BusinessMagazin

Tag: Manager

  • Românii vor să aibă şefi străini

    De ce eşti nervos? Nu este mai bine cu un român CEO?

    Nu, a fost răspunsul lui ferm. Românii gândesc pe termen scurt, vor imediat rezultate, impun targeturi imposibil de atins, vor să demonstreze la centru ce tari sunt (probabil că vă amintiţi articolul de anul trecut când am întrebat de ce românii, când devin şefi la multinaţionale în România, se comportă ca nişte jupâni), impun o presiune stresantă ca să livreze rezultate.

    Şi cum e cu un străin?

    Ei văd lucrurile pe termen lung, au viziune, se lucrează mai bine cu ei, au leadership, în timp ce directorii români sunt mai mult executanţi. Când directorii sunt străini, presiunea pe rezultate nu este aşa mare.

    În mod cert aţi auzit de foarte multe ori aceste explicaţii şi poate vă confruntaţi cu aceste situaţii.

    În numărul de acum două săptămâni din Business Magazin – Raiul expaţilor –, Andrei Caramitru de la Boston Consulting Group, una dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, spunea: Am văzut diverse studii făcute pe parcurs, din care reieşea că angajaţii români preferă să lucreze pentru un şef străin decât pentru unul român. Această situaţie este total diferită faţă de ţări precum Ungaria sau Polonia, unde şefii străini sunt acceptaţi mai greu.

    Andrei Caramitru observa că au existat tranziţii în care managerii români din nivelul doi de management au înlocuit străini, dar angajaţii români ar fi preferat să lucreze în continuare cu cineva străin. Chiar dacă acel străin avea poate un nivel de competenţă mai redus decât un director român. Dar preferinţa rămânea tot pentru un străin.

    Dacă vorbesc cu firmele de recrutare pentru a afla care sunt punctele tari şi punctele slabe ale românilor ajunşi într-o funcţie superioară de conducere, pe primul loc, cu plus, se pun rezultatele. Iar cu minus se constată lipsa calităţilor de lideri, respectiv se comportă tot ca un manager de departament atunci când ajung directori şi CEO.

    Dacă expaţii beneficiază constant de cursuri de leadership imediat ce sunt angajaţi într-o multinaţională (de fapt compania îi trimite obligatoriu la aceste cursuri), românii nu au avut această şansă, pentru că a trebuit să livreze tot timpul rezultate. Şi, din acest motiv, nu ştiu ce să facă când se instalează în biroul cel mare, dincolo de a obţine rezultate foarte bune pe termen scurt.

    Pentru că nu au fost la masa deciziilor strategice, pentru că nu au participat la discuţiile legate de viitor, de modul încotro trebuie să se ducă o companie, pentru că nu au avut de unde să aibă şi să înveţe cultura istoriei unei companii care vede lucrurile în decenii, directorii români nu au o privire de ansamblu. Pur şi simplu pentru că nu au avut de unde să o înveţe. Iar aceste lucruri se văd atunci când devin CEO. De foarte multe ori, nu ştiu ce să facă singuri, în lipsa unor indicaţii de la centru. Nu ştiu să stabilească obiectivele şi targeturile pentru simplul fapt că până atunci li s-a spus tot timpul care sunt acestea. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care directorii români ajunşi CEO impun targeturi considerate nerealiste de către cei cu care au împărţit acelaşi birou.

    Din acest motiv, românii dintr-o companie nu înţeleg de ce acela care le-a fost coleg până ieri în acelaşi birou a devenit peste noapte alt om, cu alte ţinte, imposibil de atins, odată ce a ajuns CEO. Doar au fost în acelaşi departament atunci când încercau să-l convingă pe expat că cifrele de vânzări nu pot fi atinse!

    Pe de altă parte, românii simt că dacă multinaţionala nu are rezultatele din buget cu un expat la conducere, consecinţele vor fi mult mai blânde decât dacă ar fi fost un român, pentru că este puţin probabil ca executivii de la centru să îi taie capul unuia de-al lor, pe care ei l-au trimis în România.

    În schimb, dacă este un român la conducere, odată ce nu s-au făcut cifrele din buget, nu zboară numai românul din conducere, ci pot să plătească cu funcţia sau cu bonusurile mult mai mulţi.

    Interesant este că încep să fie din ce în ce mai mulţi români luaţi în afară, pentru a fi puşi în zone şi în ţări unde operaţiunile trebuie reparate, iar rezultatele să vină imediat.

    Dar ştiţi care este cea mai mare ironie? Expaţii care au fost trimişi în România se îndrăgostesc atât de mult de această ţară şi de obiceiurile de aici – atât cele bune cât şi cele proaste –, încât se românizează extrem de rapid.

  • Omul care se poza cu femei în lesă a fost dat afară de pe reţelele sociale

    Contul care avea peste 800.000 de fani a fost închis pe 10 februarie fără nicio avertizare, a povestit Belinda Gavin, managerul contului Candy Shop Mansion, celor de la Daily Mail.

    “A fost o lovitură puternică pentru noi, pentru că eram în curs de implementare a unei noi campanii de marketing”, a declarat ea.

    Ea susţine că e vorba de o măsură discriminatorie, pentru că există conturi cu un conţinut mult mai vulgar care funcţionează în continuare.

    Cunoscut mai ales drept Candyman, Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.

  • Oraşul unde companiile investesc peste un milion de euro pentru a-l face primul “smart city” din România

    Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia, a declarat, într-un interviu acordat corespondentului MEDIAFAX, că prin implementarea proiectului pilot ”Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază, între altele, de internet în spaţii publice, servicii medicale în care 14 medici răspund non-stop la telefon şi dau sfaturi, aplicaţii prin intermediul cărora cetăţenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce pe partea de educaţie 18 instituţii de învăţământ au primit tablete, iar elevii şi părinţii vor avea acces gratuit la informaţiile şcolare. Pe stâlpi s-au montat leduri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-şi cumpere locuinţe în cartiere mai puţin poluate. De asemenea, s-au găsit soluţii inteligente şi pentru mediul de afaceri.

    Reporter: Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, un oraş inteligent?

    Nicolaie Moldovan: Oraşul inteligent este făcut de oameni şi nu de tehnologie şi este despre cum rezolvi problemele oamenilor utilizând adecvat tehnologia, cu toate implicaţiile pozitive incluse. Un oraş în care tehnologia ”lucrează” transparent, sigur, facil pentru oameni şi le face viaţa mai uşoară, mai plăcută, în cât mai multe domenii posibil. Un oraş inteligent este, de asemenea, un loc în care calitatea vieţii locuitorilor săi este pe primul loc. Oraşul inteligent este co-creat de oameni şi cei care iau decizii pentru oameni, cu ajutorul companiilor şi prestatorilor de servicii publice sau private. De asemenea, este mai digital, mai contactless sau mai cashless. Asta încercam să facem în Alba Iulia pe termen mediu si lung. Şi ştim ca pentru a ajunge un oraş inteligent, Alba Iulia are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, pe un orizont de timp de 10-15 ani, o legislaţie şi programe care să susţină dezvoltarea oraşelor inteligente, resurse umane bine instruite să o dezvolte şi să o administreze întru-un Centru de Management Urban şi un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilităţi, telecomunicaţii, transport, siguranţă etc. Sper că viitoarea perioadă de programare a Comisiei Europene şi pregătirea ei de către guvern să permită oraşelor să acceseze fonduri pentru infrastructura smart. Programul Naţional de Dezvoltare Locală trebuie să cuprindă obligatoriu o componentă de finanţare orientată spre investiţii inteligente în oraşe şi zonele urbane funcţionale ale acestora – conurbaţiei şi zonele metropolitane. Iar legea parteneriatului public-privat şi normele ei de aplicare să ne lase, în sfârşit să lucrăm cu companiile pentru dezvoltarea comunităţilor şi nu să ne interzică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zachary Jianglinchao a preluat funcţia de country manager al Huawei Consumer Business Group Romania

    Zachary Jianglinchao îl înlocuieşte pe Fred Wangfei, care a ocupat timp de 3 ani poziţia de country manager Huawei Consumer Business Group Romania şi care acum va ocupa aceeaşi poziţie pentru subsidiara din Austria a companiei Huawei Consumer Business Group. 

    Astfel, strategia pentru 2018 a noului country manager Huawei Consumer Business Group Romania include consolidarea prezenţei pe piaţă a brandului de smartphone-uri, prin campanii de comunicare integrate, dar şi printr-o atenţie sporită acordată clienţilor existenţi, prin intermediul serviciilor de after-sales, mai ales că Huawei se bucură, din noiembrie 2017, de un centru de service modern, adaptat tendinţelor internaţionale, Huawei Customer Service Center.

    Produsele şi serviciile Huawei sunt disponibile în peste 170 de ţări şi deservesc o treime din populaţia lumii. În anul 2017, Huawei s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 17 centre R&D în ţări precum Statele Unite, Germania, Suedia, Rusia, India, China şi Finlanda. Făcând parte din cele 3 filiale ale companiei Huawei, Huawei Consumer BG pune la dispoziţia utilizatorilor săi telefoane mobile, tablete, accesorii inteligente, dispozitive pentru acasă şi servicii cloud etc.

  • 9 lucruri care fac diferenţa între un lider şi un manager

    Warren Bennis a detaliat si a conturat ferm in cartea sa “On Becoming a Leader”(“Devenind un leader”) o lista a diferentelor dintre cele doua notiuni.
     
    Iata cateva dintre acestea:
    Daca managerul doar administreaza o companie, un leader inoveaza si modernizeaza metodele de lucru dintr-o companie.
    Daca managerul se poate duplica, el fiind o copie a unui model bine definit, leader-ul este original, el nu poate fi multipicat!
    Daca un manager mentine ordinea si uniformizarea proceselor, un leader dezvolta tot timpul metodele.
    Managerul se concentreza pe sistem si pe structura, in timp ce un leader pune accent oameni.
    Managerul foloseste tehnici menite sa controleze si sa verifice permanent rezultatul muncii subalternilor, in timp ce un leader are incredere in oamenii pe care ii conduce, inspirand la randul lui incredere!
    Managerul priveste lucrurile pe termen scurt si vine cu taskuri pe o raza mica de actiune. Un leader vine cu imaginea de detaliu si cu taskuri pe care subalternii sa le vada si sa le inteleaga pe termen lung.
    Mangerul are doua intrebari: cum si cand, in timp ce leaderul intreaba: ce si de ce.
    Managerul poate ramane blocat in detalii si amanunte de fundal, in timp ce un leader priveste rezultatul final si linia orizontului.
    Mangerul imita si urmeaza reguli bine stabilite de la care nu se abate, iar un leader se adapteaza si este flexibil.

    Fara doar si poate ca exista momente cand activitatea managerului, desi diferita de cea a leaderului, a fost foarte importanta!

    Oamenii au nevoie de sefi nu doar pentru a li se atribui o sarcina, ci si pentru a li se defini un scop. Managerii trebuie sa isi organizeze subalternii nu doar pentru a creste eficienta, ci si pentru a motiva si a inspira oamenii, pentru a le dezvolta abilitati si talente, astfel incat rezultatul sa vina de la sine.

    Oamenii nu pot fi gesionati, ci cunoscuti si motivati! Sarcina nu este aceea de a conduce orbeste oamenii, ci de a ii face cat mai productivi prin motivare continua. Astfel, un om devine o reala valoare pentru companie, daca el este in mod continuu instruit si motivat sa isi foloseasca abilitatile si cunostintele. Un om motivat si pozitionat la locul potrivit, va fi cu mult mai eficient si mai productiv! Dar acest proces se poate realiza numai printr-un leadership echilibrat si de calitate!

    Ideal ar fi ca managerii sa deprinda cat mai multe tehnici de leadership! Dar, chiar si asa, daca un om nu este nascut sa fie leader, indiferent de cate cursuri ar urma, el tot un manager va ramane!

    Sursa articol: Afaceri si leadership feminin

  • Mindaugas Valuckas, numit Country Manager Hanner România

    Compania a finalizat recent vânzările pentru THE PARK, un proiect rezidenţial cu 460 de apartamente, o investiţie în valoare de peste 40 milioane de euro. Hanner a început lucrările de construcţie pentru o dezvoltare imobiliară mixtă, alcătuită din patru monumente, clădiri noi şi spaţii publice, într-un efort de restaurare şi transformare a fostei fabrici de bere Griviţa.

    Investiţiile Grupului Hanner în România se ridică la peste 100 de milioane de euro. În prezent, toate eforturile companiei se concentrează asupra proiectului de restaurare a fabricii de bere, denumit FOSTA FABRICĂ, însă compania se află şi în căutare de noi oportunităţi de investiţii. Grupul Hanner este prezent pe pieţe precum Lituania, Letonia, România, Ucraina, Rusia şi Belarus.

    „Am intrat pe piaţa locală cu proiecte rezidenţiale de mari dimensiuni. Pentru viitor avem în vedere proiecte imobiliare mixte, cu impact mare pentru comunitate, cu zone de co-working, spaţii comerciale şi publice pe care vom continua să le administrăm şi după finalizarea proiectului. Componenta rezidenţială va fi în continuare prezentă”, a declarat Mindaugas Valuckas, CEO & Member of the Board Hanner Group OU şi CEO Hanner România. „Există loc pentru inovaţie în domeniul imobiliar şi planificăm crearea şi exploatarea segmentelor de piaţă care nu sunt încă în centrul atenţiei pentru mulţi dintre jucători, aducând o nouă viziune pentru un Bucureşti care este mai mult decât pregătit să primească proiecte îndrăzneţe şi de calitate”, a adăugat Mindaugas Valuckas.

    Mindaugas Valuckas este în prezent CEO & Member of the Board Hanner Group OU, cel mai mare dezvoltator imobiliar din Lituania, având o experienţă de peste 16 ani în Europa Centrală şi de Est. Cariera sa în cadrul companiei Hanner a început acum 15 ani, imediat după absolvire.

    În 2009 este numit Member of the board Hanner AB, iar în 2013 devine CEO şi Member of the board Hanner Group OU, grupul de companii Hanner. Valuckas este direct responsabil pentru toate activităţile companiei, cu focus pe proiectele din Letonia şi România.
     

  • Gestul acestui unui manager de resurse umane a stârnit MII DE REACŢII NEGATIVE: “Dacă nu ştii asta, te trimit acasă”

    Minh Huynh, un imigrant vietnamez care i-a trimis lui Bruce Peterson, angajat în funcţia de HR manager în cadrul companiei Dash Delivery, o cerere de angajare, a primit de la acesta un răspuns de-a dreptul ofensator. Peterson i-a trimis bărbatului un e-mail în care i-a scris: „Lasă-mă să-ţi spun ceva. Dacă nu vorbeşti engleză, te trimit acasă.” Cunoaşterea limbii engleze este o cerinţă absolut normal la un angajator; anormal a fost însă modul jignitor în care i-a s-a răspuns lui Huynh.

    Fiica acestuia, Emily, s-a înfuriat când a văzut e-mailul şi l-a întrebat pe tatăl său cum se simte vizavi de răspunsul primit. „Tatăl meu mi-a spus că nu se simte rănit, dar există un stigmat mare în jurul părinţilor asiatici imigranţi care se confruntă tot timpul cu această situaţie”, a scris aceasta pe Twiter, unde a ataşat şi imaginea cu răspunsul HR managerului. Imediat, utilizatorii au reacţionat, solidarizându-se cu tatăl fetei. Postarea lui Emily, care a devenit virală, a iscat numeroase discuţii pe fondul problemelor tot mai mari pe care imigranţii le întâmpină în urma atacurilor şi a presiunilor repetate. 

    Emily l-a făcut pe Peterson să plătească pentru modul în care l-a tratat pe tatăl său, căci acesta şi-a pierdut slujba în urma publicităţii negative  pe care postarea fetei a adus-o companiei la care acesta lucra. Acest rezultat a fost un prim pas spre stoparea discriminării şi neprofesionalismului arătat faţă de imigranţi şi de alţi angajaţi.

  • Primaria Sectorului 1 din Capitală scoate la concurs un post care este platit cu 10.990 lei lunar. Ce trebuie sa faci pentru acest job

    În şedinţa Consiliului local din 31 ianuarie, a fost aprobată hotărârea privind numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public de către Primarul Sectorului 1, pe baza unor criterii şi atribuţii specifice.

    Potrivit hotărârii Consiliului local al Sectorului 1, printre criteriile pe care „city manager”-ul va trebui să le îndeplinească se numără şi acela de a nu fi fost niciodată membru al unui partid politic.

    “Administratorul public nu este doar un simplu angajat, ci un promotor al reformării sistemului administraţiei publice locale, un profesionist. De aceea, susţin că persoana administratorului trebuie să fie pe de-a întregul apolitică”, spune primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

    În funcţie de complexitatea atribuţiilor delegate de către primar, administratorul public poate coordona, organiza şi gestiona activităţile din cadrul primăriei, scrie realitatea.net

    Numirea în funcţie se va face pe bază de concurs. Candidaţii pentru această funcţie vor depune obligatoriu un proiect de management, spun oficialii primăriei de sector.

    Salariul Administratorului public al Primăriei Sectorului 1 este 10.990 lei, potrivit celor mai recente date disponibile, aferente bugetului din septembrie 2017.

    Unele dintre criteriile pentru ocuparea postului sunt:

    – cetăţenia română sau a altor state membre UE sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi domiciliul în România; cunoaşterea limbii române, scris şi vorbit;

    – capacitate deplină de exerciţiu;

    – nu sunt acceptaţi candidaţii care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, de fals ori a unor fapte de corupţie şi nici să fii avut calitate de membru de partid;

    – vechime în specialitatea studiilor necesară ocupării postului: minimum 15 ani;

    – studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare ocupării postului;

    – limbi străine (necesitate şi grad de cunoaştere): capacitate de exprimare (scris, vorbit, citit) în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, nivel mediu – dovedite pe baza unor documente;

    – scrisoare de intenţie.

  • CBRE are un nou manager

    Ana Dumitrache trece din zonele de dezvoltare si banking in real estate, unde şi-a construit parcursul profesional până acum, in cea de consultanta, ca Head of Investment Properties, CBRE. Conform analizelor CBRE, rezultatele macroeconomice ale Romaniei sunt in continuare foarte atractive pentru investitii imobiliare, atat in Bucuresti, cat si in alte orase aflate in plina dezvoltare. In ultimii doi ani, investitile imobiliare in afara Bucurestiului le-au depasit pe cele din Capitala. Datele CBRE mai arata ca toate tipurile de proprietati (birouri, logistica, retail, hoteluri si ansambluri rezidentiale) prezinta interes pentru investitori, in special cele cu un potential de exploatare pe o perioada mai mare de timp. Valoarea proiectelor de investitii imobiliare coordonate de catre CBRE in ultimii patru ani se apropie de jumatate de miliard de euro.

    CBRE a inregistrat si in 2017 cea mai mare cifra de afaceri de pe piata consultantilor de real estate, fiind prima companie de profil care a depasit, dupa 2008, anul care a marcat inceputul crizei, venituri anuale de 10 milioane de euro. Compania este lider de piata in tranzactii de birouri si industrial si administreaza in Romania 320,000 mp de spatii comerciale, precum si peste 90.000 de mp de spatii de birouri de clasa A.

     

     

  • Care sunt tendinţele în e-commerce în 2018. De ce trebuie să ţină cont magazinele online

     „În ziua de azi este foarte uşor să creezi un magazin online la costuri accesibile şi să realizezi campanii de marketing eficiente prin care să ajungi la clienţi. Pentru a-şi menţine trendul ascendent de creştere a business-ului şi în 2018, comercianţii români ar trebui să ţină cont de o serie de trenduri globale, să fie pregătiţi pentru schimbările legislative şi să îşi adapteze ofertele pentru clienţii care devin din ce în ce mai riguroşi” continua Marius Costin.

    1. Provocări legislative

    În 2018, comercianţii români trebuie să aplice noile schimbări legislative impuse de Uniunea Europeană. Este vorba în special de GDPR, noul regulament european privind protecţia datelor personale care va intra în vigoare (şi) în România începând cu data de 25 mai 2018. Din acel moment, antreprenorii online vor trebui să obţină acordul pentru specific pentru folosirea datelor cu caracter personal ale consumatorilor, aceştia din urmă putând să anuleze acest acord în orice moment. Printre altele, vor fi obligatorii păstrarea unei evidenţe a activităţilor de procesare a datelor cu caracter personal, informarea clienţilor cu privire la elaborarea de profile pe baza acestor date şi comunicarea scopului prelucrării acestor date.

    2. Comerţul transfrontalier

    Comerţul transfrontalier se extinde din ce în ce mai mult. Un studiu recent  arată că 55% dintre românii care cumpără online au achiziţionat deja produse de pe site-uri din alte ţări. Motivul principal pentru care aleg să cumpere din afara ţării ţine de ofertele pe care le găsesc aici. Peste 7 din 10 cumpărători online români declară că aleg să cumpere din afara ţării datorită ofertelor mai bune sau a brandurilor pe care nu le găsesc local, în timp ce 6 din 10 menţionează că preţurile mai accesibile sunt un factor decisiv în acest caz. ,,În acelaşi timp, magazinele online din România sunt atractive pentru clienţii străini. Anul trecut, top 3 categorii din care s-au achiziţionat produse sau servicii de pe platformele locale cu carduri emise în afara ţării sunt bilete de avion, telecom şi marketplace-uri. Comercianţii români trebuie să privească acest lucru ca pe o oportunitate pe care să o ia în calcul în strategia lor de extindere a business-ului. Iar alegerea unui partener de plată de încredere atât la nivel local, cât şi internaţional va face diferenţa în a le susţine acest demers.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România.

    3. Inteligenţa artificială pentru toţi

    În 2017, cele mai recente instrumente tehnologice precum AI (inteligenţa artificială), AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost utilizate în principal de marii jucători de pe piaţa de e-commerce, în special din domeniul FMCG. Aplicarea lor în departamentele de marketing permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului online, le oferă utilizatorilor o experienţă de cumpărare complet nouă şi permite analiza comportamentului consumatorilor. Aplicarea unor soluţii precum chatbots, cabine de probă virtuale sau alte modalităţi de testare virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard în comerţul electronic. Din aceste motive, comercianţii care doresc să fie competitivi pe piaţă ar trebui să ţină cont de acest trend în 2018.

    4. Mobilul este în continuare ,,rege”

    În cazul în care un magazine online nu are site-ul ajustat pentru dispozitivele mobile, 2018 este ultimul moment pentru a face acest lucru. Ultimele statistici arată că aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, în creştere cu 20% faţă de anul 2016 . Magazinele online ar trebui să ia în considerare nu doar realizarea unui site ,,mobile friendly”, ci şi asigurarea unor metode de plată convenabile pentru utilizatori de pe dispozitivele mobile, aşa cum este plata cu un singur click.

    5. Noul rol al canalelor de socializare

    În 2017 platformele sociale au încetat să aibă doar rol de comunicare şi au descoperit potenţialul pieţei de e-commerce, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra de pe platformele lor. Drumul consumatorilor de la verificarea ofertei şi până la achiziţie ar trebui să fie cât mai scurt posibil, iar canalele de social media precum Instagram sau Facebook sunt instrumente ideale pentru acest scop. Din luna noiembrie a anului trecut, Facebook a lansat propria platformă de cumpărare care permite utilizatorilor să îşi vândă aici direct produsele. Este posibil ca în 2018 marketplace-ul Facebook să se consolideze pe piaţă, atrăgând noi vânzători din actualele marketplace-uri.

    6. Portofoliu variat de metode de plată

    În 2017, 4 din 10 utilizatori de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar . În contextul în care din ce în ce mai multe persoane cumpără online, este important ca magazinele să le ofere posibilitatea de a plăti cu ce au în buzunar. ,,Procentul plăţilor online din total plăţi a cunoscut cea mai mare creştere în ultimul an, ajungând la 12-14%. În acest trend ascendent, un portofoliu variat de metode de plată devine o condiţie obligatorie. De la plata în rate, o metodă de plată care câştigă din ce în ce mai mult teren, şi până la plata cu un singur click, PayU poate pune la dispoziţie partenerilor săi peste 250 de metode de plată, în funcţie de nevoile şi specificul businessului” adaugă Marius Costin.

    În concluzie, un business de succes în e-commerce în 2018 trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare, să privească în perspectivă spre extinderea internaţională, să adopte canale şi metode noi de promovare şi să aibă alături parteneri de încredere.