BusinessMagazin

Tag: investitii

  • IIF: Fluxurile de capital spre Europa emergenta vor creste cu cca 100 mld. dolari. Riscurile pentru Romania

    “Daca fluxurile de capital contribuie la cresterea economica in
    economiile emergente, ele ridica in acelasi timp probleme pentru
    acele tari care deja se confrunta cu presiuni inflationiste,
    crestere puternica a creditului si scumpiri ale activelor”,
    apreciaza IIF, principala asociatie internationala a institutiilor
    financiare, cu aproape 400 de membri din peste 70 de tari.

    “Ungaria si Romania vor ramane cele mai vulnerabile din zona la
    fluctuatiile din perceptia pietelor”, noteaza IIF, ceea ce se
    traduce prin riscul, evidentiat de BNR in ultima vreme, ca
    fluxurile de capital sa plece la fel de repede precum intra in
    tara, destabilizand moneda si preturile. In cazul Ungariei,
    vulnerabilitatea este explicata prin impunerea taxei asupra
    bancilor si a altor multinationale, apreciaza IIF. In cazul
    Romaniei, vulnerabilitatea e legata de apropierea alegerilor din
    2012, care “vor testa consecventa fragilei coalitii de guvernamant
    de a mentine masurile nepopulare de austeritate care au fost
    esentiale pentru ajustarea fiscala de anul trecut pana acum”.

    Ungaria, Polonia si Romania raman primele expuse la contagiune
    in urma unei extinderi a problemelor din zona euro, insa riscurile
    in cazul Poloniei si al Romaniei sunt limitate de acordurile cu FMI
    ale celor doua tari.

    Europa emergenta este singura regiune pentru care IIF prevede o
    sporire a influxurilor de capital in 2011. Atat in Asia emergenta,
    cat si in America Latina, fluxurile de capital privat sunt estimate
    sa scada usor, iar pentru Africa/Orientul Mijlociu se prevede o
    scadere mai accentuata.

    Intrarile nete de capital strain vor creste cel mai mult in
    Polonia si in special Turcia, unde cresterea economica si-a
    revenit, dobanzile sunt atractive, iar pietele sunt cel mai
    lichide, anticipeaza IIF. In ciuda masurilor de descurajare a
    fluxurilor speculative pe termen scurt, cu potential daunator
    pentru economie, Turcia va atrage in continuare un volum
    semnificativ de capitaluri.

    IIF noteaza ca aproape o treime din cresterea fluxurilor spre
    Europa emergenta va reflecta majorarea investitiilor straine
    directe, in special prin reinvestirea profiturilor, in dauna
    imprumuturilor de la bancile comerciale occidentale cu filiale in
    tarile din Est. Aceste imprumuturi vor ramane sub nivelul dinainte
    de criza, din cauza incertitudinii privind resursele de lichiditate
    ale bancilor, in conditiile problemelor financiare din zona euro.
    In Bulgaria, Romania si Ungaria, creditarea bancara catre sectorul
    privat nu si-a revenit inca, spre deosebire de restul zonei.

    “Europa emergenta” cuprinde, in acceptiunea IIF, Bulgaria, Cehia,
    Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

    Europa emergenta a atras in 2008 un flux de 257,7 miliarde de
    dolari, care s-a redus la numai 56 de miliarde in 2009. Anul
    trecut, cifra a crescut la 148,4 miliarde.

    In total, volumul capitalului atras de economiile emergente din
    toata lumea este estimat sa ajunga anul acesta la 1.041 miliarde de
    dolari, fata de 989,8 miliarde in 2010. Cresterea nu mai este insa
    nici pe departe la fel de importanta precum cea din 2010, care a
    marcat un adevarat salt de la 643,7 miliarde in 2009.

    Pentru 2012, IIF estimeaza ca Europa emergenta va continua sa
    atraga un volum mai mare de capitaluri (300 de miliarde). Tot
    volume mai mari ar urma sa atraga si Africa/Orientul Mijlociu, in
    timp ce atractivitatea Asiei emergente si a Americii Latine va
    scadea in continuare.

  • Se vor scumpi biletele de avion de la Otopeni?

    “Vizitand acest terminal, as vrea sa intelegeti diferenta
    arhitecturala majora promovata. Spatiile comerciale agreseaza
    pasagerul. Este o intentie, iar acest terminal a fost construit
    urmarind acest concept, din dorinta de a creste puternic veniturile
    non-aeronautice ale companiei si din dorinta de a pastra
    cheltuielile de operare pe care le percepem de la operatorii
    aerieni la parametrii cat mai rezonabili.” Declaratia ii apartine
    directorului Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) Tudor
    Jidav si a fost facuta in urma cu mai bine de o luna, cu prilejul
    extinderii terminalului de la Otopeni. Un terminal care la
    finalizarea fazei a treia a modernizarii de la finele anului 2012
    va putea gestiona un trafic de sase milioane de pasageri anual,
    fata de cinci milioane, cati trec in prezent pe la Otopeni. Pana la
    imbarcare, pasagerii au la dispozitie baruri, restaurante si
    magazine noi pentru petrecerea agreabila a timpului, dupa cum spun
    gestionarii spatiilor. Tarifele pentru cumparaturi nu difera fata
    de magazinele din vechiul terminal, insa surprizele ar putea veni
    de pe urma pretului biletelor.

    Solutia gasita de Jidav pentru a pastra cheltuielile de operare
    pe care compania le percepe de la operatorii aerieni la parametri
    “cat mai rezonabili” pare a fi un obiectiv greu de tintit, cata
    vreme la urechile sefilor de companii de aviatie circula zvonuri
    legate de posibile cresteri de taxe. Mai exact, propunerea
    autoritatilor aeroportului de a introduce o noua taxa, asa-zisa
    “taxa de supraveghere a obiectivelor de securitate”, potrivit
    oficialilor Air France-KLM Romania. Cat timp taxele de aeroport se
    regasesc in compunerea pretului biletelor, pasagerii ar urma sa
    plateasca mai mult, in cazul modificarii acestora. “Nu as putea sa
    spun daca exista o legatura intre inaugurarea noului terminal al
    aeroportului Otopeni si aceasta taxa”, spune Alexandru Dobrescu,
    seful Air France-KLM Romania.

    Reprezentantul Emirates Airlines in Romania, Nicolae Demetriade,
    sustine ca investitiile trebuie recuperate de undeva, pentru ca
    imprumuturile angajate de autoritati trebuie platite, iar solutiile
    pentru cresterea veniturilor sunt putine la numar: “Investitii de
    acest fel se pot recupera din cresterea numarului de pasageri si a
    frecventei zborurilor sau, mai usor, din marirea taxelor de
    aeroport”. Prima varianta este mai putin probabila, in conditiile
    in care traficul de pe Otopeni este ce-i drept in crestere, insa
    cresterea semnificativa a numarului de zboruri nu e tocmai o
    tendinta remarcabila in ultima perioada. “Daca cei de la CNAB spun
    ca din activitatile comerciale se poate recupera o parte din
    investitii, o parte poate fi si 0,1% sau 0,01%”, adauga
    Demetriade.

    De cealalta parte, CNAB mizeaza insa pe experienta de zeci de
    ani a companiilor in sarcina carora cade gestionarea celor 4.000 de
    metri patrati de spatii comerciale nou-create. Ca urmare a
    procedurii de selectie a ofertelor, lansata in noiembrie 2008, au
    fost desemnati castigatori italienii de la Autogrill S.p.a. pentru
    zona de alimente (Travel Food & Beverage), unul dintre liderii
    mondiali in domeniu, care opereaza in peste 40 de tari, cu o cifra
    de afaceri de 5,7 miliarde de euro in 2010 si un EBITDA de 605
    milioane de euro. Pentru partea non-alimentara (Travel Retail),
    contractul a mers la firma Millenium, parte a grupului german
    Heinemann, cu experienta de 117 ani pe piata internationala de
    vanzare cu amanuntul pentru calatori si care distribuie bunuri
    catre o mie de operatori duty-free din 70 de tari. Important de
    mentionat este faptul ca spatiile comerciale nu au fost inchiriate,
    acestea constituind aport in cadrul asocierilor respective, asadar
    accesul in ecuatia afacerilor de la Otopeni se poate face cel mult
    la nivel de furnizor de produse pentru cele doua firme.

  • Tiriac face un turn de birouri la capatul noului bulevard Uranus

    Miliardarul Ion Tiriac, unul dintre cei mai bogati oameni de
    afaceri din Romania, care controleaza un business de aproape un
    miliard de euro anual in imobiliare, auto si servicii financiare,
    va demara in perioada imediat urmatoare constructia unei cladiri de
    birouri in Piata Victoriei din Capitala, considerata punctul zero
    al investitiilor in centre de afaceri. Tiriac are de mai multi ani
    un teren la intrarea pe strada Buzesti, pe care mai au cladiri de
    birouri si un alt miliardar, Dinu Patriciu, si companii austriece
    precum Immofinanz sau Premiumred. Ion Alexandru Tiriac, fiul
    miliardarului Ion Tiriac si reprezentantul actionarului in
    consiliile de administratie, se implica direct in acest
    proiect.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comoara din struguri – cat se castiga din investitiile in vita de vie?

    Vuiau primele pagini din Financial Times si Le Figaro, in urma
    cu cateva saptamani, pentru ca regizorul Francis Ford Coppola a
    reusit sa angajeze un oenolog francez renumit. “E un vis devenit
    realitate”, a spus cineastul, referindu-se la faptul ca pentru
    revigorarea podgoriei sale din California l-a recrutat pe Philippe
    Bascaules, un expert oenolog de prima mana, care a lucrat la
    Chateaux Margaux, una dintre cele mai renumite podgorii din
    regiunea Bordeaux.

    Venit la filmari in Romania, in urma cu ceva timp, Coppola a
    cautat si a analizat si la noi diverse locuri in care se cultiva
    vita-de-vie, dar a hotarat sa nu investeasca aici; experienta
    dobandita in timp l-a facut sa realizeze ca zona de pe malul
    Dunarii pe care o alesese initial nu beneficia de cele mai
    potrivite conditii de relief, iar soarele ar fi copt strugurii
    intr-un mod care nu ar fi permis obtinerea licorii perfecte.
    Dar investitiile in podgorii au facut cu ochiul mai multor persoane
    din viata publica romaneasca. Guvernatorul Bancii Nationale a
    Romaniei Mugur Isarescu, Valeriu Stoica, fost ministru al
    justitiei, poetul Mircea Dinescu sau oameni de afaceri precum Mihai
    Miron sau Daniel Guzu sunt doar cateva exemple. Pasiunea pentru vin
    a fost cea care i-a determinat sa investeasca, in unele cazuri,
    sume de ordinul milioanelor de euro.


    Valeriu Stoica, fost ministru si partener fondator al uneia
    dintre cele mai mari case de avocatura din tara, spune ca a
    investit din 2007 si pana acum intr-o vie din Dragasani si conacul
    din Dobrusa tot ce a castigat, impreuna cu sotia sa, din avocatura.
    Unele estimari plaseaza aceste investitii la 10-15 milioane de
    euro, dar Stoica spune ca “e prea mult”.

    “Istoria pasiunii pentru vin e veche si noua in acelasi timp”,
    spune avocatul, argumentand ca povestea incepe din 1927, cand
    strabunicii sotiei au cumparat o vie in Dragasani, cu un conac
    construit in 1904. Strabunicul sotiei, care era director de banca,
    a investit in via care a ramas in familie pana cand a fost preluata
    de stat la nationalizare. In 1997 familia Cristianei Stoica a
    recuperat via, dar, spune avocatul, “nu aveam nicio intentie sa ma
    ocup de ea, pentru ca eram prea ocupat si nu aveam nici resurse”.
    Via a fost cultivata vreme de 17 ani de altcineva, iar familia
    Stoica s-a hotarat sa investeasca in domeniu dupa ce au fost in
    vizita la conacul Stirbey, proprietatea lui Jacob von Kripp si a
    sotiei sale Ileana, care au o podgorie in apropiere. “Ne-am hotarat
    sa refacem conacul si podgoria si sa investim in vin dupa ce am
    vazut frumusetea magica a locurilor”, spune Stoica, care
    obisnuieste sa bea un pahar de vin la masa de pranz din weekend si
    uneori in timpul saptamanii. Ii place vinul din copilarie, cand
    tatal sau ii dadea un pahar de vin rosu la masa de duminica.


    Podgoria fostului ministru se invecineaza cu cea a lui Mugur
    Isarescu, unde este produs vin cu eticheta “Casa Isarescu”, produs
    de firma Mar SRL si distribuit numai in restaurante, la preturi
    intre 30 si 85 de lei. Pe cele 20 de hectare din Dealurile
    Dragasanilor sunt cultivate Cramposie, Tamaioasa Romaneasca,
    Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon. In 2009, relateaza Gandul,
    afacerea detinuta de familia guvernatorului BNR a inregistrat un
    profit net de 61.000 de euro, in crestere cu 40% fata de 2008.

  • Bosch vrea sa mai construiasca o fabrica in Romania

    “Vom trimite Ministerului Finantelor documentatia referitoare la
    intentiile noastre de investitii in Romania, care vizeaza
    constructia unei noi fabrici, precum si extinderea fabricii Bosch
    Rexroth de la Blaj. Investitiile sunt de amploare si inca nu putem
    sa dam deocamdata niciun detaliu referitor la acestea. Guvernul
    Romaniei are programe de sustinere a investitiilor si vom propune
    sa ne sprijine cu astfel de facilitati in vederea realizarii
    proiectelor”, a spus Eble intr-o conferinta de presa privind
    anuntarea rezultatelor companiei in Romania. Potrivit unor surse
    din companie, investitia greenfield va viza sectorul auto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soros si-a lichidat aproape total investitiile de 800 de milioane de dolari in aur

    Managerul de fond John Paulson si-a mentinut expunerea pe aur,
    iar la retragerea lui Soros de pe acest segment s-au alaturat alte
    nume mari din industria financiara, intre care Eric Mindich si Paul
    Touradji, potrivit unor documente transmise Comisiei pentru Bursa
    si Valori Mobiliare din SUA. Aurul se tranzactioneaza in prezent
    usor sub pragul de 1.500 de dolari pe uncie. Soros, care s-a aratat
    in ultimii ani increzator in evolutia aurului, si-a redus
    participatia in SPDR Gold Trust, cel mai mare fond de plasamente in
    aur, la sapte milioane de dolari, de la 655 milioane de dolari in
    decembrie. De asemenea, miliardarul a lichidat o participatie de
    cinci milioane de actiuni la iShares Gold Trust. Valoarea totala a
    investitiilor in aur ale lui Soros era de 774 milioane de dolari la
    sfarsitul anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitiile straine directe au scazut cu 22% in primul trimestru

    Investitiile din primul trimestru au acoperit in proportie de
    aproape 60% deficitul de cont curent, care s-a plasat la 634
    milioane de euro. Din totalul investitiilor din primul trimestru,
    creditele intra-grup au insumat 290 milioane de euro, iar
    participatiile la capital consolidate cu pierderea neta estimata au
    reprezentat 89 milioane de euro. Anul trecut investitiile straine
    directe au totalizat 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,57%
    fata cele din 2009, cand s-a inregistrat un nivel de 3,488 miliarde
    de euro. Investitiile straine directe au fost realizate in cea mai
    mare parte din participatii la capital, care au insumat 2,04
    miliarde de euro, restul intrarilor, de 556 milioane de euro,
    reprezentand credite intra-grup.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum sa faci primul milion de euro la 23 de ani

    “Am plecat cu Zsolt Kerestely in Ungaria, dupa vaci.” Pe la
    sfarsitul anilor ’90 Iustin Paraschiv avea 18 ani, era student la
    Bucuresti, la ASE, iar compozitorul Zsolt Kerestely avea in jur de
    70 de ani. Parintii lui Paraschiv aveau o mica firma de abatorizare
    si productie de mezeluri la Mizil, asa ca aveau nevoie de materie
    prima. “Am cautat pe internet fermieri care sa vanda. Mesajul l-a
    scris un prieten care stia engleza, dar am gasit pe cineva care
    stia si mai putina engleza decat mine”, se amuza el acum. Cand
    Paraschiv si Kerestely au ajuns in Ungaria la fermierul cu care
    vorbisera, surpriza: n-avea vaci. Stia insa pe cineva care are de
    vanzare, asa incat au umblat toata ziua din poarta in poarta. Au
    urcat apoi vacile intr-un TIR inchiriat la fata locului, iar
    ungurii au avut suficienta incredere incat sa dea vacile si sa
    accepte plata prin banca. Desi Paraschiv a facut profit din
    aventura de atunci, a fost singura data cand a procedat asa.


    De la vacile din camionul unguresc pana la afacerile cu ferme de
    animale si pasari, productie de carne si comert de acum pare ca a
    trecut o viata. Paraschiv a ajuns unul dintre cei mai importanti
    jucatori tineri din agricultura si industria alimentara din
    Romania, cu o cifra de afaceri cumulata de 120 de milioane de euro,
    fara a pune la socoteala si firmele celorlalti membri ai familiei,
    care ridica in total cifra spre 150 de milioane. E mult, e putin?
    Raspunde ca nu s-a gandit niciodata daca se simte sau nu un om
    bogat, dar este multumit cu ce are, ca nu-si propune decat sa aiba
    in continuare viata de acum si, mai mult, ca niciodata nu si-a
    fixat ca tel sa atinga un statut anume sau sa acumuleze o anumita
    avere: “Am facut totul din joaca”.

    LA CE E BUN INTERNETUL
    Ceva mai mult a inceput sa se implice in firma parintilor intr-una
    din vacantele de vara, in 2000, tot pe vremea cand era student la
    ASE. Despre facultate spune ca nu l-a ajutat la nimic (“din punctul
    meu de vedere este pierdere de vreme”), dar crede ca singura
    facultate care poate ajuta in cariera un om de afaceri este
    Finante-Banci. Pe atunci, afacerea parintilor era mica, doar la
    nivelul orasului Mizil – un abator si o carmangerie mica. Pornisera
    afacerea fiindca aveau experienta in comert – tatal in zona de
    material lemnos, iar mama in materiale de constructii. “Au ajuns
    aici printr-o conjunctura; aveau prieteni care cresteau animale”,
    explica el.



    A intrat si el in fabrica, la fel ca multi copii ai caror
    parinti au un mic business. “<Ajuta-ma si pe mine>, spun de
    regula parintii, dar nu precizeaza niciodata concret cum anume. De
    pilda, sa zica <Ia paharul asta de-aici si pune-l dincolo>”,
    spune Iustin Paraschiv mutand, demonstrativ, paharul de pe masa de
    sedinte.


    Isi aminteste si acum discutia cu parintii sai, desi au trecut
    cam zece ani de-atunci:
    “- Bine, te ajut, dar cum anume?
    – Nu stiu, vino si stai si tu pe langa oameni.
    – Bun, am venit, dar ce sa fac langa ei?”.
    “Am luat-o de la intrarea animalelor in abator si pana la
    fabricarea carnatilor, unul dintre putinele produse pe care le
    faceau atunci”, spune Paraschiv, dar marturiseste sincer ca nimic
    nu l-a atras. Vindeau in cateva magazine proprii, la Mizil, de unde
    cumparau si alti comercianti. Nici masini de distributie nu aveau.
    In Romania, reflecteaza el, o firma de productie de mezeluri
    trebuie sa se preocupe si de distributie “si asta e rau, pentru ca
    nu poti sa le stii pe toate”. Or, chiar acest lucru a fost, in
    opinia lui, piatra de incercare a industriei, care a si dus la
    multe falimente. “Sa faci si marketing, si carnati, sa faci
    distributie, sa transezi si carne este foarte, foarte complicat.” O
    firma poate jongla cu toate aceste activitati numai daca are un
    anumit confort financiar si isi permite sa plateasca specialisti
    pentru diversele departamente.

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • France Telecom ar putea investi in Orange Romania peste 500 de milioane de euro

    “Orange isi exprima intentia de a continua sa investeasca sume
    importante. (…) Volumul investitiilor poate fi insa afectat de
    factori externi, ca de exemplu eroziunea indicatorilor financiari
    ai pietei telecom, mentinerea dezechilibrului pietei si mai ales
    reglementari sau alte decizii ale autoritatilor care ar putea
    influenta negativ performanta companiei”, a afirmat Millet.
    Strategia de dezvoltare a Orange Romania este parte a strategiei
    grupului France Telecom – Conquest 2015, fiind adaptata la
    contextul local, si anume necesitatile operatorului roman, situatia
    pietei telecom din Romania si necesitatile clientilor. Directorul
    tehnic al Orange Romania, Madalina Suceveanu, a afirmat ca
    investitiile operatorului urmaresc dezvoltarea si modernizarea
    retelei si imbunatatirea calitatii serviciilor.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro