BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Elena Udrea anunta 30 de sali polivalente care costa 320 milioane de euro

    Un calcul simplu arata ca pretul mediu pentru o sala polivalenta
    va fi de 10,6 milioane euro. Salile vor avea intre 5.000 si 15.000
    de locuri, iar proiectul urmeaza sa fie derulat prin Compania
    Nationala de Investitii, aflata sub autoritatea ministerului.
    “Programul «Sali Polivalente» se afla in momentul de fata in
    procedura de aprobare, astazi, 13 ianuarie 2011, fiind lansat in
    dezbatere publica”, au declarat pentru gandul reprezentanti ai
    MDRT. Ministrul Elena Udrea a declarat, in urma cu o saptamana, cu
    ocazia prezentarii bilantului MDRT pe 2010, ca in 2011 va incepe
    construirea celei mai mari sali polivalente din Romania, localizata
    in Bucuresti, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si
    din Fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului. Oficialii
    MDRT nu au dorit sa ofere alte detalii despre locul exact unde va
    fi construita aceasta sala polivalenta si nici despre orasele unde
    se vor ridica cele 30 de sali polivalente.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce fac romanii cu banii pe care ii castiga

    Expunerea romanilor la instrumentele financiare de economisire
    si investitii este descurajanta pentru institutiile financiare, dar
    si pentru oamenii de rand, care, pe zi ce trece, simt ca nu mai fac
    fata cheltuielilor si abia reusesc sa-si administreze veniturile
    lunare. Romanii economisesc doar 7% din cat castiga intr-o luna,
    nivel minim in randul celor 10 state incluse intr-un studiu
    realizat de grupul ING, iar un sfert dintre respondenti au un plan
    de pensie privata, o treime detin o asigurare de viata si numai 8%
    un produs pentru investitii. Cu toate acestea, aproape jumatate
    dintre romani au o temere majora – la pensie vor avea mai putini
    bani decat parintii lor, prespectiva deloc optimista, in conditiile
    in care este stiut ca majoritatea pensionarilor au relae probleme
    in a-si acoperi cheltuielile cotidiene.

    Din acest punct de vedere, foarte multi isi exprima intentia de
    a-si planifica inca de pe acum viitorul financiar, chiar daca
    aceasta idee nu le confera o oarecare stare de disconfort psihic.
    Sunt motivati, in primul rand, de insuficienta sistemului de pensii
    in a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), ingrijorarea
    privind siguranta financiara (36%) si dorinta de a-si intretine
    familia (36%).

    Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc si in cazul
    polonezilor, in timp ce in tari precum SUA, Spania, Coreea, Mexic
    si India principalul resort pentru planificarea financiara tine de
    ingrijorarea privind siguranta financiara, iar in Olanda si Belgia
    de dorinta de a avea flexibilitate.

    “Realitatea economica a ultimilor ani si dificultatile cu care
    se confrunta statul in a asigura venituri satisfacatoare la pensie
    sau in alte situatii de asistenta sociala determina schimbari
    importante in mentalitatea romanilor, tot mai multi constientizand
    ca trebuie sa isi suplimenteze veniturile prin economisire
    individuala. Suntem, totusi, la inceput de drum, in conditiile in
    care putini romani utilizeaza instrumentele financiare de
    planificare pe termen lung si multi nu sunt obisnuiti cu acest
    demers”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING
    Asigurari de Viata si Presedinte al Consiliului de Administratie al
    ING Pensii

    Astfel, studiul releva faptul ca, desi consumatorii romani isi
    administreaza finantele personale curente intr-o maniera relativ
    ordonata (aproape 80% pastrand o evidenta a bugetului personal,
    peste media globala de 70%), si in pofida temerilor exprimate cu
    privire la viitorul financiar, acestia sunt mai putin activi in
    privinta utilizarii instrumentelor financiare pentru asigurarea
    unui viitor mai sigur.

    Concret, doar o treime dintre romani detin o asigurare de viata
    (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un cont de economii
    (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan de pensii (vs.
    38% media globala). In privinta utilizarii produselor de
    investitii, romanii se plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor
    incluse in studiul ING, cu un procent de 8% – de patru ori mai
    redus decat media din tarile analizate. In schimb, procentul celor
    care detin un card de credit in Romania (63%) este relativ similar
    cu cel de la nivel global, si doar 15% dintre romani (vs. 28% la
    nivel global) au o ipoteca.

    “Conform studiului, 36% dintre respondenti declara ca isi
    planifica viitorul financiar deoarece sunt ingrijorati de siguranta
    lor financiara si tot 36% din grija fata de familie. Aceasta
    tendinta este demonstrata si de procentul de 62% care au declarat
    ca respecta bugetul lunar stabilit si care este foarte apropiat de
    media totala inregistrata (63%)”, explica Maria Cristina Matei,
    director executiv Retail Banking, ING Bank Romania.

    Si pe termen scurt consumatorii romani sunt mai expusi
    riscurilor financiare – 42% dintre gospodariile din Romania nu
    dispun de un fond de urgenta. In acelasi timp, doar un sfert dintre
    respondentii din Romania au un fond de urgenta suficient pentru a
    acoperi cheltuielile pe mai mult de sase luni; spre comparatie, la
    nivel global 30% dintre consumatori au un fond de urgenta pentru
    mai mult de jumatate de an. Cei mai prevazatori se dovedesc
    consumatorii din India (87% detin fonduri de urgenta), Japonia
    (81%), Olanda (73%) si Coreea (72 %). Astfel, procentul romanilor
    care sunt nevoiti sa se imprumute atunci cand nu dispun de
    suficiente resurse financiare este de 27% (vs. 16% global).

  • In ce orase romanesti vor exploda hipermarketurile

    Regiunile din jurul unor orase precum Pitesti, Timisoara sau
    Bucuresti sunt pe lista “punctelor fierbinti” ale Europei Centrale
    si de Est in ceea ce priveste avansul, pe termen lung, al
    vanzarilor retailerilor. Acestea vor creste cu circa 60% in
    regiunile mentionate, conform unei prognoze pentru perioada
    2010-2020, realizata de Oxford Economics si compania de consultanta
    imobiliara, King Sturge. Tot majorari impresionante ale vanzarilor,
    de 50%, vor fi consemnate si in zonele din proximitatea Iasiului,
    Clujului si Brasovului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • In ce sa investesti in criza pentru a castiga cat mai mult

    “Daca ar avea loc o recesiune in W, care ar creste aversiunea
    fata de risc, unele active vor fi preferate, iar aurul va fi
    printre acestea. Dar plasamentele ca dolarul, yenul sau francul
    elvetian prezinta fundamente de crestere mai solide intr-o situatie
    de aversiune fata de risc, deoarece sunt mai lichide ca aurul”,
    explica Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din
    New York si cel care a prezis criza.

    Declaratiile economistului vin in contextul in care francul
    elvetian tot urca si urca.Pretul aurului a avansat cu aproape 30%
    in acest an.

    “Cred ca aurul se va mentine la nivelul actual. Exista doua
    situatii extreme care pot conduce la o crestere a pretului aurului.
    Una este inflatia, care nu exista in economiile dezvoltate, iar a
    doua este riscul unei prabusiri a sistemului financiar mondial.
    Riscurile pentru sistemul financiar au fost reduse in ultima
    perioada”, puncteaza Nouriel Roubini.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Club BM: Despre 2010, cu bune si rele

    BUSINESS MAGAZIN: Ne-am propus sa facem un bilant al anului
    2010. O statistica recenta spunea ca 98% dintre managerii romani au
    adoptat o tactica de supravietuire si asteapta ca statul sa rezolve
    criza. Este sau nu asa?

    FILIP CRISTESCU, BILLA: Mi se pare ciudat sa astepte cineva de
    la stat rezolvarea crizei. Este adevarat, toate aceste schimbari
    din piata care se intampla de la o luna la alta fac sa fie foarte
    greu sa iei decizii pe termen lung. Dar nu inseamna ca managerii
    asteapta ca statul sa vina cu solutia, ci cred ca mai degraba
    indica faptul ca ei amana decizii si ajung sa nu mai poata puna in
    practica anumite planuri, din simplul fapt ca luna viitoare s-ar
    putea sa fie data o noua lege sau o schimbare in fiscalitate care
    sa afecteze aceste planuri.

    BUSINESS MAGAZIN: Cred ca asta e de fapt o prima componenta a
    bilantului acestui an. Toata lumea a asteptat probabil de la
    autoritati, pe valul deciziilor din Europa, o reactie ferma sau
    macar mai bine directionata si animata de bune intentii. S-a
    intamplat acest lucru?
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: In industria farma a functionat foarte bine
    anul acesta legea efectului de baza. Anul trecut a fost extrem de
    prost pentru noi, pentru ca am avut autoritati animate de bune
    intentii, care au luat insa decizii foarte proaste si au dat legi
    care au incercat sa rezolve o serie de probleme dinainte de 2009,
    dar n-au facut decat sa le agraveze. Vorbesc aici strict din
    punctul de vedere al investitorilor care au venit in Romania, de
    companii care produc si vand in Romania, dar si exporta, avand
    modele de afaceri complicate. A fost un an de reviriment fata de
    2009, pentru ca am invatat niste lectii si am stiut sa ne adaptam.
    Nu cred ca este insa un model pentru toate industriile, mai ales ca
    clientii segmentului farma sunt diferiti, iar in proportie de
    70-75% este o industrie care se bazeaza pe afacerile cu statul,
    fapt care n-a fost in mod neaparat un lucru bun. A fost un an in
    care am cautat solutii financiare mai bune, am invatat lectiile, am
    actionat cu mai multa prudenta si am diminuat riscurile. Una peste
    alta, simt ca a fost un an bun. In niciun caz, piata farma nu mai e
    la fel de interesanta ca in anii precedenti, insa privim 2011 cu un
    oarecare optimism.
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: Se poate spune totusi ca nu v-a mers rau.
    Am vazut ca sunteti cel mai mare consumator de media.
    DRAGOŞ DAMIAN, TERAPIA: Asa este, pentru ca ne-am distantat de
    medicamentele pe baza de prescriptie medicala si am investit mai
    mult in produsele care nu necesita reteta si care au insemnat
    lichiditati mai mari si termene de plata mai scurte. Daca ar fi sa
    cumpar o masina de la dumneavoastra cu un termen de plata de 300 de
    zile, v-ar merge bine ca ati vandut masina, dar ati incepe sa
    simtiti problema banilor care vin cu o asemenea intarziere. Oricum,
    industria auto n-ar acorda un asemenea credit, pe cand cea farma a
    fost nevoita. E un business atipic.


    BUSINESS MAGAZIN: Si sectorul auto a facut intr-un fel afaceri
    cu statul anul acesta. Cat de mult a ajutat programul Rabla?
    ALIN TAPALAGĂ, PORSCHE: N-am facut afaceri cu statul propriu-zis.
    Programul a ajutat foarte mult intreaga piata, 55% din cele 105.000
    de masini vor fi vandute prin Rabla anul acesta. Noi suntem chiar
    la polul opus fata de piata farma, pentru ca politicile au fost
    aici coerente si implicit lucrurile merg foarte bine. Asa cum se
    arata pentru 2011, daca va continua programul Rabla sub forma
    redesenata de guvernanti, cu patru vouchere in loc de trei, piata
    va sta chiar mai bine. Asteptam marea cu sarea de la programul de
    casare aflat deja in cel de-al cincilea an de functionare. In
    primii ani, modelul a fost importat din Occident si neadaptat
    pietei locale si formatului romanesc, asa ca nu a mers foarte bine.
    Pe viitor insa, rezultatele pot fi in continuare bune, avand in
    vedere parcul auto de 4,5 milioane de masini cu varsta medie de 17
    ani. Daca va continua sa se caseze masina peste 10 ani, tot ar mai
    fi 2,5 de milioane de autoturisme care s-ar incadra.
    CRISTIAN VLAŞIN, BMW: Fata de restul Europei stam foarte prost din
    punctul de vedere al vitezei de rotatie a masinilor si al gradului
    de innoire al parcului auto. Partea plina a paharului este
    intr-adevar acest program. Cu impact negativ insa au fost luate
    anul acesta doua decizii: cresterea TVA si sistemul de taxare care
    vrea sa mearga spre ideea unei taxe de lux, ceea ce pentru BMW cel
    putin este o descurajare. Este foarte greu sa faci estimari pe
    piata in aceste conditii, evident si din cauza instabilitatii
    politice. Bine ar fi fost ca la aceasta discutie sa participe si o
    autoritate care sa ne explice mai clar deciziile si strategiile.
    Credem intr-o evolutie pozitiva si pentru anul viitor.

  • Raiffeisen Capital Management prevede pentru Romania instabilitate politica si proteste ale populatiei

    Spre deosebire de moneda Bulgariei, leul romanesc “s-a depreciat
    semnificativ in contextul crizei”, apreciaza austriecii, “fapt care
    ar trebui sa conduca la o crestere a competitivitatii”. Raportul
    RCM noteaza ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din regiune
    cu un PIB in scadere, insa pentru anul 2011 in ambele tari este
    anticipata o crestere a PIB.

    In noiembrie, randamentele euroobligatiunilor est-europene au
    crescut, miscare indusa de agravarea crizei datoriilor din zona
    euro. In mod deosebit monedele poloneza şi maghiara s-au depreciat:
    este vorba aici de tarile care au profitat cel mai mult in aceasta
    toamna de redresarea economica puternica constatata in Europa
    Occidentala, in special Germania. “Pe termen lung, nivelurile
    actuale ale randamentelor continua sa fie atractive. Volatilitatea
    ar trebui sa ramana ridicata atata timp cat temerile legate de
    indatorarea tarilor periferice ale zonei euro se mentin”, considera
    autorii raportului.

    Economiile din Europa Centrala şi de Est continua sa prezinte
    semne de redresare; este in special cazul Poloniei şi al Cehiei.
    Situatia este, de asemenea, pozitiva şi in cazul Turciei.
    Intensificarea eforturilor de consolidare bugetara se va resimti
    “semnificativ” in anii urmatori la nivelul creşterii economice in
    Uniunea Europeana, asa incat cererea interna va juca un rol din ce
    in ce mai important in redresarea economica sustenabila a Europei
    Centrale şi de Est, apreciaza Raiffeisen Capital Management.

    RUSIA
    In trimestrul al treilea economia Rusiei a inregistrat o scadere
    uşoara; la nivel anual, cresterea PIB este acum de doar 2,7%. Piata
    rusa de actiuni a fost caracterizata in ultimul timp prin lansarea
    de numeroase oferte publice initiale (in special in constructii,
    transporturi, internet şi comert). Dezbaterile legate de o reforma
    in ceea ce priveşte impozitarea sectorului petrolier continua. In
    ansamblu, schimbarile fiscale cel mai probabil vor inaspri povara
    impozitarii decat sa o reduca, astfel incat incertitudinile legate
    de acest aspect vor continua.

    UNGARIA
    Situatia economica ramane pozitiva, sustinuta fiind de cererea
    externa robusta care a condus la o creştere a productiei
    industriale şi a contribuit la mentinerea unei balante comerciale
    din nou pozitive de la inceputul anului. Perspectivele de creştere
    economica sunt umbrite de vulnerabilitati structurale, de genul
    celei evidentiate de cresterea inflatiei peste asteptari, la 4,2%.
    Pe termen lung, nivelul de randament al obligatiunilor maghiare
    pare atractiv. Cel mai probabil, randamentele işi vor pastra
    volatilitatea, in special avand in vedere incertitudinile existente
    cu privire la reformele viitoare.

    POLONIA
    Economia Poloniei se mentine solida. Datele privind creşterea
    economica date publicitatii recent pentru al treilea trimestru din
    2010, au surprins printr-o creştere a PIB-ului de 4,2% anual.
    Trebuie mentionata reducerea dinamicii comertului extern; creşterea
    economica a fost sustinuta in special de o cerere interna pozitiva
    şi de refacerea stocurilor. In comparatie anuala, inflatia a
    crescut la 2,8%, in special datorita majorarii preturilor la
    produsele alimentare. in cursul urmatoarelor luni, banca centrala
    ar putea inaspri politica monetara, majorand dobanda de
    referinta.

    CEHIA
    Economia ceha continua sa recupereze puternic, sustinuta in special
    de o cerere externa crescuta. Rata inflatiei a crescut uşor,
    ajungand la 2%, valoare anuala. Daca acesta valoare corespunde
    limitei superioare a nivelului dorit de banca centrala, pentru
    urmatoarele luni nu trebuie sa ne aşteptam la nicio majorare a
    dobanzii de referinta – cu atat mai mult daca dobanzile de
    referinta din zona euro işi mentin nivelurile scazute.

    TURCIA
    In al doilea trimestru din 2010, creşterea economiei Turciei,
    sustinuta de o cerere interna solida, a fost de 10,3% in valoare
    reala (valoare anuala). Productia industriala continua un proces de
    apreciere accentuat, cu 12,9% valoare ajustata raportat la numarul
    zilelor de lucru (valoare anuala); nivelul de utilizare al
    capacitatilor a atins aproape valoarea inregistrata inainte de
    criza. In schimb, rata somajului a continuat sa urce. Rata
    inflatiei a crescut neasteptat de mult, cu scumpiri in special la
    alimente ( circa 17% valoare anuala). Inainte de 2011 nu pot avea
    loc majorari ale dobanzii de referinta.

  • Sony va investi 910 milioane euro pana In 2012 pentru cresterea productiei unor senzori de imagine

    Investitia, prevazuta pentru perioada aprilie 2011- martie 2012,
    este destinata cresterii productiei de senzori CMOS la o uzina din
    Japonia care va fi preluata de Sony de la Toshiba. Fondurile includ
    cumpararea fabricii si modernizarea acesteia. Sony a anuntat deja,
    In septembrie, investitii de 40 de miliarde de yeni (365 de
    milioane de euro) pentru extinderea unei alte uzine nipone unde
    sunt produsi senzori CMOS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2010 – Cele mai mari investitii ale anului

    Daca in anii de crestere accelerata a economiei, comerciantii se
    intreceau in a deschide noi si noi magazine, 2010 este un an in
    care cele mai multe retele au apasat pedala de frana. Sunt insa
    companii care profita chiar acum de moment. Dedeman, reteaua de
    bricolaj dezvoltata de omul de afaceri Dragos Paval, ajunge anul
    acesta cel mai mare comerciant roman. Compania a mizat tocmai in
    vreme de criza pe extindere, deschizand anul acesta cinci noi
    spatii (cu un buget de peste 50 mil. euro), dupa ce anul trecut a
    inaugurat alte patru magazine. Cora, care are o istorie de peste
    opt ani pe piata locala, este un alt exemplu de companie care a
    declansat in 2010 ofensiva extinderii: la finalul anului trecut
    avea doar trei magazine, iar anul acesta a mai deschis trei.

    Aproape toate retelele au deschis spatii in acest an si chiar
    daca fata de alti ani investitiile sunt mai reduse, franarea este
    conexata in cele mai multe cazuri si de faptul ca nu mai aveau o
    nevoie acuta de noi magazine. Tot in comert a identificat si
    miliardarul Dinu Patriciu o nisa de exploatat: magazinele de
    proximitate, segment in care a pompat in jur de 100 mil. euro
    pentru deschiderea a peste 100 de Mic.ro. Patriciu a plusat la
    capitolul investitii in 2010 si a intrat in forta si pe piata de
    pariuri sportive, deschizand pana in prezent agentii Bet Arena in
    37 de judete din tara.


    Imobiliarele detin trei pozitii in clasamentul celor mai mari
    investitii finalizate in acest an. Trei malluri – Sun Plaza, Gold
    Plaza Baia Mare si Atrium Center – si-au deschis portile in acest
    an. In ciuda faptului ca imobiliarele au fost grav afectate de
    criza, sunt cel putin zece proiecte incepute in 2010 ale caror
    investitii cumulate depasesc 1 miliard de euro. Cu titlul de
    exemplu: Cora cu complex comercial la Constanta (100 mil. euro),
    proiectul Maritimo Constanta (140 mil. euro), Palas Iasi (260 mil.
    euro), Victoria City Center (150 mil. euro).

    Partea leului revine domeniul energetic. CEZ construieste in
    Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere
    instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a
    celui mai mare parc operational din prezent (parcul eolian
    Whitelee, Scotia). Proiectul are o valoare de 1,1 mld. euro, iar
    prima faza a acestuia este plasata la Fantanele – 139 turbine. Cel
    mai mare investitor din acest an este Petrom, care a avut un buget
    de investitii de 1,5 miliarde de euro – 50% pentru explorare si
    productie, 25% pentru centrala pe gaz de la Brazi, 18% pentru
    rafinaria Petrobrazi, iar 7% pentru Petrom City si alte investitii
    corporate. Intre cei mai mari investitori se numara Ford Motor
    Company, cu un buget de 200 milioane de euro in cadrul uzinei de la
    Craiova, adica aproape o treime din totalul tintei de 675 milioane
    de euro la care s-a angajat.


    Banii pompati de Ford in fabrica de la Craiova sunt importanti
    mai cu seama din prisma investitiilor in lant pe care le genereaza,
    numarul de furnizori ai companiei ajungand deja la 20. Chiar daca
    2010 a fost un an in care companiile mai degraba au asteptat
    semnale pozitive pentru a croi bugete de investitii, sunt o serie
    intreaga de companii, din cele mai variate domenii, care n-au batut
    pasul pe loc. Spre exemplu, operatorul suedez de servicii medicale
    private Medicover a deschis un laborator regional in urma unei
    investitii de 10 mil. euro; AdePlast a pompat 0,6 mil. euro in
    fabrica din Ploiesti si un milion de euro pentru circa 120 de
    masini de colorat pentru distribuitorii locali ai companiei.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • Retrospectiva 2010 – Ce a facut Guvernul: masuri si efecte

    CRONOLOGIA MASURILOR DECISE ANUL ACESTA

    @ Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina
    (01.01.2011) – Obiectiv: Cresterea incasarilor bugetare din accize
    de la 17,4 mld. lei la 18,4 mld. lei

    @ Lansarea lucrarilor pentru constructia a circa 290 km autostrazi
    (01.01.2011) – Obiectiv: Investitii de 2,5 mld. euro, 2/3 din suma
    fiind fonduri europene

    @ Unificarea declaratiilor fiscale (01.01.2011) – Obiectiv:
    Posibilitatea ca firmele sa-si poata depune la ANAF declaratiile
    fiscale intr-un singur loc si in format electronic

    @ Adoptarea legii unice a salarizarii, a legii bugetului si a legii
    pensiilor (dec.2010) – Obiectiv: Satisfacerea angajamentelor in
    acest sens catre FMI, drept conditie pentru eliberarea urmatoarei
    transe de credit (cca 850 mil. euro)

    @ Majorarea cu 3,3% a CASS, impozitarea cu 5,5% a pensiilor mai
    mari de 740 lei/lunar (06.12.2010) – Obiectiv: 2.067.764 de
    contribuabili in plus la sistemul de sanatate

    @ Recalcularea pensiilor speciale – Suspendata in justitie

    @ Stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor cu varste pana
    in 35 de ani – Obiectiv: Acordarea de fonduri nerambursabile de
    pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului
    de afaceri. Oferirea de garantii prin Fondul National de Garantare
    pentru pana la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult
    de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata CAS pentru
    maximum 4 angajati. Programul a fost insa amanat, dupa discutii cu
    Banca Mondiala

    @ Eliminarea impozitului minim (01.10.2010) – De la aceasta data se
    aplica impozitul pe profit, urmand ca din 2011 sa se aplice impozit
    forfetar

    @ Plata arieratelor din sanatate de 1,9 mld. lei (sep.2010) –
    Guvernul a anuntat FMI ca a achitat restantele, insa la sfarsitul
    lunii octombrie, arieratele din sanatate erau de un miliard de
    lei

    @ Credite cu garantii pentru asociatiile de locatari pentru
    reabilitarea termica a cladirilor de locuit (21.07.2010) – Pana la
    1 noiembrie se reabilitasera 50% din 895 de blocuri, iar Ministerul
    Dezvoltarii Regionale estima o pondere de 85% pana la sfarsitul
    anului

    @ Cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa,
    a tichetelor cadou si a unor taxe locale (01.07.2010) – Obiectiv:
    peste 390 mld. lei venituri in plus atrase la bugetul de stat

    @ Cresterea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor in
    sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj,
    pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale (01.07.2010)
    – Obiectiv: incadrarea in tinta de deficit bugetar negociata cu
    FMI, de 6,8%

    @ Reducerea cu 50% a consumului de carburanti in institutiile
    publice, interzicerea achizitiei de autoturisme, mobilier si
    birotica, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si
    serviciile ramase de executat pe semestrul II (01.07.2010) –
    Obiectiv: scaderea cheltuielilor de la buget

    @ Capitalizarea suplimentara a Fondului de Garantare pentru IMM cu
    46 mil. euro (23.06.2010) – Pana in august, Fondul a acordat 10.400
    garantii, in valoare de 643 mil. euro

    @ Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai
    multe cladiri si introducerea unei taxe de solidaritate pentru
    veniturile din inchirierea proprietatilor suplimentare (iunie 2010)
    – Obiectiv: cresterea cu 31 milioane de lei a sumelor colectate la
    bugetele locale

    @ Scutirea pe 6 luni de la plata CAS a firmelor care angajeaza
    someri (01.03.2010) – Pana la 30 septembrie, numarul total de
    persoane angajate ca efect al OUG 13 era de 2.635, la 1.686 de
    angajatori beneficiari

    @ Inghetarea valorii punctului de pensie in 2010 si 2011
    (01.01.2010) – Deficitul bugetului de pensii era, la 30.09.2010, cu
    75% mai mic decat la aceeasi data din 2009, de 742 mil. lei.