BusinessMagazin

Tag: Manager

  • Povestea omului care a stat pe aproape toate scaunele companiilor din Silicon Valley

    Reid Hoffman s-a născut pe 5 august 1967 în Stanford, California. A studiat la Şcoala Putney şi apoi a continuat la Universitatea Stanford, unde şi-a luat diploma în ştiinţe cognitive şi sisteme simbolice, în 1990. A urmat apoi cursurile unui masterat în filosofie la Universitatea Oxford.
    Potrivit interviurilor acordate în presa internaţională, Reid Hoffman a vrut să facă ceva important, ceva care ar influenţa lumea într-un mod pozitiv şi a considerat că o carieră în business putea să îi ofere acest lucru.

    Primul lui job a fost în cadrul Inglenook, un producător de vin din Napa Valley. În 1994, s-a alăturat Apple Computer, unde a lucrat la dezvoltarea platformei eWorld, aceasta fiind o încercare timpurie de creare a unei reţele sociale. Platforma a fost cumpărată de AOL în 1996. A mai lucrat un timp şi la Fujitsu, înainte de a-şi fonda prima companie, denumită SocialNet.com. Aceasta era de fapt un site de matrimoniale, care s-a dovedit a fi, la acea vreme, o idee mult prea avangardistă. În acea perioadă, Hoffman era şi membru al consiliului de administraţie al companiei de servicii electronice de plată PayPal. În anul 2000, a renunţat la SocialNet.com şi a început să lucreze cu normă întreagă la PayPal ca director operaţional (COO).

    Printre responsabilităţile sale în cadrul companiei se numărau gestionarea infrastructurii de plăţi (VISA, MasterCard, ACH, WellsFargo), dezvoltarea afacerilor (eBay, Intuit, ş.a.), guvernare (reglementare, judiciară) şi probleme legale. În plus, uneori, se ocupa şi de comunicarea în media a companiei, strategie, inovaţii de plată şi servicii pentru clienţi. În 2002, la momentul achiziţiei PayPal de către eBay într-o tranzacţie estimată la 1,5 miliarde de dolari, devenise vicepreşedintele executiv al PayPal.

    În 2002, Hoffman a cofondat LinkedIn împreună cu doi dintre colegii săi de la SocialNet, un fost coleg de clasă, precum şi un fost coleg din perioada în care a lucrat la Fujitsu.Lansat în 2003, site-ul era una dintre primele reţele sociale de business, permiţând utilizatorilor înregistraţi să creeze profiluri profesionale şi să se conecteze unii cu ceilalţi.

    Peter Thiel şi Keith Rabois, colegi pe care i-a avut la PayPal, au investit în LinkedIn. Până în noiembrie 2014, reţeaua avea deja peste 332 de milioane membri în mai mult de 200 de ţări şi teritorii. În primii patru ani ai companiei, Hoffman a fost directorul fondator al LinkedIn la început şi ulterior a devenit preşedinte şi şeful departamentului de produse  în 2007. În iunie 2009, a devenit preşedinte executiv al companiei. În 2011, compania s-a listat public. În această valoarea nu sunt incluse însă beneficiile potenţiale ale Greylock Partners (fond de capital de risc), unde a fost numit partener în anul 2009. La Greylock, domeniile sale de interes includ consumatorii şi serviciile software pentru întreprinderi, internetul pentru consumatori, plăţile online şi reţelele sociale.
    După ce PayPal a fost vândut către eBay, Hoffman a avut mare succes şi a devenit unul dintre cei mai creativi angel investors din Silicon Valley. Cunoscut drept „investitorul uber-Silicon Valley”, Reid Hoffman a investit în proiecte precum Zynga, Wikia, SixApart, Permuta, Flickr, Ping.fm, Care.com, Kongregate, Tagged, IronPort, OneKingsLane, Edmodo, shopkick, Vendio , Digg, Nanosolar, Knewton, Technetto, Wrapp.
    Hoffman este, de asemenea, un scriitor prolific şi a publicat o varietate de postări ca „LinkedIn Influencer” pe LinkedIn. De asemenea, el a scris mai multe articole în Washington Post. În 2012, a publicat cartea  „Start-up of You: Adapt to the Future, Invest in Yourself, and Transform your Career” împreună cu autorul Ben Casnocha. A primit recenzii pozitive din partea criticilor, iar cartea sa a primit titlul de bestseller atât  din partea New York Times, cât şi de la Wall Street Journal. „The Alliance: Managing Talent in the Networked Age”, o altă carte pe care a scris-o împreună cu Ben Casnocha şi Chris Yeh, publicată în 2014, vorbeşte despre modul în care compania şi angajaţii pot lucra împreună pentru a atinge obiective comune, chiar şi atunci când unele dintre interesele lor diferă şi despre modul în care pot să construiască relaţii pe termen lung în economia volatilă de astăzi. Această carte a devenit, de asemenea, un bestseller.
    În prezent, LinkedIn este o subsidiară a Microsoft. În iunie 2019, avea 630 de milioane de utilizatori şi 14.000 de angajaţi. CEO-ul LinkedIn este în prezent Jeff Weiner, care a avut un rol important în achiziţia companiei de către Microsoft, în 2016, într-o tranzacţie estimată de presa internaţională la 26 de miliarde de dolari. După vânzare, Reid Hoffman a dobândit şi un loc în consiliul de administraţie al companiei. În anul fiscal 2018, veniturile LinkedIn se plasau la 5,3 miliarde de dolari. 

  • Care este ţara cu cel mai lung program de lucru pentru angajaţi şi ce trebuie să facă aceştia petru a rezista programului inuman

    Metodafolosită de angajaţii din Coreea de Sud, ţara cu unul dintre cele mai lungi programe de lucru la nivel mondial, poate fi descrisă într-un singur cuvânt:  deskterior.

    Acesta e un trend care circulă în rândul milenialilor din Coreea de Sud, care îşi decorează birourile pentru a face faţă orelor lungi de program. „Biroul este locul unde petrec cel mai mult timp, aşa că m-am gândit să îl personalizez cu diverse lucruri aduse de acasă şi cu figurinele sau păpuşile mele preferate, care să aducă o energie pozitivă asupra muncii mele”, povesteşte Rha Hye-young, manager de vânzări, citată de BBC.

    Coreea de Sud are unul dintre cele mai lungi programe de lucru din toate ţările. Acest fapt a determinat implementarea În 2008 a unei legi care să limiteze numărul de ore lucrătoare dintr-o săptămână la 52, ceea ce este greu chiar şi de imaginat pentru mulţi dintre noi.

    Conceptul „Deskterior” aduce un strop de fericire în zilele lungi de lucru de la birou. „Mi-am tot decorat biroul timp de aproape 10 ani. Am început cu lucruri simple, cum ar fi tastatura sau mouse-ul, dar curând au început să mă atragă şi alte decoraţiuni drăguţe, astfel încât am reuşit să transform spaţiul de lucru într-un loc reconfortant”, povesteşte Lee Se-young, sales manager.

    „În contrast cu generaţiile anterioare, care percep locul de muncă doar ca pe un mijloc de trai, tânăra generaţie nu face doar această asociere, ci aleg să îşi exprime individualitatea personalizându-şi spaţiul de lucru după bunul plac”, explică Lee Hyang-eun, profesor de design.

  • Cine este tânărul de doar 27 de ani responsabil de exporturile celui mai mare producător românesc de ţiglă metalică

    Mihai Sandu a preluat departamentul de export al Bilka, liderul pieţei româneşti de ţiglă metalică în anul 2016, odată cu înfiinţarea acestuia.
    Povestea lui legată de companie a început însă în urmă cu opt ani când, student fiind, a început să lucreze pentru un furnizor de servicii al companiei. În 2012, când avea 20 de ani, s-a angajat în cadrul Bilka în calitate de responsabil logistică. „Traseul de la logistică la export a trecut şi prin departamentul de vânzări, pentru intern, unde am avut posibilitatea să învăţ cât mai multe despre domeniul vânzărilor şi să pun bazele ascensiunii mele”, îşi descrie el evoluţia până la preluarea rolului actual. 
    Acesta implică dezvoltarea vânzărilor la export „oarecum de la zero”. „La  început am fost singur în departament şi am dus muncă dublă pentru a face cunoscut brandul în extern, dar uneori şi pentru a depăşi bariere lingvistice. De-a lungul timpului, cifrele obţinute mi-au dovedit că prin muncă şi devotament, provocările vor deveni performanţe, iar acum exportul reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei şi continuă să crească”, descrie el rezultatele înregistrate. Valoarea sistemelor complete pentru acoperişuri exportate anul trecut a ajuns la 11 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de 2018.  Produsele Bilka sunt comercializate în extern, în ţări precum: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria sau Ucraina. Echipa, formată din patru angajaţi în prezent, se concentrează pe dezvoltarea de noi pieţe de desfacere – chiar şi pe alte continente – şi pe consolidarea poziţiei pe pieţele pe care deja au intrat. „Potenţialul de creştere pe care îl vedem la export şi faptul că investiţiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competitivi în toată Europa, unde sunt pieţe în care putem ajunge lider în următorii cinci ani, ne fac să accesăm tot mai multe pieţe şi să ne uităm şi spre alte continente.” 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Adela Militaru, national sales manager Traditional Trade Mars România

    Adela Militaru lucrează de zece ani în cadrul companiei Mars, iar în prezent ocupă funcţia de national sales manager traditional trade, poziţie din care coordonează o echipa de vânzări formată din  85 de persoane, cu ajutorul căreia spune că a realizat anul trecut o creştere de două cifre la nivelul departamentului pe care îl conduce.

    Una dintre experienţele cheie din cariera Adelei Militaru a fost trecerea de la marketing la conducerea unei echipe de vânzări, în cadrul căreia spune că a învăţat un lucru esenţial: „Să construiesc relaţii de colaborare bazate pe încredere, începând cu echipa, continuând cu organizaţia şi cu clienţii alături de care ne dezvoltăm diviziile”.

    Spune că şi în prezent se află într-un punct-cheie al carierei: „E un job cu multe provocări, pentru că presupune o activitate complexă, de negociere, dar care aduce multe satisfacţii atunci rezultatele vorbesc de la sine”.  Nu au lipsit însă nici momentele grele din parcursul ei profesional, iar cel mai dificil a venit atunci când a decis să renunţe la o promovare regională pentru a se dedica exclusiv familiei, timp de un an.

    Adela Militaru este absolventă a Facultăţii de Marketing din cadrul ASE şi a urmat un program de master în marketing strategic în cadrul aceleiaşi instituţii. Spune că a avut parte de experienţe regionale în marketing, prin coordonarea brandului Orbit la nivel de cinci ţări, apoi ca parte din brand building team, la nivel european, pentru unul dintre brandurile Mars, şi ca membru al European Marketing Leadership Team.

  • Andrei Pârvulescu, Rompetrol Rafinare: „Industria în care lucrăm este o continuă provocare”

    Andrei Pârvulescu este manager de instalaţie în rafinăria Petromidia, având în subordine 70 de persoane. Drumul său în Rompetrol a început în 2006, atunci când a participat la un program de internship alaturi de 120 de studenţi din cinci centre universitare (Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Cluj şi Bucureşti), unde, după o selecţie riguroasă, au ramas doar 20 angajaţi, iar 10 studenţi au primit burse pentru continuarea studiilor.

    Spune că în dezvoltarea sa profesională, dar şi ca om a avut parte de ajutorul mentorilor pe care i-a întâlnit în rafinărie. „Industria în care lucrăm este o continuă provocare, nu există timp de relaxare. În fiecare zi suntem provocaţi să găsim soluţii de menţinere a unei stări de motivare în rândul oamenilor, pentru crearea de strategii pe termen scurt, mediu sau lung şi să asigurăm un mediu propice pentru dezvoltarea angajaţilor“, spune Andrei Pârvulescu.

    „În postura de unit manager poţi fi considerat un general manager la o scară mai mică, cu responsabilităţi asupra oamenilor, utilajelor, bugetului, dar şi îmbunătăţirii proceselor.“ Andrei Pârvulescu a absolvit Facultatea de Tehnologia Prelucrării Petrolului şi Petrochimie, din cadrul UPG Ploieşti, participând ulterior la programul de internship de la Rompetrol Rafinare.

  • Andrei Pârvulescu, Rompetrol Rafinare: „Industria în care lucrăm este o continuă provocare”

    Andrei Pârvulescu este manager de instalaţie în rafinăria Petromidia, având în subordine 70 de persoane. Drumul său în Rompetrol a început în 2006, atunci când a participat la un program de internship alaturi de 120 de studenţi din cinci centre universitare (Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Cluj şi Bucureşti), unde, după o selecţie riguroasă, au ramas doar 20 angajaţi, iar 10 studenţi au primit burse pentru continuarea studiilor.

    Spune că în dezvoltarea sa profesională, dar şi ca om a avut parte de ajutorul mentorilor pe care i-a întâlnit în rafinărie. „Industria în care lucrăm este o continuă provocare, nu există timp de relaxare. În fiecare zi suntem provocaţi să găsim soluţii de menţinere a unei stări de motivare în rândul oamenilor, pentru crearea de strategii pe termen scurt, mediu sau lung şi să asigurăm un mediu propice pentru dezvoltarea angajaţilor“, spune Andrei Pârvulescu.

    „În postura de unit manager poţi fi considerat un general manager la o scară mai mică, cu responsabilităţi asupra oamenilor, utilajelor, bugetului, dar şi îmbunătăţirii proceselor.“ Andrei Pârvulescu a absolvit Facultatea de Tehnologia Prelucrării Petrolului şi Petrochimie, din cadrul UPG Ploieşti, participând ulterior la programul de internship de la Rompetrol Rafinare.

  • Marius Bucşa, MOL România: “Pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”

    Marius Bucşa este lubricant sales manager MOL România şi coordonează în prezent o echipă pluridisciplinară formată din 12 angajaţi cu specializări în vânzări, marketing, tehnic, customer service şi logistică. El s-a angajat la MOL România în 2016, în calitate de manager al departamentului de lubrifianţi şi autochimicale.

    Anterior venirii la MOL, a lucrat la Star Lubricants, importator al ExxonMobil în România, unde şi-a început şi cariera, în anul 2004. În cadrul acestei companii a avut mai multe poziţii de top, precum şi o experienţă de un an ca manager al nou înfiinţatei filiale Star Lubricants din Croaţia.

    Experienţa lui profesională în domeniul lubrifianţilor auto include şi o perioadă de şase ani petrecută la OMV Petrom. „Cariera mea s-a desfăşurat încă de la început în medii internaţionale de business, în cadrul unor companii multinaţionale de succes, ceea ce mi-a permis să acumulez o experienţă foarte valoroasă şi să dobândesc know-how util dezvoltării mele profesionale”, îşi descrie el evoluţia.

    Legat de experienţa sa internaţională, spune că la acel moment (în 2005) se afla la începutul carierei, iar experienţa în străinătate i-a fost utilă în dezvoltarea profesională: „Acum însă, după mai mulţi ani petrecuţi în poziţii cheie în cadrul unor multinaţionale de renume, pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”. 

  • Diana Ţarfulea, Adobe România: „Am rămas în România deoarece aici am găsit companii în care am putut construi”

    Ea coordonează o echipă formată din 20 de ingineri de software. Produsul pe care ei îl dezvoltă, Primetime Authentication, a avut anul trecut o creştere a veniturilor de 117%.
    Dezvoltat în totalitate de Adobe România, acesta conferă accesibilitate oriunde conţinutului TV, pe dispozitive mobile de toate formele. Cota de piaţă a Adobe Primetime Authentication este de 99% în Statele Unite, respectiv de 95% în Canada, iar recent a intrat şi în Europa, prin integrarea cu Discovery/Eurosport. Deţine rolul curent de aproximativ doi ani, anterior acestuia ocupând poziţia de head of development discipline Bucharest (engineering)  în cadrul Endava. Diana Ţarfulea a absolvit secţia de Informatica din cadrul facultatii de Cibernetică, Statistică şi Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşt în 2003, iar de atunci şi-a dezvoltat cariera în mai multe companii din domeniul tehnologiei. Din perspectiva educaţiei, un aspect important l-a marcat absolvirea programului de Executive MBA în 2013, al Tiffin University, Ohio, iar din perspectiva carierei, un moment însemnat a fost trecerea în 2012, dintr-o companie axată pe servicii (Omnilogic), într-una de produs (1&1 Internet Development).Consideră că acesta a fost unul dintre momentele  definitorii din cariera sa, alături de şansa oferită de oamenii întâlniţi pe parcurs, care au inspirat-o să ia decizii bune, în momente cheie. Din 2012, a interacţionat, zi de zi, cu echipe diverse, din ţări precum SUA, Germania, UK, Suedia, Norvegia, Danemarca şi consideră că lucrul într-un mediu cultural divers este o continuă sursă de învăţare. „Consider că din ce în ce mai mult, un mod de a gândi multicultural (multicultural mindset) va fi un diferenţiator atât pentru angajaţi, cât şi pentru companiile care iau în calcul acest aspect la angajare.” Nu exclude varianta unui parcurs profesional în străinătate, însă spune că până acum nu a găsit companii în care să construiască, să aducă valoare şi să crească. 

  • Cine este tânăra care coordonează din România 200.000 de vânzători din Europa de Sud-Est

    Corina Anghel este training manager South-East Europe în cadrul companiei Avon, funcţie din care este responsabilă de construirea şi coordonarea strategiei de dezvoltare a aproximativ 200.000 de reprezentanţi şi lideri Avon din România, Moldova, Bulgaria, Albania şi Macedonia, având în subordine 11 oameni. 

    „Am primit prima ofertă de job de la o firmă de consultanţă în HR, pe vremea când oamenii din jur îmi spuneau că ai nevoie de experienţă înainte de a lucra într-o astfel de firmă. Din fericire, primul meu şef nu a crezut la fel şi m-a şi provocat să coordonez un proiect pe fonduri europene de 4 milioane de lei. Apoi primul meu şef din Avon m-a învestit cu aceeaşi încredere, recrutând o tânără de 25 de ani să coordoneze o echipă formată din oameni cu mult mai multă experienţă decât ea”, povesteşte Corina Anghel.

    Cel mai dificil moment din parcursul în cadrul Avon a venit atunci când, din cauza strategiei globale a organizaţiei, a pierdut un headcount şi a trebuit să reorganizeze munca, ce a presupus şi deplasări pe arii geografice destul de mari, fără vreo compensare suplimentară. Potrivit Corinei Anghel, printre reuşitele sale profesionale se numără prima sa strategie la Avon, care a ajutat la creşterea cu 20% a numărului de participanţi la care a putut ajunge,  câştigarea unui hackathon de inovaţie şi apoi organizarea lui cu rezultate în business, ce au ajuns să fie promovate apoi chiar de CEO, ca model, dar şi echipa pe care o conduce. Absolventă a Facultăţii de Management Economic a ASE şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti, Corina Anghel deţine şi o diplomă de master în antropologie şi a studiat un semestru în Italia, fiind plecată de mai multe ori, în diverse ţări, pentru cursuri de perfecţionare.

  • Cine este Andrei Dumuţa, tânărul care conduce divizia auto a grupului OLX

    Andrei Dumuţa este responsabil de conducerea businessului auto al OLX Group, pe cele două platforme, Autovit.ro şi OLX Auto, coordonând o echipă formată din 13 persoane. În responsabilităţile sale intră definirea strategiei de marketing, pricing şi vânzări la nivel de categorie, construirea bugetului anual, atingerea obiectivului de clienţi, venit, costuri şi profit, precum şi reprezentarea imaginii companiei în cadrul categoriei. Platformele online de care se ocupă au avut o creştere semnficativă anul trecut, de peste 20% la nivel de clienţi şi 30% la nivel de venituri. Andrei Dumuţa şi-a început cariera la Oracle România, poziţie care i-a oferit  „un set de cunoştinţe de bază care m-au ajutat în toată cariera mea pe mai departe”. El nu a lucrat în afara ţării, dar spune că a avut expunere internaţională în cadrul mai multor joburi. „Cred că sunt multe oportunităţi în România şi nu m-am simţit limitat în niciun moment din carieră.” Gândindu-se la viitor, tânărul manager crede că va conta din ce în ce mai puţin din ce ţară lucrezi atât timp cât faci o treabă bună, iar „decizia de a te muta din ţară ar trebui să ţină mai mult de considerente personale decât profesionale”. Andrei Dumuţa a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE.

    Profilul lui Andrei Dumuţa a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.