqa (Austria), Eureko (Olanda) si Fondiaria (Italia).

    Assicurazioni Generali este al patrulea asigurator european, in functie de capitalizarea de piata, si are active de circa 300 de miliarde de euro.

    Perissinotto a mai spus ca Generali si-a depasit tinta de profit net de 2,8 miliarde de euro stabilita pentru 2007. "Mai mult decat ca am atins-o, am depasit-o", a declarat oficialul grupului italian.