Tag: salariu

  • Câţi nepalezi vrea să mai angajeze City Grill şi cât câştigă aceştia

    În toamna anului trecut, guvernul a modificat legislaţia privind „importul” de personal non-UE, în sensul că, dacă până atunci companiile erau obligate să le ofere străinilor un salariu la cel puţin nivelul salariului mediu la nivel naţional (de circa 2.700 de lei net pe lună), ulterior a rămas obligativitatea de a le acorda cel puţin salariul minim pe economie (de 1.162 de lei net în 2018, respectiv 1.263 de lei net în 2019).

    Ce îi motivează totuşi pe vietnamezi să vină în România, dacă salariul minim pe care îl pot obţine acum este de doar 270 de euro pe lună?
    „Când ne-am decis să aducem vietnamezi, la acea vreme în Vietnam salariul mediu era în jur de 230 de dolari. Noi am oferit la vremea respectivă 520 de euro net pentru că era exact salariul mediu pe economie pe care noi îl aveam obligatoriu de acordat. Acum, legislaţia nu ne mai ajută în niciun fel, pentru că niciun vietnamez nu va mai veni decât pe salariul pe care l-am oferit în prima fază, de 520 de euro. Ca atare, legea schimbată acum nu ne mai ajută cu nimic”, a spus Ivan Firsa de la Vard Tulcea.

    Şi lanţul de restaurante City Grill, care a demarat anul trecut un proiect-pilot prin care a adus 5 angajaţi din Nepal în restaurantele din Bucureşti, vrea să „importe” anul acesta 100 de angajaţi nepalezi pentru a acoperi necesarul de personal.


    „Au început să apară muncitorii din Asia şi în industria ospitalităţii, iar City Grill este un exemplu în acest sens. Chiar săptămâna trecută vorbeam cu reprezentanţii unui hotel din Cluj care şi-au adus 16 nepalezi, în hotelurile din Poiană lucrează deja filipinezi, începe să se contureze din ce în ce mai mult această tendinţă”, a subliniat Călin Ile, director general Ibis Rimânia şi preşedintele Federaţiei Hoteliere din România.

    O altă soluţie găsită de angajatori pentru acoperirea deficitului de personal a fost recrutarea de personal din zonele adiacente oraşelor mari. Spre exemplu, atât City Grill, cât şi McDonald’s aduc, în fiecare zi, câte 200 de muncitori din localităţile din jurul Bucureştiului să lucreze în restaurantele din Capitală. Această practică a început să fie implementată de câţiva ani de către angajatorii din producţia de componente auto din Arad, Timiş, Braşov sau Sibiu, care au fost nevoiţi să asigure transportul angajaţilor care proveneau din zone aflate şi la 200 de kilometri distanţă de fabrică

  • Satul din România unde o casă costă cât un salariu mediu. Peisajul este mirific aici

    Aici este locul în care mai trăiesc doar 7 oameni, trei saşi şi patru români, şi care pare o ruină, dar chiar şi aşa este extrem de pitoresc.
    Locul se numeşte Gherdealul şi este primul sat după Cincu ce excede judeţului Braşov din punct de vedere teritorial.

    Casele se vând ieftin. “Aici, o casă costă cam 20 – 24 de milioane de lei vechi. N-a mai rămas mare lucru din ele. Oamenii au plecat, mânca-i-ar amarul.”, spune o femeie despre satul în care locuieşte.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

     

  • Topul celor mai mari salarii şi americanizarea României

    Pe datele statistice din 2017 – masa salarială plătită de o companie împărţită la numărul de salariaţi – cele mai mari salarii din România, pe medie, au fost la Romatsa, companie de stat – 21.800 de lei net pe lună, Microsoft – 10.000 de lei net pe lună, Nuclearelectrica, companie de stat – 7.700 de lei net pe lună, Ericsson Telecommunications – 7.600 de lei, IBM – 7.500 de lei, Endava Cluj – 7.400 de lei pe lună, Pro TV – 7.300 de lei pe lună, Oracle – 7.000 de lei, Honeywell România – 6.800 de lei, Softvision din Cluj – 6.800 de lei.
    Dacia, cea mai mare companie din România ca cifră de afaceri, a avut în 2017 un salariu mediu net pe lună de
    4.700 de lei.
    Petrom, cea mai valoroasă companie din România şi care are cea mai mare masă salarială din economie, plăteşte 6.000 de lei. La polul opus, departe de cele mai mari salarii din România, cele mai mari şi cele mai valoroase companii antreprenoriale româneşti care activează în retail şi producţie au salarii mult mai mici: RCS&RDS a avut în 2017 un salariu mediu net de 2.800 de lei, în timp ce Dedeman – cea mai mare companie antreprenorială românească, deţinută de fraţii Pavăl –, care are venituri anuale de 1,4 miliarde de euro şi un profit net de peste 200 de milioane de euro, a avut un salariu mediu net de 2.989 de lei; Altex a avut un salariu de 2.567 de lei, Arabesque – 2.425 de lei, FAN Courier – 2.395 de lei; Aramis Baia Mare, cel mai mare exportator antreprenorial român, a avut un salariu mediu net de 1.659 de lei; Romaqua (Borsec) a avut 3.120 de lei, iar Compa Sibiu, producător de componente auto, 3.130 de lei.
    Salariul mediu net în 2017 a început anul cu 2.300 de lei şi a ajuns la aproape 2.700 de lei net.
    Aceste salarii, topul lor, arată exact cum este şi businessul din România: oraşele mari, unde sunt localizate firmele de IT, plătesc cele mai mari salarii, în timp ce în oraşele mici şi mijlocii, care multe dintre ele au pierdut bătălia economică cu viitorul, au business mic şi salarii mici.
    Nu este de mirare că avocaţii, bancherii, consultanţii, furnizorii români de servicii vor să lucreze, ca primă opţiune, cu statul şi cu multinaţionalele şi mai puţin cu firmele româneşti antreprenoriale. 
    Companiile de stat şi multinaţionalele sunt clienţi bancabili şi solvabili, iar salariaţii pot să cumpere fără probleme la ce salarii au credite ipotecare, credite de consum sau carduri. Bineînţeles că în firmele antreprenoriale româneşti cei mai buni oameni pot câştiga mai bine decât omologii lor din multinaţionale sau de la stat, dar aceştia sunt excepţii. Pentru că sunt în retail, în FMCG, în producţie, domenii cu o valoare adăugată mică, şi salariile sunt mici, de multe ori sub media pe economie.
    Un absolvent de facultate, mai răsărit, nici nu se uită să se ducă să se angajeze la firmele antreprenoriale româneşti, prima lui opţiune fiind multinaţionalele. Dacă are norocul să termine Cibernetica sau Automatica, Calculatoarele, Matematica, Microsoft, Oracle, Orange, Vodafone de-abia aşteaptă să-i dea de la 5.000 de lei la 10.000 de lei net pe lună, adică de la 1.200 la peste 2.000 de euro pe lună.
    Ca să intri în companiile de stat, familia trebuie să fie acolo, sau să fii recomandat de partid.
    În America, lucrurile stau la fel: cel mai bine plătiţi, pe medie, sunt cei din IT şi telecom, cei care lucrează în băncile de investiţii, cei din farma, cei din industria de înaltă tehnologie sau cei de la stat.
    Pentru companiile româneşti, care de cele mai multe ori au un număr dublu de salariaţi la aceeaşi cifră de afaceri obţinută de o multinaţională, este foarte greu să atragă talente, să recruteze oameni. Mai degrabă reuşesc să atragă aceşti oameni în oraşele mici şi mijlocii, unde nu prea sunt alternative, unde nu prea au venit investiţiile străine, decât în oraşele mari.
    Piaţa nu se va schimba în următorii ani.
    Cei din IT, cei din centrele de cercetare şi dezvoltare, care sunt cel mai bine plătiţi, au ca misiune să creeze roboţi sau aplicaţii care să înlocuiască numărul mare de oameni din retail sau de pe banda de producţie, care oricum aveau cele mai mici salarii.
    România are cea mai scăzută proporţie a absolvenţilor cu studii superioare în total forţă de muncă, numai 14%.
    Când forţa de muncă are mai puţină şcoală, şi valoarea adăugată este mult mai mică şi de aceea salariile sunt mult mai mici. Va fi foarte greu pentru capitalul antreprenorial românesc să ţină pasul cu salariile din multinaţionale sau de la stat.

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Cum poţi să obţii un post la palatul Buckingham şi cât poţi să câştigi ca angajat al Reginei Elizabeth a II-a

    Candidaţii trebuie să treacă un examen în care îşi vor dovedi calităţile de majordom.

    Viitorul angajat va lucra în principal la palatul Buckingham, dar va călători alături de regină şi la celelalte reşedinţe ale sale, precum castelul din Balmoral.

    Anunţul de angajare, valabil până pe 17 februarie, a fost publicat pe site-ul casei regale şi în acesta se specifică faptul că majordomul va trebui “să lucreze la standarde înalte”.

    Noul angajat, care, printre altele, va asista la evenimente variate, de la mese oficiale şi recepţii la dineuri de stat, va fi sprijinit în formarea sa ca majordom.

    Ceea ce i se cere noului angajat este, pe lângă amabilitate, capacitatea de a controla situaţiile dificile care pot apărea.

    Salariul oferit este de aproximativ 26.000 de lire sterline pe an – include şi contribuţia de 15% a angajatorului la fondul de pensii, alte beneficii, cazare şi masă -, unul modest, în condiţiile în care un salariul mediu în Marea Britanie ajunge la 30.000 de lire sterline anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diferenţe URIAŞE. Ce salariu câştigă un ungur, un slovac, un polonez şi un belgian

    Angajaţii din Cehia ai acestuia câştigă în medie cu 25% mai mult, cei din Slovacia cu 28% mai mult, cei din Polonia cu 39% mai mult, iar cei din Belgia de 3,6 ori mai mult decât angajaţii din Ungaria, scrie Bloomberg. Ungurii vor mai mult.
     
    Angajaţii diviziei Audi din Ungaria au lansat o grevă de o săptămână joia trecută pentru a protesta împotriva a ceea ce aceştia consideră drept un decalaj incorect la nivel salarial cu colegii care lucrează în cadrul altor fabrici deţinute de Volkswagen în estul Europei. Colegii cehi ai acestora au ameninţat la rândul lor că vor lua măsuri legate de salarii, potrivit Bloomberg.
     
    Angajaţii din Ungaria s-au angajat să-şi continue greva şi să ceară ajutor de la sediul constructorului auto din Germania după ce au respins mai multe oferte salariale făcute de managementul local în timpul weekendului trecut.
     
  • Cine este noul antrenor al Simonei Halep, Thierry Van Cleemput. Ce salariu va primi lunar de la Halep

    Antrenorul belgian a întărit ideea unei colaborări pe termen scurt în primă fază, pentru a vedea ambele părţi dacă se înţeleg, dar a spus că sportiva din Constanţa e limpede că are nevoie de ajutor. ”Nu am început să lucrez cu Simona. Abia am cunoscut-o în Australia şi am stat de vorbă. După cum ştiţi, are nevoie de ajutor, am venit aici şi poate vom colabora. Acum doar vom sta de vorbă şi poate vom încerca”, a spus Van Cleemput, la sosirea pe Aeroportul ”Henri Coandă”, din Bucureşti.

    Simona Halep a pierdut două poziţii în ierarhia feminină, dar, mai mult de atât îi va fi foarte greu să revină pe primul loc în următoarele şase luni. ”Îmi place mult jucătoarea, îmi place mult stilul ei de joc şi dacă s-ar perfecta parteneriatul, cred că ştiu cum aş putea s-o ajut. Ar fi prosteşte din partea mea să spun că voi face mai mult decât cel dinaintea mea. Ce mă interesează este munca”, a spus Thierry Van Cleemput, într-un interviu acordat pentru jurnalista Carole Bouchard.
     
    Presa din Belgia a anunţat că Thierry van Cleemput va avea un salariu lunar de 17.000 de euro, adică un pic mai mult de 200.000 pe an. Suma anunţată este de cinci ori mai mică decât cea pe care o încasa Darren Cahill.
     
  • PARADOX: Infirmieră de la Spitalul din Săcele, salariu DUBLU faţă de una de la Spitalul de Urgenţă Braşov cu peste 30 de ani vechime

    Medicul Dan Grigorescu prezintă, pe pagina sa de facebook, doi fluturaşi de salariu: unul al unei infirmiere cu cea mai mare vechime, din secţia pe care o conduce, Chirurgie Plastică, şi unul al unei infirmiere de la Spitalul Municipal Săcele, care are un salariu mai mare cu peste 50 la sută.

    „Credeam că o astfel de analiză precum cea care urmează nu va mai fi posibilă după nebunia de exact acum un an legată de salarizarea din sistemul de spital public de stat. M-am înşelat. Şi încă amarnic! Iată datele <problemei>: Priviţi fluturaşul de salariu al infirmierei cu cea mai mare vechime din secţia clinică pe care o conduc (chirurgie plastică) dintr-un spital clinic judeţean de urgenţă. Salariu de bază cu astronomica valoare de 2.148 lei! Alăturat, cel al unei infirmiere debutante cu vechime zero dintr-un compartiment de medicină internă din Spitalul Municipal Săcele, jud. Braşov, unde este înscrisă ca salariu de bază suma de 3.266 lei. Adică un salariu de bază cu 52% mai mare!”, scrie doctorul.
     
  • Ce salariu lunar a încasat Gabriela Firea în funcţia de Primar General

    Gabriela Firea a avut în 2017 un salariu de 119.000 de lei, adică aproximativ 10.000 de lei pe lună, potrivit celei mai recente declaraţii de avere publicată pe site-ul PMB. Acest salariu a fost încasat în funcţia de Primar General al Municipiului Bucureşti 
     
    Potrivit aceleiaşi declaraţii de avere, Gabriela Firea deţine bijuterii din aur, metale preţioase şi tablouri care însumează 240.000 de euro. Firea mai deţine şase terenuri, dintre care trei intravilane, unul extravilan şi două forestiere, la care primarul deţine o cotă parte. În ceea ce priveşte autoturismele, Gabriela Firea declară că deţine o singură maşină, marca Mercedes, cumpărată în anul 2010.
     
    În comparaţie, Emil Boc – care şi-a publicat deja declaraţia de avere aferentă anului trecut – a obţinut în 2018 un venit anual de 150.240 de lei de la instituţia pe care o conduce şi 57.696 lei de la Universitatea Babeş-Bolyai. Potrivit actului publicat pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, Emil Boc Familia Boc are un cont în bancă de 309.000 lei, unul în euro cu suma de 3.000 de euro şi unul cu 6.000 de dolari americani.

     

  • Panică în Statele Unite: funcţionarii de rang înalt îşi caută job-uri la Uber

    Angajaţi în sistemul birocratic din Statele Unite spun că îşi caută noi slujbe, în condiţiile în care blocajul guvernamental din Statele Unite a devenit cel mai lung din istorie.
     
    Peste 800.000 de funcţionari trăiesc într-o stare de incertitudine încă de pe 22 decembrie, atunci când înfruntarea dintre preşedintele Trump şi democraţi, legată de zidul de la graniţa cu Mexicul, a declanşat cea mai importantă criză politică a ultimilor ani. Funcţionarii nu ştiu când vor primi următorul salariu, motiv pentru care sunt dispuşi să se angajeze chiar şi la Uber, scriu cei de la Business Insider.
     
    Ziua de vineri a fost cea de-a 21-a a blocajului guvernamental.
     
    Rachel Weatherly, angajată a FEMA (Autoritatea Federală pentru Fonduri de Urgenţă) şi mamă a doi copii, a declarat celor de la AP că a depus o cerere de şomaj şi vrea să se angajeze vânzătoare la un magazin local.
     
    Mai mulţi controlori de trafic aerian au postat fluturaşi de salariu cu zero trecut în locul rezervat salariului; un parc din California a fost închis datorită actelor de vandalism, nefiind niciun paznic prezent la intrare.
     
    Cel mai lung blocaj guvernamental din trecut a durat 21 de zile, de la 15 decembrie 1995 până la 6 ianuarie 1996.
BusinessMagazin