BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Germania investeşte 86 miliarde de euro ca să puteţi circula cu 300 km pe oră

    În 2014, grupul industrial francez Alstom SA era îngropat în datorii şi se afla sub investigaţie în Statele Unite într-un proces de dare de mită. Un an mai târziu, compania îşi vindea întreaga divizie de energie rivalilor de la General Electric. După ce şi-a plătit împrumuturile şi a cheltuit 70% din veniturile totale, Alstom s-a reconcentrat asupra singurului business care a rămas în picioare: construcţia de trenuri, scrie Bloomberg.

    Cinci ani mai târziu, Alstom trece din nou printr-o experienţă de transformare, doar că de data aceasta se află într-o poziţie mult mai bună, în timp ce producătorul canadian Bombardier este acum cel care are nevoie de ajutor.

    Conglomeratul canadian a încheiat luni o restructurare aproape la fel de dramatică precum cea realizată de Alstom. Grupul francez a acceptat să plătească aproximativ 6 miliarde de euro pentru activităţile feroviare din cadrul Bombardier, ce reprezintă jumătate din vânzările companiei canadiene. În consecinţă, Alstom va deţine o afacere feroviară globală cu vânzări de 15,5 miliarde de dolari.

    Sediul central al diviziei feroviare din cadrul Bombardier se află în Germania, ţară ce plănuieşte să investească 86 miliarde de euro în extinderea şi modernizarea căilor ferate până în 2030. Cât timp contractele grupului producătorului canadian nu sunt într-o stare mai proastă decât cea cunoscută până acum, iar autorităţile de concurenţă sunt de acord cu preluarea firmei franceze, Alstom ar trebui să aibă undă verde.

    La prima vedere, este surprinzător faptul că cele două companii încheie o afacere la scurt timp după ce Comisia Europeană i-a interzis grupului francez să se unească cu divizia feroviară din cadrul Siemens AG.

    Pentru Bombardier, beneficiile nu par să fie atât de impresionante. Afacerea a trimis către Alstom datorii în valoare de 1 miliard de dolari, însă Bombardier va încasa venituri nete de doar 4,5 miliarde de dolari pentru a acoperi o datorie de 9 miliarde.

     

  • Rafinăria Petrobrazi a finalizat o investiţie de 3 mil.euro pentru producerea unui nou tip de combustibil maritim, livrat anterior din import

    Rafinăria Petrobrazi, deţinută de OMV Petrom, a finalizat o investiţie de 3 milioane euro în instalaţii logistice care îi permit producerea unui nou combustibil maritim, cu conţinut scăzut de sulf, prima livrare având loc în Portul Constanţa la finele lui 2019.

    Anterior, piaţa din România era aprovizionată exclusiv din import.

    Combustibilul le permite companiilor de transport maritim să reducă emisiile de sulf şi să respecte regulile Organizaţiei Internaţionale Maritime (IMO) care au intrat în vigoare în 2020. 

    Implementarea proiectului a durat aproape doi ani. Până la finalul anului trecut, transportatorii maritimi consumau păcură cu un conţinut de sulf de 3,5%, iar noul combustibil de la Petrobrazi are un conţinut de maximum 0.5% sulf. 

    Conform datelor Comisiei Europene, 90% din comerţul extern cu mărfuri al Uniunii Europene este maritim şi peste 400 de milioane de pasageri tranzitează anual, porturile europene.  

  • Merge şi o copie

    Bineînţeles, cei care le cumpără ştiu foarte bine ce achiziţionează, casele de licitaţii neascunzând adevărul. Copiile după tablourile artiştilor celebri de până în secolul XIX, scrie CNN, se pot vinde cu câteva zeci, sute sau chiar milioane de dolari, ele fiind realizate fie în timpul vieţii artiştilor, de către ucenici ai acestora, fie la ceva vreme după, de către pictori care-şi exersau mâna. Experţii susţin că astfel de reproduceri pot reprezenta şi ele o investiţie, cu condiţia să fie ale unei opere foarte cunoscute, iar cele mai valoroase sunt cele realizate în timpul vieţii artistului care a pictat originalul. 

  • McDonald’s vrea să investească 80 de milioane de lei în România anul acesta. Pe ce pariază lanţul de restaurante

    Premier Restaurants România, partenerul pentru dezvoltare al McDonald’s pe piaţa locală, va investi 80 de milioane de lei în dezvoltarea business-ului în 2020. Lanţul de restaurante va deschide opt restaurante noi în ţară şi va crea peste 500 de noi locuri de muncă.

    „Am avut un an foarte bun în care ne-am consolidat poziţia de lider pe segmentul restaurantelor cu servire rapidă şi am ajuns în comunităţi în care ne doream să fim prezenţi de mult timp, precum Slatina, Alba Iulia şi Satu Mare. Pentru anul acesta, planurile sunt mai ambiţioase. Ne concentrăm eforturile în dezvoltarea de noi restaurante, introducerea sistemului Experience of the Future în cele deja existente şi consolidarea echipei, planuri pentru care creştem investiţia,” a declarat Daniel Boaje, director general al Premier Restaurants România.

    McDonald’s va include în 2020 sistemul Experience of the Future, care le permite clienţilor să comande mâncarea preferată foarte uşor folosindu-se de kiosk-uri la care îşi pot personaliza comanda, pot plăti cu cardul sau cash, la casa de marcat, şi pot opta pentru servire la masă. Astfel, evită aşteptarea la rând şi se bucură de mai mult timp de calitate petrecut cu prietenii sau familia. De asemenea, noul sistem vine cu un beneficiu major în procesul de servire a produselor. În restaurantele în care este implementat, fiecare produs este pregătit după ce clientul face comanda la kiosk, iar aceasta este înregistrată în sistem. Comanda confirmată ajunge apoi pe ecranele angajaţilor din bucătărie unde este pentru servire.

    Printre momentele semnificative pentru McDonald’s în 2019 se numără atingerea numărului de 84 de restaurante în 26 de oraşe din ţară, extinderea serviciului McDelivery la 66 de restaurante, introducerea sistemului Experience of the Future în 40 de restaurante şi creşterea familiei McDonald’s la 5.500 de angajaţi.

     

  • OPINIE Adrian Cioroianu, trainer executive Acknowledge România: „Top 10 trenduri pentru echipele de vânzări în 2020″

    1. Strategia de vânzări trebuie să se bazeze pe date şi să fie construită structurat – aceasta presupune o schimbare majoră de mentalitate, de cultură organizaţională şi investiţie în tehnologie în special din partea companiilor antreprenoriale româneşti. Ai făcut totul după capul tău, cum ai ştiut tu mai bine. Ai crescut an de an, dar în ultimii 2-3 ani businessul tău a rămas la la acelaşi nivel. Simţi că businessul nu se mai dezvoltă. E important ca în organizaţia ta să se ia mult mai multe decizii bazate pe date. Altfel nu e nicio diferenţă faţă de 6 din 49 sau ghicitul în cafea.

    2. Construirea unor scheme de comisionare / bonusare – şi până la urmă construirea unei culturi de leadership în vânzări care să nu mai fie legată doar de ce cifre se ating, ci şi de felul în care se ating. 2020 e anul în care companiile ar trebui să regândească toată filosofia legată de targeturile numerice. Bineînţeles că trebuie să existe nişte KPI (indicatori de performanţă) foarte bine definiţi, pe care oamenii îi pot atinge sau nu. Dar cum îi ating? Perfomerii stau sau pleacă din echipă / companie? Există leadership în zona de vânzări? Sau continuăm cu adepţii „managementului prin teroare“? Din păcate o realitate despre care nu prea vorbim, de la cele mai mari companii din România şi până la cele „de familie”.

    3. Marketing şi sales trebuie să fie aliniate – investiţiile pe care le faci în marketing trebuie să conducă către generarea mai multor leaduri pentru echipa de vânzări, să sprijine convertirea acestora în clienţi pentru businessul tău. Asta înseamnă că ar trebui să urmăreşti cât investeşti în partea de marketing şi cât îţi generează în materie de vânzări. Şi în plus încearcă să îţi construieşti un „funnel” integrat de vânzări şi marketing. Nu fiecare cu pâlnia lui.

    4. Recrutare vânzători & retenţie – pentru recrutare, te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu potenţialii condidaţi: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipă. Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Ai un plan aici? Şi încă ceva important: pune vânzători să recruteze vânzători.

    5. Dezvoltarea profesională a vânzătorilor – tehnologia vine tare peste noi toţi, indiferent de domeniu sau de poziţie în companie. Automatizări, inteligenţă artificială în procesele de business, schimbarea modelului de business. Răspunsul la aceste provocări nu este nici negarea lor, nici panica, ci mai degrabă trainingul pentru oamenii de vânzări, dezvoltarea abilităţilor lor digitale şi adaptarea activităţilor lor la noile realităţi tehnologice. În limbaj antreprenorial / corporatist: upskilling.

    6. Self- Management – oamenii de vânzări buni nu au nevoie de cineva care să îi împingă de la spate. Ştiu ei exact cât trebuie să facă, cum să facă şi ştiu să se motiveze singuri, să se organizeze astfel încât să atingă rezultatele dorite. Dar pentru asta e nevoie de o abordare diferită din partea ta. Să nu mai mergi pe varianta  „nimic nu se întâmplă în companie/echipă fără voinţa şi cunoştinţa mea “.

    7. Manualul vânzătorului nou – realitatea este una simplă şi înfricoşătoare: angajăm oameni de vânzări pe care în mod normal acum 5-10 ani nu i-am fi angajat de nicio culoare. Pentru că nu mai găsim oameni. Şi atunci trebuie să le dai mură-n gură. Construieşte un manual pentru vânzătorii lor în care să le spui pas cu pas ce au de făcut pentru a avea succes.

    8. Personalizare a vânzĂrII – nu mai funcţionează o abordare unică indiferent de client. De la zona de retail, unde ar trebui să întâmpinăm fiecare client cu un mesaj personalizat şi călduros, până la zona de B2B, unde adaptăm stilul nostru de comportament la cel al clientului. Trebuie să încercăm să fim memorabili în mintea clientului, pentru că altfel despre ce vânzare să vorbim?

    9. Customer experience – simplu: în tot ceea ce facem legat de clienţi, hai să păstrăm o puternică amprentă umană. Oamenii s-au săturat să vadă roboţi în faţa lor şi vor să aibă „o interacţiune umană”. Să fie un dialog, nu monolog. E un echilibru care trebuie păstrat între tehnologie şi umanitate.

    10. CRM – un fost mare talent care a murit speranţă. An după an. Incredibil. Poate în 2020. Speranţa moare ultima.
    Cât de pregătit eşti pentru lucrurile de mai sus? Pune-le în aplicare unul câte unul. De la 1 la 10. În ordinea asta. Dezvoltarea businessului este imposibilă fără schimbare, iar cei care nu sunt capabili să îşi schimbe mentalitatea nu pot schimba nimic. În viaţa oricărui individ, în viaţă oricărei organizaţii, există aşa-numitele „puncte de inflexiune”. Creşti, creşti, cum ştii tu mai bine, dar ajungi într-un punct de inflexiune, în care fie te reinventezi şi te duci mai departe, fie o iei în jos. 2020 este un punct de inflexiune pentru tine şi echipa ta de vânzări. Este alegerea ta.

  • Investiţie de peste 188 mil. lei pentru proiectarea şi execuţia centurii municipului Zalău

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii (CNAIR) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de participare pentru reluarea procedurii de achiziţie publică ’’Proiectare şi execuţie varianta de ocolire a Zalăului, investiţie de 188,3 mil. lei (39,5 mil. euro), fără TVA.

    Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru construirea variantei de ocolire a Zalăului, în lungime de 5,5 km, care include şi proiectarea şi execuţia a cinci viaducte şi a două poduri. Durata contractului este de 90 de luni: 6 luni proiectarea, 24 de luni execuţia lucrărilor şi 60 de luni garanţia acestora.

    Durata contractului de lucrări poate varia în funcţie de perioada de garanţie ofertă de operatorul economic desemnat drept câştigător. Data limită de depunere a ofertelor este 14 februarie 2020.

     

     

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • O academie cu şi pentru sportivi de top


    „La un moment dat se termină performanţa, iar când eram pe final de carieră m-am gândit ce aş putea să fac pentru România, pentru tenisul din România. Trecând prin sistemul sportiv, mi-am dat seama că nu există aici ceva bine organizat, structurat, unde să lucreze oameni care au făcut performanţă, care au experienţă în domeniu. De aici a început totul“, povesteşte Victor Hănescu, care a decis să-şi pună numele pe o academie de tenis în România.

    Hănescu, 38 de ani, şi-a început activitatea sportivă la vârsta de 7 ani, dintr-o întâmplare. Voia să facă baschet, dar pentru că echipele de baschet erau formate din copii cu vârsta de peste 9 ani, nu a fost acceptat. În drum spre casă a trecut pe lângă două terenuri de tenis şi s-a gândit să înveţe acest sport, pe care l-a practicat până la nivel de performanţă.

    „Academia am înfiinţat-o în 2016, în iarnă se fac trei ani. Am început la Bucureşti, am făcut un proiect de care am observat că este nevoie, pentru că oamenii căutau locuri în care să facă lucruri serioase, într-o structură bine organizată. A fost dificil, dar am vrut să o fac acum, când sunt tânăr şi am forţă.”

    Victor Hănescu subliniază că şi-a asumat încă de la început riscul de a paria o sumă importantă de bani, 30.000 de euro, într-un astfel de business, însă îşi doreşte să ajute sportivii şi apoi să creeze campioni.

    „Vreau ca Academia să fie un loc în care atât copiii, cât şi părinţii să vină cu deschidere, să vadă că se fac lucrurile bine, organizat. Vreau să am şi sportivi care să ajungă în top la nivel mondial.”

    Academia de Tenis Victor Hănescu se adresează tuturor celor care vor să facă sport, atât sportivilor de performanţă, cât şi copiilor care vor să înveţe tenis, începând de la 4 ani.