BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Rusia obţine acces la zăcămintele Coreei de Nord, după ce a anulat datoria Phenianului

     Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat în mai o lege care anulează 90% din datoria în valoare de 11 miliarde de dolari a Phenianului, datând din perioada sovietică.

    “Decizia anulării datoriei Coreei de Nord ne-a permis să soluţionăm o serie de probleme pe care nu le puteam rezolva”, a declarat Aleksandr Galuşka, citat de agenţia oficială RIA Novosti.

    Potrivit ministrului, Phenianul ar putea deschide Moscovei accesul la anumite zăcăminte, în vederea rambursării.

    “Am studiat proiecte concrete în domeniul resurselor miniere, exploatării zăcămintelor, probleme de explorare geologică şi posibilitatea (…) de a oferi companiilor ruse accesul la zăcăminte de resurse miniere în Coreea de Nord”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa, de Ziua Eroilor: 26 de militari români au căzut în teatre, libertatea se câştigă greu

     “Ziua Înălţării Domnului este, prin tradiţie, o zi de rugăciune în memoria eroilor naţiunii române. Astăzi, în toată ţara, militarii, alături de cetăţeni, aduc omagiul tuturor celor care şi-au dat viaţa în marile războaie din istoria ţării noastre. Monumentele închinate eroilor sunt pentru noi locuri sacre. Sunt locuri în faţa cărora ne reculegem şi le vorbim copiilor noştri despre curaj şi despre patriotismul adevărat, dovedit prin fapte”, se arată în mesajul ministrului.

    El transmite “un gând bun militarilor români care îşi desfăşoară activitatea cu determinare în teatrele de operaţii, împlinind angajamentele ţării noastre asumate în cadrul comunităţii nord-atlantice”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    75,3 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 martie, în scădere cu 2,1% faţă de 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17,9 mld. euro, în scădere cu 6,4%

    570 mil. euro
    investiţiile directe străine în T1, cu 30,1% mai mari decât în T1 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 514 mil. euro, iar creditele intragrup 56 mil. euro

    5.929
    numărul de proceduri noi de insolvenţă deschise în T1, în scădere cu cca 14% faţă de acelaşi trimestru din 2013, conform Coface

    1,6%
    rata anuală a inflaţiei în Austria şi România în aprilie, cele mai mari pe ansamblul UE, urmate de cele din Finlanda (1,3%) şi Germania (1,1%)

    0,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială din UE în luna martie faţă de luna precedentă, după ce crescuse în lunile anterioare cu 0,1% şi respectiv 0,3%, iar comparativ cu martie 2013 a încetinit la un ritm de 0,5% faţă de 2,2% în luna anterioară

     

     

  • Gazul, cea mai sigură armă a Rusiei

    Aleksei Miller, şeful Gazprom, avertizase anterior că firma sa ar putea opri livrările către Ucraina la 3 iunie daă ţara nu plăteşte în avans pentru livrări. Kievul a refuzat să-şi achite datoriile, explicând că face asta în semn de protest faţă de recenta majorare cu peste 80% a tarifului la gaze de către Gazprom, motivată de revocarea discountului practicat de Gazprom în raport cu clientul său ucrainean, compania Naftogaz.

    Ministrul de finanţe interimar, Oleksandr Şlapak, a anunţat că Kievul e pregătit să emită obligaţiuni în valoare de 2,16 mld. dolari spre a face rost de bani pentru plata restanţelor la gaze, dar că va plăti numai dacă Rusia reinstituie vechiul preţ redus la gaze (268 dolari/1.000 mc) până la sfârşitul anului, iar ministrul adjunct al energiei, Ihor Didenko, a afirmat că Kievul e gata să achite 4 mld. dolari pentru gazul livrat, dar că baza de calcul folosită de ucraineni este preţul redus, nu cel nou (485 dolari). La rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk a ameninţat că dacă Gazprom nu cade la învoială până la 28 mai, va cere ajutor unei curţi de arbitraj de la Stockholm care va trebui să ia în considerare că Rusia, înglobând Crimeea, a confiscat implicit şi active energetice în valoare de “zeci sau sute de miliarde de dolari”.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

    Pentru UE, cearta energetică dintre cele două ţări rămâne o problemă delicată: BBC aminteşte că aproape 15% din gazul consumat în Europa este livrat din Rusia prin Ucraina, astfel încât “există pericolul ca Ucraina să reînceapă să ia din gazul destinat de Rusia clienţilor săi europeni, aşa cum a făcut în cursul precedentelor dispute pe tema plăţii datoriei la gaze a Kievului, din 2006 şi 2009”. Profitând de ocazie, presa rusească susţine că interesul UE de a nu fi perturbate livrările de gaz rusesc spre Europa s-a reflectat în faptul că “eforturile de lobby ale partenerilor europeni ai Gazprom – companii franceze, germane şi italiene” au făcut ca Aleksei Miller să nu fie inclus pe lista şefilor de “companii apropiate Kremlinului” intrate sub incidenţa sancţiunilor occidentale.

     

  • Ce va face România peste cinci ani

    Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.

    CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.

    Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.

     

  • La ce îi folosesc Ucrainei banii de la FMI

    Drept condiţie pentru primirea creditului de la FMI, Kievul s-a obligat să majoreze tarifele la gaze pentru consumatorii casnici cu 56%, din 8 mai, şi cele la energia termică de la 1 iulie cu 40%. Guvernul interimar s-a obligat şi să acorde subvenţii pentru plata utilităţilor de către circa 27% din totalul gospodăriilor, estimate ca fiind incapabile să suporte costul majorărilor de tarife.

    O parte din banii de la FMI vor fi folosiţi pentru plata gazului către Gazprom, datorie al cărei cuantum a urcat la 3,5 mld. dolari după ce Gazprom a scumpit gazul cu 81% la 1 aprilie, anulând vechea politică de discounturi, şi a început să ceară plata anticipată pentru livrări, ca garanţie că nu va rămâne cu gazele livrate şi neachitate.

    Oficialii companiei ruseşti au anunţat că dacă Ucraina nu începe să-şi achite datoriile restante din urmă şi nu plăteşte până la 31 mai datoria pentru livrările pe iunie, va reduce furnizarea gazelor. În schimb, dacă Ucraina începe să plătească, Gazprom rămâne dispus să ofere din nou anumite reduceri de preţ, cu ocazia negocierilor care vor avea loc în perioada 16-19 mai.

     

  • Isărescu: Nivelul de trai va creşte dacă se refinanţează datoria şi se face deficit extern

     “Nivelul de trai este legat de altceva şi trebuie să înţelegeţi că a face o corelaţie – avem creştere economică trebuie să crească şi nivelul de trai, această corelaţi nu este valabilă decât dacă toată creşterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitaţi-vă tot la cifre, a redus substanţial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creştere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăieşti mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior.

    Soseşte însă momentul, exact ca un credit, creşti cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (…) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producţia, şi atunci scade şi nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuţi din altă parte şi aşa mai departe”, a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflaţie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai şi cum de nu se simte creşterea economică la nivelul populaţiei.

    Şeful băncii centrale a ţinut să spună că lucrurile au fost aşezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărbătoare statistică pentru zona euro

    În acelaşi timp, ţările zonei euro n-au reuşit să-şi reducă şi datoria publică, ajunsă anul trecut la o medie de 92,6% din PIB, mult peste ţinta de 60% asumată prin Tratatul de la Maastricht.

    În privinţa economiei reale, indicele compozit Markit, realizat pe baza sondajului în rândul directorilor de achiziţii din industrie şi servicii din zona euro şi considerat cel mai relevant barometru al activităţii economice în timp real, a crescut în aprilie la 54%, de la 53,1% în martie, ceea ce înseamnă a zecea lună de creştere consecutiv şi cel mai bun rezultat din mai 2011 până acum.

    Problema care acum preocupă pieţele financiare nu mai e însă acum situaţia deficitului sau a datoriei publice, ci nivelul scăzut al inflaţiei, întrucât dacă Banca Centrală Europeană ar fi suficient de speriată de perspectiva unei perioade de deflaţie, atunci ar decide să lanseze un program de relaxare monetară cantitativă după exemplul Rezervei Federale a SUA, ale cărei programe de acest fel au reprezentat un adevărat paradis pentru investitorii speculativi. Aşa se explică numărul mare de articole din presa financiară, mai ales anglo-saxonă, unde analişti ai băncilor sau reprezentanţi ai unor fonduri de investiţii încearcă să convingă BCE să urmeze exemplul Fed, în ideea că numai aşa va putea fi evitată deflaţia. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut la 0,5% faţă de 1,7% cu un an în urmă, departe de obiecivul BCE de 2%, însă nu suficient pentru a determina BCE să acţioneze. Dincolo de interesele pieţelor financiare, există însă şi la vârful zonei euro îngrijorarea că o perioadă cu inflaţie foarte mică ar putea împiedica scăderea şomajului şi ar face mai dificil pentru ţări ca Grecia şi Italia să-şi reducă datoria publică.

  • Ungaria aruncă mănuşa băncilor străine

    Scopul măsurii, prima adoptată de banca centrală după reconfirmarea în funcţie a regimului premierului Viktor Orban, este de a stimula astfel băncile străine să redirecţioneze fonduri estimate la 600-1.000 mld. forinţi (peste 3 mld. euro) către alte active ungureşti, în principal către obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi.

    Măsura este menită astfel să reducă datoria externă şi dependenţa ţării de finanţarea în valută, fiind corelată cu intenţia de înlocuire a emisiunilor de titluri în valută planificate pentru anul acesta, în valoare de 1,3 mld. euro, cu emisiuni de titluri în forinţi cu scadenţe din ce în ce mai mari.

    În acelaşi timp însă, o astfel de mişcare poate duce la deteriorarea rezervelor valutare ale ţării, dacă investitorii pur şi simplu pleacă, deşi momentul ales de banca centrală este bine ales – rezervele valutare erau la un maxim istoric de 36,2 mld. euro la finele lui martie, faţă de 30,8 mld. euro în septembrie trecut, datorită absorbţiei bune a fondurilor de dezvoltare de la UE şi datorită emisiunilor de obligaţiuni în valută lansate de guvern.

    Din totalul datoriei publice a Ungariei, 42% este în valută. Conform unor statistici publicate anul trecut, creditele ipotecare în valută echivalau cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajungeau la echivalentul a 40% din PIB.

     

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.