BusinessMagazin

Tag: credit

  • (P) BT Mic dă credit afacerii tale

    BT Mic este o componentă esenţială a filosofiei pe baza căreia a fost construită şi dezvoltată Banca Transilvania şi anume că spriritul antreprenorial (puternic întipărit chiar în ADN-ul băncii) este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a unei societăţi şi trebuie susţinut şi încurajat încă de la început.

    Abordarea clienţilor este personalizată, modelul de servisare BT Mic fiind acela că dincolo de cifre seci, trebuie înţeleasă structura fiecărei afaceri, care să permită mai departe construirea unei structuri de finanţare potrivite. Pentru că un credit nu trebuie să devină o povară, cu atât mai mult în cazul unei afaceri la început de drum, ci să reprezinte o soluţie de dezvoltare sustenabilă.

    Avantajul pe care îl oferă BT Mic comparativ cu un credit bancar clasic este că acceptă la finanţare firme care au cel puţin trei luni de activitate şi care de obicei nu reuşesc să găsească o soluţie de finanţare prin bankingul clasic. Cu alte cuvinte, antreprenorii nu trebuie să aştepte până la încheierea primului bilanţ financiar pentru a putea cere un credit, riscând astfel să încetinească ritmul de dezvoltare a afacerii sau să rateze oportunităţi importante.

    BT Mic deserveşte categoria întreprinzătorilor micro, cu o cifră anuală de până la 1 milion de lei, indiferent de sectorul de activitate sau de forma de organizare. Antreprenorii pot contracta atât credite pentru finanţarea activităţii de zi cu zi, dar şi pentru investiţii în dezvoltarea afacerilor.

  • (P) Noi iniţiatori din Europa Centrală şi de Est în iuvo, platforma estoniană P2P

    Iuvo, o platformă p2p din Estonia, în care utilizatorii pot cumpăra porţiuni din împrumuturi de la instituţii financiare nebancare autorizate, şi-a extins portofoliul. Compania a atras un alt iniţiator din Europa Centrală şi de Est – instituţia financiară Viva Credit, care este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa financiară bulgară. Compania funcţionează din 2012 şi este specializată în credite de consum şi credite garantate printr-o ipotecă acordate prin telefon, pe loc sau online. Aceasta este a doua instituţie financiară cu care iuvo a încheiat un parteneriat după ce platforma a început să lucreze cu liderul de pe piaţa împrumuturilor de consum mici din Bulgaria – Easy Credit, care şi-a dezvoltat cu succes activitatea din 2005.

    Împrumuturile noului iniţiator, în care utilizatorii pot investi şi genera venituri suplimentare, vor fi iniţial micro-credite, de până la 750-800 euro. Conform politicii platformei, toţi iniţiatorii iuvo vor reţine cel puţin 30% din fiecare împrumut, care parte nu va fi listată pentru investire pe platformă. Toţi clienţii iuvo vor putea achiziţiona părţi din restul de 70% din produsul de împrumut relevant.

    „Începem anul foarte dinamic, iar rezultatele pe care le-am obţinut până acum ne fac să ne aşteptăm să atingem o masă critică de investitori pentru modelul nostru de afaceri, care va putea să investească într-o varietate de noi tipuri de credite. Am reuşit într-o perioadă de numai 6 luni să generăm o cifră de afaceri ce depăşeşte 1 milion, atrăgând peste 1000 de investitori din 35 de ţări din întreaga lume. În paralel, negociem şi atragem noi iniţiatori, care ne vor face şi mai atractivi pentru consumatori ca loc de rentabilitate,” a spus Ivaylo Ivanov, Director Operaţiuni Iuvo Gruop.

    Fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt depozite şi, prin urmare, acestea nu sunt garantate de lege, după cum nu este garantată nici rentabilitatea lor. Activitatea platformei nu este reglementată de legislaţia referitoare la societăţile de investiţii.

  • Credit Europe Bank Romania a încheiat anul financiar 2016 cu un profit brut de 8 milioane de euro

    „Pe segmentul retail, sub brandul CardAvantaj, cardurile de credit au continuat să fie principalul motor de creştere. Numărul acestora a crescut cu 50%, iar cifra totală de afaceri în această zonă a crescut cu 15% comparativ cu 2015”, a declarat Yakup Cil, CEO al Credit Europe Bank Romania.

    În privinţa cardurilor, ţinta pentru 2017 este la fel de ambiţioasă, banca dorindu-şi o creştere a vânzărilor cu 20% şi o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare faţă de anul trecut. Pentru atingerea acestui scop, la sfârşitul lui 2016, banca a lansat un nou produs, denumit “Ferrari Card”. Prin introducerea acestui card, Credit Europe Bank acoperă acum întregul segment de carduri (CardAvantaj, Optimo Card, Ferrari Card).

    În 2016, depozitele totale ale clienţilor au crescut cu 18%, apropiindu-se de nivelul de 700 milioane de Euro şi asigurând, de asemenea, o bază bine diversificată. „Privind în perspectivă, suntem încrezători în capacitatea noastră de a ne continua creşterea profitabilă atât în 2017, cât şi dincolo de acest an. Principalele noastre preocupări vor fi şi în 2017 creşterea segmentului de carduri, precum şi activităţile de creditare a firmelor mari şi a IMM-urilor”, a completat Yakup Cil.  

  • Românii s-au îndatorat la bănci, în 2016, ca să-şi cumpere televizoare şi frigidere

    Persoană căsătorită, din mediul urban, cu venit de peste 1200 de lei. Acesta este profilul celui care a luat un credit bancar anul trecut. Cei mai mulţi au luat credite de nevoi personale, care trebuie rambursate în circa trei ani, valoarea acestora fiind de circa 4000 de euro.

    “În 2016, doi din trei clienţi care au contractat un credit au ales un credit de nevoi personale şi doar unul din zece a ales un credit pentru locuinţă. Românii investesc preponderent în amenajări ale caselor, bunuri de folosinţă îndelungată, achiziţia de locuinţe în special în imobile şi ansambluri rezidenţiale vechi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ştefan Radu, Head of Retail Business Areas, ING Bank.

    Acesta spune că, în medie, valoarea creditelor de nevoi personale este de circa 20.000 de lei, iar perioada de rambursare de trei ani. În ceea ce priveşte creditele pentru casă acestea sunt în medie de 180.000 de lei, pentru perioade de 25-30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii s-au îndatorat la bănci, în 2016, ca să-şi cumpere televizoare şi frigidere

    Persoană căsătorită, din mediul urban, cu venit de peste 1200 de lei. Acesta este profilul celui care a luat un credit bancar anul trecut. Cei mai mulţi au luat credite de nevoi personale, care trebuie rambursate în circa trei ani, valoarea acestora fiind de circa 4000 de euro.

    “În 2016, doi din trei clienţi care au contractat un credit au ales un credit de nevoi personale şi doar unul din zece a ales un credit pentru locuinţă. Românii investesc preponderent în amenajări ale caselor, bunuri de folosinţă îndelungată, achiziţia de locuinţe în special în imobile şi ansambluri rezidenţiale vechi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ştefan Radu, Head of Retail Business Areas, ING Bank.

    Acesta spune că, în medie, valoarea creditelor de nevoi personale este de circa 20.000 de lei, iar perioada de rambursare de trei ani. În ceea ce priveşte creditele pentru casă acestea sunt în medie de 180.000 de lei, pentru perioade de 25-30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5.000 de români au solicitat un card de credit în prima lună de la lansarea sa pe piaţa locală

    AXI este un card de de credit fără comisioane de emitere sau de administrare şi fără comisioane aplicabile tranzacţiilor efectuate pe piaţa locală, inclusiv la bancomatele din România. Compania consideră că interesul de care se bucură produsul său se explică prin procedura simplificată de solicitare la distanţă a cardului, ce se poate realiza telefonic sau online, fără a completa prealabil un formular. 

    Piaţa cardurilor de credit din România se află pe un trend constant ascendent, în ultimii ani înregistrând o creştere puternică a utilizării şi ajungând la o piaţă de circa 2,65 milioane de carduri. Cu toate acestea, rata de penetrare raportată la populaţie este mult sub nivelul din majoritatea statelor europene, unde media ajunge la un card de credit de persoană. Astfel, sunt create premize bune pentru o dezvoltare de succes a brandului AXI în ţara noastră. Analizele noastre arată că românii au nevoie de un instrument de plată flexibil şi comod, precum cardul AXI. De aceea, suntem încrezători că zecile de mii de clienţi pe care îi vizăm începând din acest an îşi vor pune încrederea în noi şi se vor convinge de beneficiile acestui produs”, a declarat Laur Emilian, CEO AXI Finance în România.

    Acest produs este deja binecunoscut pe piaţa din Bulgaria sub denumirea de White Card, unde are peste 60.000 de utilizatori activi. AXI Finance este divizia internaţională a companiei bulgare Access Finance Ltd., care iese în premieră pe piaţa internaţională odată cu lansarea din România.

     

  • Cea mai bună educaţie financiară este luarea unui credit

    Până acum, nu am întâlnit niciun bancher care lucrează în România şi care să pună problema puţin invers, respectiv de ce băncile au dat credite celor care nu au educaţie financiară.

    Sau de ce băncile au vândut credite în franci elveţieni şi chiar în euro celor care nu au educaţie financiară şi care nu au înţeles la ce risc valutar se expun în cazul în care cursul valutar al francului elveţian sau al euro în raport cu leul creşte.

    În 2005, câteva bănci din România, deţinute de străini, au început să vândă credite în franci elveţieni şi apoi în euro, pentru ca românii să se încadreze în condiţiile de creditare, având în vedere că la împrumuturile în lei, mai scumpe, nu îndeplineau parametrii.

    Deci bancherii au făcut produse bancare speciale pentru acest lucru, vânzându-le apoi clienţilor, pe care îi caracterizează ca fiind fără educaţie financiară.

    În încercarea de a îmbunătăţi relaţia cu clienţii, deteriorată major în criză, băncile au început diverse programe de educaţie financiară: le explică mai mult clienţilor ce înseamnă un credit, la ce riscuri se expun dacă lucrurile în economie şi în viaţa lor se înrăutăţesc, încearcă se le explice cum se gestionează un buget al familiei, le oferă mai multe variante de împrumut etc.

    Toate aceste demersuri sunt binevenite, chiar dacă acest lucru ar fi trebuit să fie făcut de la începutul anilor 2000, atunci când a început procesul de creditare a persoanelor fizice.

    Indiferent ce ar face fiecare, cea mai bună educaţie financiară pentru un client o reprezintă, paradoxal, luarea unui credit. Până atunci, aproape nimeni nu este interesat de educaţie financiară, nu se uită la dobânzi, nu se uită la evoluţia cursului valutar din perspectiva influenţării ratei de plătit, nu-şi pune problema impactului aspura soldului a creşterii cursului valutar la un împrumut în valută, nu numai asupra ratei lunare.

    Până când nu iei un credit, nu-ţi pui problema preţului unui apartament pe metru pătrat, nu întrebi în dreapta şi în stânga de alte preţuri. În perioada de boom, nimeni nu se uita la aceşti parametri, nimeni nu-şi punea problema că un metru pătrat în Bucureşti ajunsese ca în Viena sau în Berlin, în condiţiile în care salariile erau de trei ori mai mici.

    Atât timp cât banca îţi dădea credit cu toate mâinile, ca să iei un apartament cu două camere de 60 de metri pătraţi cu 80.000 – 100.000 de euro în Bucureşti, în Militari, nu-ţi puneai întrebări existenţiale privind viitorul, respectiv ce se întâmplă dacă francul sau euro creşte (banca spunea că francul elveţian este cea mai stabilă monedă), dacă salariul scade şi rămâi fără job, dacă preţul apartamentului se reduce.

    Banca lucra pentru tine, fiind mai educată şi mai responsabilă cu clienţii, aşa că lăsai pe seama ei toate aceste răspunsuri.

    Când toate aceste lucruri s-au întâmplat, lumea a început să pună întrebări, să calculeze metru pătrat versus metru pătrat în alte ţări versus salariile din alte ţări comparativ cu cel primit în România. Toţi au aflat ce este Euribor sau Robor, toată lumea a devenit expertă în preţul apartamentelor versus puterea de cumpărare, toţi au început să se uite la fiecare leu plătit din salariu, leasingul auto a devenit dintr-o dată costisitor la BMW‑ul luat, salariul lunar în lei a devenit dintr-o dată prea mic pentru necesarul lunar odată cu creşterea ratei în lei.

    Uitaţi-vă cât de experţi aţi devenit în informaţii, date financiare şi imobiliare, în cele mai bune oferte de pe piaţă începând de la haine până la baxul de apă, în DAE şi preţ pe metrul pătrat la apartament, în preţurile la maşini, în cele mai ieftine vacanţe, în cele mai ieftine bilete de avion pentru vacanţă, astfel încât să economiseşti 25-50 de euro, în oferte de job versus compania care ar vrea să vă angajeze (dacă nu poate să-mi plătească salariul şi peste un an?), în bârfele legate de viaţa companiilor astfel încât să nu vă treziţi că lucraţi la o firmă în insolvenţă etc.

    Dintr-o dată Isărescu a devenit mai interesant, ce face cu cursul, ce face cu dobânzile, toate declaraţiile şi informaţiile oferite de avocatul Gheorghe Piperea sau deputatul Daniel Zamfir (iniţiatorii legii dării în plată şi a conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric) erau citite de trei ori, toţi cei afectaţi de creşterea ratei au început să-şi studieze contractele de credit, toată lumea a început să citească legile ca să găsească articole pe baza cărora să dea banca în judecată pentru că au fost înşelaţi prin reclamă mincinoasă etc.

    Dintr-o dată, multă lume a început să prefere stabilitatea unui job în care salariul intră la timp în locul unor oferte care la prima vedere sunt de nerefuzat.

    Dintr-o dată, sticla de vin luată la restaurant pe cardul de credit a devenit foarte scumpă.

    Dintr-o dată, nu mai lăsaţi bacşiş „fără număr“, ca un nabab, ci ca un neamţ.

    Dintr-odată, economisirea la bancă pentru a avea bani în cazul în care mai vine o altă criză a devenit o necesitate, chiar dacă dobânzile sunt mici, mici.

    Dintr-o dată, plata accelarată a creditului a devenit o prioritate, dacă există surse disponibile pentru acest lucru.

    Dacă nu aţi fi avut un credit, dacă nu aţi fi avut aceste probleme, nici nu v-aţi fi gândit la educaţie financiară, care până la urmă înseamnă, simplist vorbind: ce pot să-mi permit, la ce cost, uitându-mă la condiţiile actuale. Dar, mai ales, înseamnă să vă puneţi problema: dacă se întâmplă aceste lucruri – creşterea cursului, creşterea dobânzilor, pierderea jobului, tăierea salariului, scăderea preţului apartamentului, apariţia unui copil etc. – mai pot să plătesc?

  • Care este perioada optimă de rambursare a unui credit ipotecar: 10, 20 sau 30 de ani?

    De exemplu, la un credit de 230.000 de lei (51.000 de euro) la o rată actuală a dobânzii de 3,8% pe an, suma economisită la un împrumut pe 25 de ani faţă de un credit pe 30 de ani va fi de aproximativ 30.000 de lei.

    De multe ori însă persoanele care doresc să achiziţioneze o locuinţă prin intermediul unui credit bancar nu dau o importanţă semnificativă orizontului de timp pe care accesează finanţarea pentru că fie nu cunosc dezavantajele unei perioade lungi de rambursare, fie pentru că o rată aferentă unei perioade scurte ar însemna o povoară considerabilă pentru bugetul familiei.

    De exemplu, un credit ipotecar de 230.000 de lei pe 10 ani înseamnă o economie de aproximativ 110.000 de lei faţă de suma totală rambursată în cazul unui credit care se întinde pe 30 de ani, valoarea totală de rambursat fiind de 277.280 lei, faţă de 386.273 lei în cazul creditului pe 30 de ani.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Care este perioada optimă de rambursare a unui credit ipotecar: 10, 20 sau 30 de ani?

    De exemplu, la un credit de 230.000 de lei (51.000 de euro) la o rată actuală a dobânzii de 3,8% pe an, suma economisită la un împrumut pe 25 de ani faţă de un credit pe 30 de ani va fi de aproximativ 30.000 de lei.

    De multe ori însă persoanele care doresc să achiziţioneze o locuinţă prin intermediul unui credit bancar nu dau o importanţă semnificativă orizontului de timp pe care accesează finanţarea pentru că fie nu cunosc dezavantajele unei perioade lungi de rambursare, fie pentru că o rată aferentă unei perioade scurte ar însemna o povoară considerabilă pentru bugetul familiei.

    De exemplu, un credit ipotecar de 230.000 de lei pe 10 ani înseamnă o economie de aproximativ 110.000 de lei faţă de suma totală rambursată în cazul unui credit care se întinde pe 30 de ani, valoarea totală de rambursat fiind de 277.280 lei, faţă de 386.273 lei în cazul creditului pe 30 de ani.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Taxele şi impozitele pot fi plătite în rate, fără dobândă, cu cardul de credit

    Cardurile emise de mai multe bănci oferă posibilitatea de a achita în rate taxele şi impozitele, condiţia impusă fiind legată de suma minimă tranzacţionată.

    Credit Europe oferă posibilitatea clienţilor care deţin cardul de credit CardAvantaj să achite, până pe 31 martie, impozitele în două rate, fără dobândă. În cadrul aceleiaşi campanii intră şi plata facturilor de utilităţi la apă, gaz şi electricitate. Singura condiţie este ca tranzacţia să fie minimum 100 de lei. Campania este valabilă la tranzacţiile comerciale efectuate prin CardAvantaj direct la la ghişeele administraţiilor financiare sau la cele ale furnizorilor de utilităţi prin POS-urile instalate, fie online pe site-urile acestora.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro