BusinessMagazin

Tag: investitii

  • De ce a ajuns Romania o piata-cheie pentru Bricostore

    nosc Romania foarte bine, toate ungherele tarii si chiar
    suburbiile oraselor din cele mai indepartate colturi ale tarii”,
    spune Philippe Bresson, (43 de ani), proprietarul Bricostore, o
    afacere pornita in 1849 si care a ramas, vreme de cinci generatii,
    in familie. “Suntem o afacere de familie si asa vrem sa ramanem”,
    afirma Bresson, care vine cel putin o data pe luna in Romania.
    Reteaua are aici 15 dintre cele 26 de magazine ale sale – alte noua
    sunt in Ungaria si doua in Croatia. Fiind o piata cheie pentru
    companie, cheful de cumparaturi al romanilor sau lipsa acestuia are
    mare importanta pentru proprietarii afacerii. Filiala locala a avut
    anul trecut vanzari cu 17% mai mici decat in 2009, ajungand la 140
    de milioane de euro, spune Isabelle Pleska, care este, din 2002, de
    la intrarea francezilor pe piata locala, director general al
    companiei. Scaderea vanzarilor este insa mai mica decat declinul
    pietei, care s-a plasat anul trecut, conform estimarilor, in jurul
    a 20 de procente.

    Cel putin trei sunt motivele, puncteaza Bresson, pentru
    minusurile din vanzari: cei mai multi clienti nu-si mai permit sa
    cheltuiasca pe amenajarea si renovarea locuintei, au scazut
    preturile produselor si competitia s-a ascutit. “In unele orase,
    precum Ploiesti sau Brasov, competitori de-ai nostri au deschis
    magazine chiar langa noi”, spune proprietarul Bricostore. El adauga
    insa ca se asteapta ca anul acesta rezultatele sa fie mai bune
    decat in 2010, iar vanzarile sa fie mai mari cu cateva procente
    bune. Un rol poate juca in ecuatie si deschiderea recenta a
    magazinului de la Drobeta Turnu-Severin in urma unei investitii de
    8 milioane de euro, dar si reamenajarea spatiului din Baneasa. Tot
    anul acesta compania si-a planificat sa inceapa reamenajarea
    magazinului pe care l-a deschis, in 2003, in cartierul bucurestean
    Pantelimon. “Este un spatiu invechit, care va fi extins, iar
    bugetul se plaseaza in jurul a 5-6 milioane de euro”, spune
    Bresson. Pentru modificari insa, magazinul nu isi va inchide
    portile, ci, la fel ca si in spatiul din Baneasa, unde reamenajarea
    a durat patru luni, va primi, in continuare, si clienti. Proiectul
    din Pantelimon este insa de o amploare mai mare – dovada si bugetul
    dedicat.

    In bugetele pentru 2011, doar o singura tinta mai apare pentru
    companie – Zagreb, unde ar urma sa fie deschis un nou magazin, care
    va costa 20 de milioane de euro. Investitiile totale in reteaua
    locala au ajuns la 170 de milioane de euro, cele mai multe spatii
    fiind insa in proprietate, o reteta preferata de la bun inceput.
    “Este mai ieftin decat sa inchiriezi”, spune Pleska. Familia
    Bresson s-a hotarat sa-si incerce norocul pe piata romaneasca mult
    inaintea altor retele de profil. “Desi primul magazin de aici a
    fost deschis in Chitila, in 2002, noi am cumparat primul teren in
    1999, dar la Brasov”, povesteste Bresson, care isi aminteste ca
    venise cu tatal sau la un seminar. “Tata a vazut atunci ca terenul,
    parcelat in trei, avea un mare potential comercial si am cumparat
    exact bucata din mijloc”, spune Philippe Bresson, care nu da
    detalii despre cat a costat, efectiv, terenul din Brasov, ci doar
    ca “a fost o afacere foarte buna”.

    Implicat in afacerea familiei din 1997, la acea vreme el lucra
    in Budapesta, un oras in care a stat 12 ani si unde i s-au nascut
    cei doi copii. Era la indemana, povesteste acum, sa calatoreasca in
    Romania si asa a ajuns sa cunoasca bine tara in care reteaua a
    pasit in 2002, cu cateva luni inainte de nemtii de la
    Praktiker.

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Companiile investesc anual 30 de milioane de euro in proiecte de responsabilitate sociala

    Referindu-se la eveniment, Rodica Lupu, Program Development
    Chairman JCI Europa, managerul proiectului, declara: “Dupa 20 de
    ani de democratie, societatea civila inca mai aşteapta miracole din
    partea statului, majoritatea romanilor refuzandu-si dreptul de a
    participa la viata comunitara. Chiar daca exista interes pentru
    actiunile de responsabilitate sociala şi chiar daca in Romania au
    fost implementate proiecte de succes de catre marile corporatii si
    organizatiile non-profit, pentru ca initiativa sociala sa produca
    intr-adevar efecte notabile avem nevoie de transparenţa si de
    transfer de know-how. Conform studiilor de specialitate”, continua
    Rodica Lupu, “investitiile cumulate realizate de companiile
    romanesti in proiecte de responsabilitate sociala nu depasesc 30 de
    milioane de euro, asta in conditiile in care piata publicitara este
    de 330 milioane de euro”.

    “Desi spiritul competitiv stimuleaza cresterea standardelor si
    inovatia in orice domeniu, cred ca acum, in Romania, in domeniul
    interventiei in comunitate, este momentul colaborarii si
    cooperarii, mai curand decat al competitiei. De aceea intentionam
    sa reunim toti actorii interesati sub umbrela acestui proiect,
    incepand cu marile corporatii, companiile mici si medii,
    organizatiile non-guvernamentale, factorii de decizie, etc. Dar, in
    final, asumarea individuala a responsabilitatii sociale de catre
    fiecare dintre noi este un factor esential, fara de care nu putem
    asigura dezvoltarea acestei initiative.”, concluzioneaza
    managerul.

    JCI Romania este o organizatie de tineri lideri, antreprenori si
    profesionisti afiliata retelei mondiale Junior Chamber
    International, care numara mai mult de 200.000 de membri in peste
    120 de tari.

  • Millennium Bank lanseaza o linie de business pentru clientii cu venituri mari

    Prestige reprezinta un model de servicii bazat pe administrarea
    averii, abordarea individuala a clientului, planificare si
    consiliere financiara. Oferta Prestige a Millennium Bank cuprinde
    produse de tranzactionare, de economisire, de creditare si
    asigurari, precum si produse de investitii selectate pentru a
    raspunde nevoilor acestui segment de clienti.

    “Acum intram in competitia pentru un segment de clienti cu
    potential mare, oferind servicii flexibile, adaptate nevoilor
    clientului – aceasta abordare fiind unul dintre principalii
    diferentiatori pe piata pentru Millennium Bank”, afirma Nuno Alves,
    director executiv al Millennium Bank. Grupul-mama din Portugalia,
    Millennium bcp, furnizeaza acest tip de serviciu in toate tarile in
    care este prezent, a precizat Alves.

    Oferta Prestige este disponibila in 12 sucursale Millennium Bank
    din Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Oradea, Ploiesti si
    Timisoara.

    Cu aceasta noua linie de business, Millennium Bank Romania intra
    si pe piata distribuitorilor de fonduri globale. In parteneriat cu
    ING Investment Management, companie importanta la nivel mondial in
    administrarea activelor, banca distribuie 15 fonduri domiciliate in
    Luxemburg, selectate pentru a acoperi clasele majore de active
    (actiuni, instrumente cu venit fix), stiluri de investitii si
    regiuni diferite (Europa, America de Nord, America Latina si Asia).
    Clientii Prestige pot investi si in fonduri mutuale locale,
    administrate de Pioneer Asset Management.

    Millennium Bank a dezvoltat si un program de asigurari de sanatate,
    in parteneriat cu Eureko Asigurari, creat exclusiv pentru clientii
    Prestige. Programul ofera servicii medicale prin intermediul a 250
    de clinici si spitale private partenere din Romania.

    Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
    2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
    99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
    fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
    2009.

  • Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari

    Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
    40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
    echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
    (12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
    milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
    economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
    luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
    care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
    Shanghaiului.

    Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
    localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
    interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
    de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
    pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
    construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
    Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
    de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
    ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
    cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
    si sa poata ajunge rapid la ele.

    Criticii afirma insa ca presa occidentala se
    grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
    intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
    multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
    de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
    incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
    intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
    asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
    culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
    “orasul cu 42 de milioane de locuitori”.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.

  • Cea mai proasta veste a anului

    Evenimentul, motivat de companii prin “incertitudinile economice
    si de piata care au inconjurat acest proiect, legate in cea mai
    mare parte de criza financiara actuala”, are loc dupa ce, toamna
    trecuta, anul trecut si cehii de la CEZ s-au retras din proiect,
    ceea ce lasa pe pozitii doar doi investitori straini – grupul
    italian Enel si ArcelorMittal, desi si despre acestia circa zvonul
    ca se vor retrage. Ministerul Economiei a facut deja cunoscut ca va
    cauta alti investitori, mai ales daca, asa cum s-a spus, si ultimii
    doi investitori privati vor pleca si ei, iar pana atunci a inceput
    sa ploua cu recriminari si comentarii despre cine e de vina.

    Sa observam insa ca, in ciuda incercarii de a atribui exclusiv
    autoritatilor romane vina esecului acestei investitii, fiecare
    dintre ex-investitori a anuntat tot in aceasta saptamana cate un
    proiect nou de mare calibru (si de mare valoare) in alte tari. CEZ
    a intrat pe piata slovaca a furnizarii de gaz si electricitate
    pentru consumatorii casnici, GDF Suez a anuntat ca va dezvolta in
    Franta un reactor Atmea de dimensiuni medii, un model bun de
    exportat si in alte piete (eventual in tari ca Iordania, unde pana
    acum n-a reusit sa se impuna pentru ca oferta sa nu includea decat
    reactoare de mari dimensiuni), iar Iberdrola a anuntat ca va plati
    nu mai putin de 2,4 miliarde de dolari pentru compania energetica
    braziliana Elektro, cea care furnizeaza energie in toata regiunea
    Sao Paulo.

  • Solutia crizei – Vanghelie e dispus sa colaboreze cu Basescu pentru a atrage investitii straine

    Potrivit unui comunicat de presa remis, joi, agentiei MEDIAFAX,
    primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, s-a intalnit, miercuri, cu
    Jay Burgess si Ryan Barnes, inalti oficiali ai Departamentului de
    Comert al SUA, pentru a identifica posibilitatile de atragere a
    unor investitori americani in Romania. In timpul discutiilor, care
    au avut loc la sediul Departamentului de Comert al SUA, din
    Washington, primarul Marian Vanghelie a subliniat faptul ca Romania
    este un loc excelent pentru investitii, se precizeaza in
    comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-au inteles pantofii Benvenuti cu vremurile recesiunii

    “Viata unei companii este ca viata unui om. Benvenuti este acum
    in cel de-al saptelea an de viata. Avem o afacere bine asezata,
    insa, pe masura ce crestem, experienta acumulata va da mai multa
    maturitate si eficienta businessului.” Dan Pavel nu vorbeste din
    carti. Omul de afaceri din Oradea a avut cativa ani excelenti in
    debutul businessului sau, insa primul an al crizei l-a dus pe
    pierderi si i-a schimbat putin optica in ce priveste dezvoltarea
    ulterioara. Cel mai dificil an pentru Benvenuti de la infiintarea
    companiei a fost 2009, cand compania a intrat pe pierderi, de 1,8
    milioane de lei (420.000 de euro), la afaceri de 35,2 milioane de
    lei (8,3 milioane de euro).

    “Anul 2010 a fost in mod absolut mai bun decat 2009. Lucrurile
    au inceput sa mearga mai bine inca din toamna lui 2009, mai exact
    din septembrie, dupa ce am reusit sa avem un echilibru intre
    venituri si cheltuieli”, povesteste acum Dan Pavel, eliberat de
    spectrul negativ care plana deasupra companiei cu mai putin de doi
    ani in urma. In 2009, pentru a optimiza raportul venituri –
    cheltuieli, Dan Pavel a fost nevoit sa reduca personalul cu 20%
    (pana la numarul actual de 245 de angajati) si sa realizeze
    reduceri de costuri pe toate departamentele, in special pe
    marketing.

    Pana in 2008 inclusiv, acestui departament ii erau alocate
    bugete generoase. “Colaboram cu revistele de specialitate,
    organizam evenimente si prezentari de moda. Acum ne-am concentrat
    pe o singura campanie – <Benvenuti te incalta cu un BMW seria 3»
    – in care am investit in total intre 130.000 si 150.000.
    Publicitatea nu are un impact imediat, dar noi gandim afacerea pe
    termen lung, si atunci campaniile au rolul lor pozitiv,
    influenteaza decizia de cumparare.”

    Pentru a-si imbunatati situatia economica, Dan Pavel a
    repozitionat doua magazine in 2009 si a mai deschis unul singur,
    temperand ritmul de dezvoltare de pana atunci a retelei. “Daca la
    inceputul lui 2009 aveam 33 de magazine, in luna martie a aceluiasi
    an am inaugurat punctul din centrul comercial Orhideea din
    capitala”. Repozitionate au fost magazinele din Bucuresti, din
    Liberty Mall in Cotroceni Park, si din Cluj, unde s-a deschis un
    nou punct de vanzare intr-un spatiu mai mare, unde chiria este mai
    mica. “Proprietarul din Cluj nu a inteles ca trebuie sa fie
    flexibil la chirii pe timp de criza. La acel moment noi eram deja
    intr-o etapa de finalizare a reducerilor de chirii. Aproape toti
    proprietarii au inteles si ne-au acordat reduceri de peste
    20%.”

    In aceste conditii, Dan Pavel vorbeste despre afaceri in 2010
    similare celor din 2008, de circa 11,7 milioane de euro. Daca in
    2008 compania obtinea un profit de circa 810.000 de lei, pentru
    2010 fondatorul Benvenuti spera sa fi castigat macar cat sa isi
    acopere pierderea din 2009. Chiar daca 2010 a mers mai bine, pentru
    2011 Dan Pavel nu are asteptari foarte mari, insa spera la o
    crestere usoara a cifrei de afaceri comparativ cu anul care tocmai
    s-a incheiat.